Gabriel Toma, Trainer, Leadership intergenerațional: Înțelegerea generațiilor – de la baby-boomer la zoomer

Articol de Gabriel Toma, Trainer, Leadership intergenerațional 

Ce este o generație?

O generație reprezintă totalitatea oamenilor născuți într-o perioadă specifică de timp, care se aseamănă, în general. Generațiile sunt marcate de context istoric, social, economic, geopolitic etc., similar în care au crescut, context care determină caracteristici, motivații, credințe, idealuri, nevoi profesionale etc. particulare fiecărei generații.

Caracteristicile fiecărei generații depind, bineînțeles, de locul în care a crescut. De exemplu, generația X din Statele Unite ale Americii are puncte comune cu generația X din România, însă putem observa și multe diferențe între acestea. Acest fapt este cauzat, printre altele, de diferențe precum regimul politic, accesul la resurse, expunerea la artă etc.

Prima generație “globală”, ai căror reprezentanți din diferite colțuri ale lumii se aseamănă cel mai mult, este generația Y. Prima generație conștientă de apartenența la o generație este Z.

Care sunt generațiile cu care lucrăm astăzi:

• Generația baby-boomers – oamenii născuți între 1946 și 1964
• Generația X (“latchkey generation”) – oamenii născuți între 1965 și 1980
• Generația Y (“millennials”) – oamenii născuți între 1981 și 1996
• Generația Z (“zoomers”) – oamenii născuți între 1997 și 2012

Generații din trecut și viitor (care vor activa în piața muncii în viitor):

• Trecut: Generația măreață – oamenii născuți între 1900 și 1924
• Trecut: Generația Silențioasă – oamenii născuți între 1925 și 1945
• Viitor: Generația Alpha – oamenii născuți între 2013 și 2024
• Viitor: Generația Beta – oamenii născuți între 2025 și 2039

Mențiuni importante:

• Cuspers = oameni născuți la granița dintre generații (exemplu: 1964, 1965, 1980, 1981 etc.)
  
• Există mai multe clasificări ale generațiilor în funcție de autori, mai sus fiind menționată împărțirea cea mai frecvent utilizată și citată în diverse studii și articole.
  
• Caracteristicile prezentate în cele ce urmează nu sunt general valabile, rezultă în urma unor studii, statistici și articole științifice.
  

Înțelegerea diferențelor dintre generații și mai multe aspecte despre acestea poate contribui:

1. Comunicare de grup și 1-1 mult mai eficientă, pozitivă și constructivă
2. Motivarea țintită a membrilor echipei pornind de la nevoile generaționale
3. Scăderea incidenței conflictelor interne sau/și gestionarea conștientă și coerentă a acestora
4. Creșterea retenției membrilor echipei și loializării acestora
5. Stimularea învățării și mentoratului în echipă între persoane din generații diferite
6. Productivitatea generală crescută a echipei
7. Adaptabilitate crescută la schimbări
8. Inovație prin diversitate de perspective

Fiecare generație, pe scurt

Generația baby-boomers (oamenii născuți între 1946 și 1964)

După al doilea război mondial, încheiat în 1945, contextul de pace a determinat oamenii să se concentreze pe familie, astfel că în această perioadă a fost o “explozie” de nașteri (“baby-boom” – de aici și denumirea). Deci această generație a fost crescută în perioada postbelică, în circumstanțe de reconstrucție și prosperitate economică.

1. Valori: loialitate, stabilitate, muncă din greu, respect pentru autoritate.
2. Raport cu munca: definitorie pentru identitate; „trăiesc ca să muncească”.
3. Tehnologie: au fost nevoiți să se adapteze – preferă să evite utilizarea tehnologiei în muncă
4. Ce caută la un job: siguranța locului de muncă și beneficii pe termen lung (ex: pensii)
5. Stil de comunicare preferat: formală, clară, în persoană sau la telefon
6. Gestionarea finanțelor: precauți, orientați spre economisire
7. Management/leadership preferat: stil autoritar sau directiv, bazat pe experiență, cu respect formal față de cei superiori
8. Tipologie de consumator: atenți la calitate și reputația brandurilor, fidelitate crescută față de branduri consacrate

Generația X (oamenii născuți între 1965 și 1960)

Dacă în timpul copilăriei generației anterioare, baby-boomers, mamele se ocupau mai mult de gospodărie și creșterea copiilor (și implicit petreceau timp cu ei și nu îi lăsau mult timp singuri), în timpul copilăriei generației X femeile au început să intre mai mult în câmpul muncii, astfel că erau nevoite să lase copiii singuri acasă, după sau înainte de școală (discutăm despre copii mari, nu bebeluși sau de grădiniță). Ca să nu piardă cheia, o purtau la gât – de aici și denumirea de “generația cu cheia la gât” (“latch-key generation”).

1. Valori: autonomie, echilibru viață personală – muncă, pragmatism.
2. Raport cu munca: caută stabilitate, dar și flexibilitate; mai sceptici față de autoritate.
3. Tehnologie: primii utilizatori ai PC-ului și e-mailului în masă – sunt generația de tranziție digitală, între total non-digitali (baby-boomers) și primii nativ digitali (generația Y).
4. Ce caută la un job: flexibilitate, echilibru muncă–viață personală.
5. Stil de comunicare preferat: practică, directă, eficientă (prin e-mail, telefon).
6. Gestionarea finanțelor: orientați spre planificare financiară pe termen lung, echilibru între economisire și cheltuieli.
7. Management/leadership preferat: leadership participativ, dar cu direcție clară și vor autonomie în decizii și activități.
8. Tipologie de consumator: mai sensibili la recenzii și dovezi sociale decât la trenduri, caută raport calitate-preț bun.

Generația Y (oamenii născuți între 1981 și 1996)

Generația Y a crescut în plină ascensiune a epocii digitale, având acces timpuriu la telefoane, laptop-uri, PC-uri etc. Astfel, prin accesul masiv la informație și posibilitatea de comunicare la nivel internațional, “millennials” este prima generație globală. Ei caută experiențe mai degrabă decât să economisească și caută un scop în tot ceea ce fac, inclusiv la nivel profesional.

1. Valori: sens în muncă, feedback constant, flexibilitate, dezvoltare personală.
2. Raport cu munca: vor un scop, nu doar un salariu; loialitate condiționată de cultură și oportunități.
3. Tehnologie: nativi digitali – au crescut cu ea și o folosesc intuitiv.
4. Ce caută la un job: Sens și scop în muncă, feedback frecvent și dezvoltare profesional, flexibilitate (work-life integration), spațiu pentru inovație.
5. Stil de comunicare preferat: instantă, informală, digitală (Meta, WhatsApp, dar utilizează eficient și mail-ul).
6. Gestionarea finanțelor: mai înclinați către risc, preferă să cheltuie pentru a se bucura de experiențe (ieșit în oraș călătorii etc.).
7. Management/leadership preferat: vor să fie implicați în decizii și să simtă că opinia lor contează, leadership coaching și mentorat.
8. Tipologie de consumator: digital first, orientați spre sustenabilitate, experiență și storytelling.

Generația Z (oamenii născuți între 1997 și 2012)

Generația Z a crescut într-o lume masiv virtuală, reprezentanții acesteia fiind conectați mai mult online decât offline. Fiind expuși unei lumi virtuale, materiale, în care obțin foarte rapid ceea ce își doresc (like-uri sau o anumită informație) generația Z mai poartă numele de “instant gratification”. Având în vedere creșterea pragului de dopamină (adică au nevoie de lucruri din ce în ce mai mari de obținut ca să fie fericiți), generația Z se confruntă cu o incidență alarmantă de anxietate și depresie.

1. Valori: autenticitate, incluziune, diversitate, viteză.
2. Raport cu munca: caută flexibilitate totală, siguranță emoțională și oportunități rapide de creștere.
3. Tehnologie: telefonul mobil este accesoriul de nelipsit, dependent de Social Media și utilizator eficient al inteligenței artificiale.
4. Ce caută la un job: flexibilitate totală (inclusiv program și spațiu de lucru), oportunități rapide de creștere și afirmare.
5. Stil de comunicare preferat: vizual, rapid, concis (meme, video, emoji), evită e-mailul clasic, preferă DM-uri, voice messages.
6. Gestionarea finanțelor: înclinați către micro-investiții și platforme fintech, interes crescut pentru surse multiple de venit (side hustles).
7. Management/leadership preferat: leadership autentic, uman, pe aceeași „lungime de undă”, cu feedback constant dar autonomie completă, nu răspund la stilul autoritar, preferă transparență și colaborare.
8. Tipologie de consumator: ultra-digitali: cumpărături prin social media, aplicații, influenceri; aleg branduri care reflectă valori personale (diversitate, sustenabilitate).

Ce este comunicarea intergenerațională? Dar leadership-ul intergenerațional?

Comunicarea intergenerațională se referă la schimbul de informații, idei, valori și experiențe între persoane aparținând unor generații diferite. Acest tip de comunicare poate avea loc în contexte familiale, educaționale, profesionale sau sociale, și contribuie la construirea unor relații bazate pe respect reciproc și înțelegere între tineri, adulți și vârstnici.

Leadership-ul intergenerațional este stilul de leadership ce se bazează pe abordarea diferențiată a membrilor echipei în funcție de generație (baby-boomer, X, Y, Z), având în vedere deosebirile dintre generații în ceea ce privește caracteristicile acestora, ce le motivează, ce caută la un job, modalitate de comunicare preferată etc.

Practic, leadership-ul intergenerațional este un leadership adaptiv la nevoile diferite ale coechipierilor, pornind de la un șablon standard raportat la generații.

Dacă vrei să afli mai multe despre generații, leadership-ul și comunicarea intergeneraționale, te invit să participi la training-urile (unele chiar gratuite) organizate. Te poți înscrie pe www.gabitoma.site (poți scana codul QR).

Cine este autorul articolului?

Dr. Gabriel Toma – a lucrat cu peste 1000 de oameni în training și coaching în ultimii 8 ani de activitate și a activat precum lider în domeniul antreprenoriatului și organizațiilor non-guvernamentale în echipe eterogene raportat la generație, educație și domeniu de activitate/studiu.

“Eu sunt Gabi și misiunea mea este să ajut oamenii din generații diferite să lucreze mai bine împreună. Cred cu tărie că într-o echipă performantă e loc pentru toată lumea (chiar nevoie de toată lumea) – de la cei care au prins începuturile e-mailului până la cei care folosesc inteligența artificială zilnic. În momentul de față, sunt doctorand în management, având tema de doctorat “Leadership-ul intergenerational – stiluri de leadership diferențiate în funcție de generație – X, Y sau Z“.

Lucrez cu lideri și echipe care vor să comunice mai autentic, să înțeleagă ce îi motivează pe colegii lor (indiferent de vârstă) și să construiască un mediu în care ideile circulă liber, fără bariere de generație.

Fie că țin workshopuri, traininguri sau sesiuni de coaching, scopul meu e mereu același: să creez punți între oameni și să ajut organizațiile să transforme diversitatea de vârstă într-un avantaj real.