Interviu cu Drd. Flavius Valentin JAKUBOWICZ,

Partener Executiv, JASILL

Orice criză naște și oportunități

JASILL oferă servicii de contabilitate, audit, consultanță fiscală, investiții și consultanță în management. Cum au reacționat clienții dumneavoastră la criza economic generată de pandemia COVID-19?

Pandemia de coronavirus a schimbat abordarea companiilor din țara noastră, a reajustat așteptările angajatorilor și angajaților și, în unele cazuri, a provocat schimbări drastice.

Clienții au suferit pierderi, îndeosebi cei care își desfășoară activitatea în domeniile afectate de pandemie; însă, cu toate acestea, și-au păstrat conduita de business, fiind chiar deschiși și dispuși să se reorganizeze sau să se reorienteze spre alte domenii.

Din ce sectoare economice provin cei mai importanţi clienţi?

Prestăm servicii unui portofoliu de clienți variat ce înglobează diferite domenii de activitate, cum ar fi transportul alternativ, unde ne bucurăm de statutul de leaderi, HoReca, comerțul online (inclusiv Amazon, UpWork), administrarea de pagini web, administrarea de clădiri, comerțul cu autoturisme, IT, tipografii și multe altele, iar asta se datorează angajaților noștri foarte bine pregătiți și cu orizonturi deschise.

Prin ce se caracterizează stilul dumneavoastră de leadership? Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?

Cu toții știm că în orice domeniu, o echipă demotivată este calea lină, dar sigură pentru încetinirea evoluției business-ului sau chiar pierderea lui. La JASILL există o compatibilitate, o chimie, între echipă și manager. Este important pentru mine să îi înțeleg, să îi sprijin, să îi încurajez, să fiu acolo pentru ei, așa cum și ei sunt acolo pentru companie. Compania nu ar fi fost astăzi unde este dacă nu eram susținut de un colectiv de oameni cu aceleași valori și țeluri ca și mine și care nu ar fi văzut aceleași oportunități.

Suntem transparenți, nu ascundem lucruri/fapte/evenimente, chiar dacă nu sunt din cele mai plăcute, le spunem pe nume, împreună le găsim rezolvarea.

Nu mă tem să-mi arăt aprecierea și recunosc meritul fiecărui membru al echipei, dar sesizez și lucrurile mai puțin plăcute și încercăm să le îmbunătățim pe parcurs, astfel încât să nu se mai repete.

În ceea ce privește recrutarea, apreciez deschiderea oamenilor, apreciez inputul și creativitatea fiecăruia, disponibilitatea de a se reforma, în egală măsură cu experiența profesională și cunoștințele dovedite, cu toate că în ultimii ani recrutarea a devenit mult mai dificilă, în principal din abordarea tinerilor, care studenți fiind sau proaspăt absolvenți, uneori și persoane cu experiență, au așteptări mult prea mari de la viitorul angajator, raportat la ceea ce pot oferi și nivelul lor de experiență și cunoștințe.

Știm cu toții că beneficiile vin în timp, după ce fiecare dintre noi am parcurs niște etape în cariera noastră (nu au fost „arse”) iar atunci va veni la pachet și răsplata, este foarte important pentru mine ca și manager să observ un potențial angajat că se implică, că vine cu idei dar și mai important cu soluții la probleme și că are o atitudine proactivă și nu este doar de dragul promovării și recunoașterii, acest comportament trebuie sa fie natural, dezinvolt, real și dezinteresat, dar știu că este din ce în ce mai greu să găsești oameni cu aceste valori în ziua de azi, unde contează numai „exteriorul”, banii și alte motivații superficiale și lipsite de valoare.

Care sunt cele mai comune nemulțumiri ale clienților cu privire la mediul economic, financiar și fiscal din țara noastră?

Având în vedere contextul actual, cele mai comune nemulțumiri vizează lipsa capitalului ce forțează o creștere a taxelor; măsurile de sprijin pentru combaterea efectelor pandemiei luate de Guvern ce s-au dovedit a fi slabe și ineficiente sau de multe ori mult prea birocratice, așa cum „ne stă bine nouă în România”; de ce să facem un lucru simplu când el poate fi complicat și să treacă prin mâna a zeci de funcționari publici; dar și lipsa specialiștilor de pe piața forței de muncă, ce face dificilă găsirea și recrutarea angajaților potriviți. De asemenea, o altă mare nemulțumire cauzată de pandemie o prezintă lipsa oportunitaților și scăderea posibilităților de a investi.

Și nu în ultimul rând, atât clienții dar și noi profesioniștii contabili și consultanții fiscali suntem efectiv copleșiți de o avalanșă de schimbări legislative, fără a exagera, unele modificate de pe o zi pe alta, sau legi/ordonanțe de guvern „făcute pe genunchi” care atunci când sunt publicate în Monitorul Oficial și ajung la noi, cei care trebuie să „traducem din română în română, ce a vrut să spună legiuitorul” constatăm și apoi sesizăm că măsurile nu sunt aplicabile sau nu pot fi implementate și atunci se „modifică schimbarea”. Pot spune că anul 2020 a fost un an plin de provocări din cauza pandemiei și aceste provocări nu au lipsit nici în domeniul fiscal și din viața proprietarilor de afaceri, a fost un an plin de modificări legislative și am fost puși în fața unor situații cu care probabil nu ne vom mai întâlni.

Cum apreciaţi condiţiile oferite investitorilor locali şi străini de către administraţiile locale şi de către Executiv?

În prezent, nu dispunem de un mediu favorabil pentru investitori deoarece modificările legislative frecvente împreună cu multele cazuri în care reglementările fiscale au fost publicate cu prea puțin timp înainte de a intra în vigoare, au dus la o lipsă de predictibilitate și stabilitate fiscală. La toate acestea se adaugă scăderea timpului de lucru și creșterea costurilor forței de muncă, dar și infrastructura slabă.

Când vine vorba punctual de condițiile oferite de administrațiile locale și în general de instituțiile statului, aici intervine lupta, există o veșnică luptă între funcționarii publici care de multe ori ai impresia că fac lucrurile complicate și în defavoarea ta doar din ură și invidie, că tu probabil ai o afacere sau un salariu mai mare ca ei (cu toate că salariul mediu de la stat îl depășește cu mult pe cel din privat și să nu uităm și de raportul salariu/muncă, unde la stat știm cu toții care este nivelul de încărcare al unui funcționar și că nu-l sancționează nimeni dacă nu și-a făcut „targetul”; în schimb la privat ești atent observat la îndatoririle zilnice și cum sunt ele realizate); dar revenind la administrația publică și la ce servicii oferă aceasta mediului de afaceri, îmi aduc aminte acum câțiva ani, unui client căruia trebuia să îi obțin codul de TVA și mă mandatase să fac toate demersurile necesare, acesta nevorbind limba română, constituind dosarul pentru obținerea codului de TVA așa cum cerea legea, o doamnă funcționar ANAF al unui sector din Bucuresti, a ținut în mod expres și abuziv să vină administratorul companiei, să-l vadă. Acesta nefiind în țară și-a cumpărat bilet de avion de pe o zi pe alta (vă imaginați ce costuri), fiind consternat de faptul că un funcționar al statului dorește să-l vadă pentru a-i oferi codul de TVA; în fine, după multe explicații pe care i le-am dat și i-am spus că din păcate „așa este la noi”, a venit în tară, am mers la ANAF și când am intrat în birou, funcționara a spus „..aaa dumneavoastră sunteți cel care nu voiați să veniți să ne vedeți, acum am să vă aprob dosarul și totul este în ordine…”. Un asemenea act de răutate și umilire nu am mai văzut de mult și nu vă spun clientul cum s-a simțit în acel birou minuscul, unde am stat împreună în picioare. Firește că i-am tradus mica conversație că nu stia nimeni engleză și cum am plecat amândoi din acea instituție de stat, din această țară unde el urma să investească banii lui. Concluzia o puteți trage și dumneavoastră, dar am convingerea că lucrurile se pot schimba și știu sigur că există și oameni de o foarte bună calitate în administrația publică care vor să schimbe lucrurile în bine (chiar dacă li se pun bețe în roate), sunt niște oameni profesioniști care fac treabă bună și probabil cu câteva flori se va face primăvară.

Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților și poziționarea în piață?

Consider că datorită complexității problemelor economice și fiscale și implicit necesitatea tot mai multor firme de a apela la servicii de specialitate care să le ofere sprijinul necesar navigării acestora, business-ul nostru va fi în creștere. Avem câteva proiecte pe termen scurt si mediu, cum ar fi lansarea unei rețele de parteneri independenți care să desfășoare activități specifice de business sub umbrela JASILL, un brand consolidat în piață, dar și a unei entități care desfășoară activități pe piața din România din anul 1993. De asemenea, dorim să consolidăm imaginea firmelor de profil care să ofere clienților servicii de calitate, la standarde internaționale și profesionist, desigur aici mai este o mică problemă și anume cea a proprietarilor de business, care de cele mai multe ori aceștia aleg ca la stat, prețul cel mai mic, iar atunci serviciile slab calitativ nu se vor lăsa așteptate, dar noi profesioniștii contabili avem o vorba „…nu vrei să știi cât de mult te va costa un contabil ieftin, mai târziu…”. Nu blamez aici colegii care încearcă să intre în piață cu tarife atractive, doar spun că este foarte important să avem un raport calitate/preț bun și să oferim servicii de calitate clienților, pentru că mulți dintre ei ne consideră „un rău necesar” suntem acei oameni de birou care nu producem nimic, doar hârtii și lucrăm în beneficiul statului…dar noi trebuie sa schimbăm această percepție a antreprenorilor și să-i ajutăm să-și crească afacerile, pentru că dacă o afacere merge bine, atunci și afacerile din domeniul serviciilor externalizate vor merge bine.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zonele unde s-ar putea reduce fiscalitatea și domeniile care au un potențial ridicat de colectare?

În general când vorbim de fiscalitatea din România, nu putem spune că este o fiscalitate foarte ridicată ci complexă, sunt foarte multe taxe mici; ar fi mult mai ușor dacă aceste taxe s-ar grupa într-o taxă unică specifică fiecărui domeniu, astfel colectarea ar fi mult mai bună și ușoară, contribuabilii ar fi mai relaxați și atunci s-ar îmbunătăți indicatorii care analizează gradul de colectare, timpul petrecut pentru completarea numeroaselor declarații și timpul de procesare de către autorități.

În momentul de față, în țara noastră sunt în vigoare  peste 16.000 de acte normative. Cum comentați desele modificări ale Codului Fiscal adoptate de ultimele guverne? Ce reacții au avut / au clienții când văd aceste schimbări?

Politicile economice în continuă schimbare și instabilitățile cauzate de acest aspect dar și de pandemie au dus la numeroasele schimbări și modificări ale Codului Fiscal. Având aceste lucruri în vedere, clienții fac efortul de a se adapta acestui climat dar le creează o stare de nesiguranță, făcând investițiile neatractive.

Presiunea cea mai mare este pe noi, profesioniștii din domeniul contabil și fiscal, nu de puține ori clienții vor sa renunțe la afacerile lor, când noi le comunicăm că mai au o obligație de îndeplinit dacă nu vor să primească amendă, o altă problemă este cea a numeroaselor instituții cu atribuții de control, nici nu știi când îți deschizi un business de unde îți vine o amendă. Din punctul meu de vedere ar trebui să se facă un efort foarte mare și într-un termen rezonabil de 4 ani să se revizuiască toată legislația primară și secundară, dar și să se reorganizeze sistemul legislativ din România astfel încât să nu ne mai trezim cu legi nefondate sau care vor avea alte legi care să corecteze neajunsurile legii inițiale, să nu mai avem la fiecare lege normele de aplicare și instrucțiuni de lucru, circulare interne și proceduri peste proceduri. Mai ales legile să fie ușor de citit și interpretat cât mai puțin pentru a se aplica la fel în toată țara, nu așa cum se întâmplă acum, cel puțin pe partea de Cod de procedură fiscală, fiecare ANAF din București sau din țară, interpretează în alt mod anumite aspecte, de exemplu dacă trebuie să obții un document sau o informație de la ANAF-ul din sector. Avem bineînțeles nevoie de veșnicul „dosar cu șină”. Iar în 2021 avem în continuare nevoie de el și de o listă de documente „copii”. La fiecare administrație fiscală îți mai trebuie un document în plus, sau nu e nevoie de un altul, și cea mai hilară treabă, împuternicirea sau delegația nu este bună; sunt funcționari de stat care vor o anumită formă sau să scrie într-un anumit fel textul ca să îi mulțumească pe ei, doar de dragul de a mai amâna puțin lucrările, cu toate că nu există o condiție de formă a unei împuterniciri în relația cu majoritatea autorităților. Cu toate acestea, funcționarii vor fiecare altfel de exprimare, dacă mergi la 3 funcționari ai aceleiași instituții fiecare îți va cere altfel să fie făcută împuternicirea.

Legislația pentru prevenirea și combatarea spălării banilor a fost modificată recent. În ce mod vă ajutați clienții pentru a înțelege aceste modificări?

Le comunicăm cât mai clar și concis importanța acestei legi în contextul luptei pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, și cum aceste norme consolidează rolul autorităților de supraveghere financiară, îmbunătățind astfel accesul la informații și schimbul de informații, punând în lumină faptul că una dintre prioritățile acestei legi o reprezintă protejarea cetățenilor și a libertăților. Întâmplarea face că acum ceva ani am fost autorizat ca și Ofițer de conformitate în domeniul asigurărilor de către Institutul de Studii Financiare, entitate dedicată pregătirii profesionale – cu precădere în sectorul serviciilor financiare nebancare ce are ca fondator Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și este susținută de asociaţii reprezentative din domeniu, în calitate de membri: Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR), Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), Asociația de Drept al Asigurărilor din România (ADAR) şi Asociaţia Română de Actuariat (ARA), Organizația Profesioniștilor Pieței de Capital (OPPC), Asociația pentru Promovarea Asigurărilor (ApPA), Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), astfel ne-a fost mult mai ușor să explicăm clienților importanța acestor reglementări și ce ar trebui să facă ei pe fiecare domeniu de activitate, iar suplimentar corpurile profesionale CECCAR – Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, CAFR – Camera Auditorilor Financiari din România, ASPAAS – Autoritatea pentru Supravegherea Activității de Audit Statutar, CCF – Camera Consultanților Fiscali au elaborat ghiduri și instrucțiuni de lucru pentru ca profesioniștii membri ai acestor corpuri profesionale să înțeleagă sfera și modul de aplicare a legislației ce reglementează prevenirea și combaterea spălării banilor.

Cum percepeţi apetitul investiţional al clienţilor dumneavoastră în aceste vremuri tumultoase, marcate de pandemie?

Apetitul investițional al clienților noștri poate fi caracterizat ca fiind prudent la momentul actual. Cu toate acestea, orice criză naște și oportunități, prin urmare, aceștia sunt în continuă căutare de nișe noi în care ar putea investi, și aici aș putea da exemplu orientarea către livrările la domiciliu a celor din domeniul HoReCa. Un segment în plină dezvoltare este cel al criptomodelor, unde și aici putem spune că suntem pionieri, având în acest moment în portofoliul nostru de clienți al doilea cel mai mare exchange de criptomonede din România, LDV Crypto Exchange, cărora le acordăm servicii de contabilitate, consultanță fiscală și de business, Marius Morra este un promotor al educației în acest segment și împreună am constatat că putem să definim niște concepte noi în acestă piață.

Cum apreciați procesul de digitalizare al ANAF?

Consider că acest proces care se realizează din păcate foarte lent, este absolut necesar pentru înlăturarea birocrației și vine, de asemenea, în ajutorul contribuabililor care nu vor mai fi obligați să se deplaseze la ghișee pentru a obține sau depune documente.

Dacă ar fi să caracterizez procesul de digitalizare l-aș atribui racului, doi pași înainte, unul înapoi, cam așa merg lucrurile. Dacă în anul 2020 am văzut un avânt foarte mare și o deschidere puternică pe acest segment din partea ANAF, iar funcționarii au fost forțați să accepte că se află în anul 2020, aceștia au început să comunice pe e-mail, fapt cu totul și cu totul întâmplător înainte de pandemie, cererea și dosarul de la ghișeu era sfânt, dar cu tristețe am constatat că după ce lucrurile s-au mai relaxat iar restricțiile de circulație s-au ridicat, funcționarii au revenit la vechile metehne, acelea de a sta aplecat la un mic ghișeu în fața lor și să facem schimb de aer. Cred că va trece timp îndelungat până vom scăpa de aceste obiceiuri împământenite de a printa topuri întregi de hârtie și de a completa de mână cu pixul cu pastă albastră și vom trece 100% la epoca comunicării exclusiv digital cu ANAF dar și cu toate instituțiile statului.