Cu cine reformăm instituțiile statului?

Opinie de Mircea Fica, editor coordonator, Club Antreprenor

România este un stat dificil de guvernat. Există o neîncredere totală în clasa politică, mediul de afaceri nu se poata baza pe instituții, iar instituțiile îi consideră din start evazioniști pe proprietari / antreprenori.

Constituția impusă în 1991 de Ion Iliescu și camarila lui a blocat foarte mult dezvoltarea țării noastre. Proprietatea nu a fost garantată decât după 2003. Acest fenomen a determinat o lipsă de interes din partea investitorilor străini, comparativ cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia etc.

Nu am avut o etică protestantă și un spirit capitalist, la fel ca statele din vestul Europei. Avem un Parlament golit de conținut, foarte multe acte normative vitale s-au adoptat și încă se adoptă prin Ordonanțe de Urgență, fără dezbateri și consultări.

Înregistrăm un șomaj mascat foarte ridicat, care nu apare în statistici. Suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la nivelul de trai, la condițiile de locuit (peste 40% dintre compatrioți au wc-ul în curte, nu au acces la gaz, la apă, canalizare etc.). Rata analfabetismului a crescut îngrijorător. Nu știm câți cetățeni și câți votanți mai sunt exact în România. Poate vom afla după Recensământul din 2022.

Pandemia Covid-19  a evidențiat problemele grave cu care ne confruntăm. Avem un stat nereformat, cu instituții anchilozate, incapabile să gestioneze eficient relațiile cu mediul de afaceri și cu cetățenii. În majoritatea instituțiilor publice nu există interes pentru reforme structurale, pentru atragerea fondurilor europene, digitalizare etc., ci pentru păstrarea unui Statu Quo care să perpetueze un etern “dolce far niente”.

Din când în când (poate de 2-3 ori pe an, câteva săptămâni), în multe instituții se cer situații, rapoarte, bilanțuri, se vorbește despre restructurări și disponibilizări. Apoi totul revine la “normal”.

Cele mai multe ministere, agenții de stat, consilii județene, prefecturi, primării colaborează prea puțin cu partenerii lor instituționali și aproape deloc cu mediul de afaceri și cu societatea civilă. Nu există conceptul de lucru în echipă. Fiecare șef este un mic Ceaușescu.

Principala grijă a funcționarilor este să se pună bine cu șeful / șefii, pentru a se menține în funcție, indiferent de cine vine la guvernare. Unii funcționari au ajuns să considere locul lor de muncă ca pe o feudă, ca pe ceva ce este cuvenit pe viață. Problemele contribuabililor au fost și sunt pe un plan secund.

În fiecare instituție a existat și există o rezistență foarte mare la schimbare, la reformă, atât din partea angajaților, a directorilor din nivelul 2, 3 și 4, a sindicatelor, dar mai ales din partea partidului care i-a scos din joben pe Ion Iliescu, Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc sau Radu Mazăre. Spiritul lor de “capitalism de cumetrie” ne va bântui încă foarte mulți ani.

Angajații instituțiilor de stat stăpânesc cu măiestrie tehnica fofilării și a sustragerii, a fugii de responsabilitate. Dacă un ministru / minister este criticat că nu aplică o lege sau întârzie un act normativ important, apar imediat explicații. “Nu noi suntem vinovați, ci fosta conducere, ministerul X, agenția Y, sindicatele, patronatele, opoziția, Banca Națională, Comisia Europeană, etc.”.

Partidele politice nu au în rândul lor manageri de succes, care să fi dovedit că sunt capabili să conducă instituții de anvergură. Secretarii de stat și miniștrii sunt numiți pe baza unor criterii cel puțin ciudate. Nu există o elită administrativă, aptă să lucreze cu fonduri europene, cu bugete multianuale, dornică să recruteze tineri școliți în țară sau în străinătate, integrii și profesioniști.

Am avea nevoie de câteva sute de șefi de instituții care să aibă profilul reformist al lui Ilie Bolojan (primar al municipiului Oradea între 2008 și 2020, în prezent fiind președintele Consiliului Județean Bihor). Ilie Bolojan a reușit să schimbe fața orașului străbătut de Crișul Repede, a atras fonduri europene consistente, a construit de la zero trei parcuri industriale unde au venit firme străine puternice care au angajat peste 5.000 de oameni și a reformat echipa primăriei. Este drept că Oradea pare mult mai ușor de administrat decât un sector din Capitală.

Sau profilul lui Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, județul Alba. Acesta a fost membru PSD, dar apoi exclus din partid.

Este un miracol că în ciuda birocrației, corupției și incompetenței din instituțiile statului au reușit să se ridice câteva zeci de mii de antreprenori de succes, care și-au extins permanent afacerile, aducând plusvaloare, achitându-și taxele la timp, contribuind la dezvoltarea comunităților locale.

Publicația Club Antreprenor este dedicată celor care muncesc zilnic pentru bunăstarea companiilor, salariațiilor și familiilor lor. În această ediție puteți analiza și învăța dintr-o serie de povești de succes. Le mulțumim tuturor celor care au acceptat să dialogheze cu noi.

Următorul număr al revistei va fi prezentat publicului în 26 mai 2021. Să sperăm că atunci vom fi mai optimiști și vom putea vorbi despre o revigorare economică și despre o relansare a business-urilor, după anul pandemic 2020.

Editorial apărut în revista Club Antreprenor, ediția a II-a, februarie 2021