În 2023, a fost adoptată o nouă directivă ce vizează creșterea ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul total de energie al Uniunii Europene la 42,5% până în 2030. Sunt vizate sectoare precum: transporturi, industrial, construcții și încălzirea și răcirea centralizată.
SBR Soletanche Bachy România este una dintre principalele companii specializate în soluții geotehnice complexe și fundații speciale care susține sectorul energetic în tranziția către o economie verde. Compania își îndreaptă toată atenția pentru furnizarea soluțiilor geotehnice și de fundare, sustenabile și performante, pentru parcuri eoliene, fotovoltaice, centrale hidroelectrice și nucleare și nu numai.
În cele ce urmează, am discutat cu Adina Boureanu, Coordonator Tehnic, și Ștefan Vlad, Inginer Protecția mediului în cadrul SBR Soletanche Bachy Fundații, despre cum arată categoria de proiecte de energie regenerabilă la noi în țară și soluțiile sustenabile de fundare pe care SBR le-a dezvoltat pentru a deservi această categorie, ce trece printr-o creștere accelerată.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
17 iunie 2025: Future Energy Europe Summit, Ediția a V-a
17 iunie 2025: Gala Club Antreprenor
27 iunie 2025: Pilonii de dezvoltare ai județului Alba – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Care sunt cele mai importante proiecte din domeniul energiei verzi realizate de SBR și unde se află? Câtă energie produc?
Adina: Primele proiecte de acest tip au început să apară în 2010, într-o perioadă caracterizată de o creștere rapidă a investițiilor în parcurile eoliene. Am fost implicați în realizarea fundațiilor pentru parcurile eoliene din 2010 – Casimcea (Tulcea), 2011 – Mihai Viteazu (Constanța) și Corugea (Tulcea), 2012 – Gemenele (Brăila) și Schela (Galați), 2013 – Alizeu, Băleni (Galați) și Chirnogeni (Constanța).
În 2013, numărul proiectelor de acest tip s-a diminuat odată cu schimbările legislative, iar din 2020 au fost reluate, odată cu noile angajamente, politici de mediu și facilități oferite de Uniunea Europeană, care să ușureze tranziția către producția de energie verde.
Vlad: Apoi, în această categorie vorbim și despre proiecte care nu au ca scop direct producția de energie (parcuri eoliene, fotovoltaice sau energie termală), dar folosesc energie regenerabilă în investiția respectivă. Pot fi de orice fel – rezidențiale, comerciale, industriale. De exemplu, avem în portofoliu un proiect rezidențial la Cluj (cartier de locuințe) care folosește energia geotermică prin intermediul tehnologiei noastre – piloți energetici – ce face posibil transferul de caldură cu pământul din jurul piloților de fundare.
De asemenea, includem în această categorie și proiecte industriale, cum este exemplul unui proiect recent de la Oradea, unde am realizat fundația primei fabrici din lume cu zero emisii de dioxid de carbon în lanțul lor de producție (prin utilizarea energiei solare). În cazul acestor proiecte este important de menționat faptul că, de obicei, investitorii sunt companii care deja au o traiectorie bine stabilită în ceea ce privește sustenabilitatea propriilor companii, iar noi, de cele mai multe ori, venim cu soluțiile potrivite care optimizează fundațiile lor, prin emiterea unei cantități reduse de dioxid de carbon. De asemenea, acordăm o grijă foarte mare față de mediu pe tot parcursul lucrărilor, un alt aspect care se aliniază la strategia lor de sustenabilitate și la politicile foarte bine pusă la punct în acest sens.
Un alt tip de proiect sunt reconversiile de clădiri deja existente, cum este cazul unei hale care a necesitat îmbunătățirea fundației pentru a susține panouri fotovoltaice. Practic, am consolidat hala existentă astfel încât să își poată schimba destinația și să poată susține greutatea panourilor fotovoltaice.
Cât din totalul proiectelor SBR este reprezentat de categoria proiectelor de energie regenerabilă?
Toate categoriile de proiecte care produc sau folosesc energie regenerabilă, cum ar fi parcuri eoliene, proiecte rezidențiale cu încălzire din surse regenerabile, parcuri industriale de reconversie, fabrici cu zero emisii de dioxid de carbon în linia de producție reprezintă în medie 2-3 proiecte pe an din totalul proiectelor SBR.
Cum alegeți aceste proiecte și de ce doriți să vă implicați în dezvoltarea lor? Cum se aliniază aceste proiecte la filosofia sustenabilă a SBR?
Vlad: În cadrul SBR, prioritizăm și căutăm să implementăm tehnologiile noastre sustenabile, de fundații speciale, în acele proiecte care sunt în linie cu politica noastră de reducere a amprentei de carbon din industrie.
La nivel de grup, Soletanche Bachy și-a luat angajamentul de a reduce propria amprentă de carbon până în 2030, prin reducerea cu 40% a emisiilor generate de consumul de combustibili și energie electrică (Scop 1 și Scop 2) și cu 20% a amprentei de carbon generată de principalele materiale utilizate (Scop 3) – beton și armătură. Deși pare o diferență mare între cele 2 procente, trebuie să conștientizăm faptul că în domeniul construcțiilor, 95% din amprenta de carbon este generată de materialele utilizate.
În cadrul departamentului Tehnic urmărim și calculăm amprenta de carbon aferentă fiecărui proiect și căutăm continuu să aplicăm soluții și tehnologii inovative mai prietenoase cu mediul. De exemplu, în anul 2023, datorită optimizării proiectelor și utilizării tehnologiilor proprii am reușit să reducem cu 14% emisiile de CO2 aferente scopului 3. Suplimentar, prin utlizarea unui beton LCC (Low Carbon Concrete), așa numitul „beton verde”, au fost reduse emisiile din betonul utilizat cu 13.5%. Bineînțeles, toate aceste date sunt centralizate și le urmărim evoluția astfel încât să ne atingem angajamentul făcut.
Ce caracterizează proiectele de energie verde la capitolul fundații speciale? Ce fel de soluții sunt cele mai potrivite pentru ele și în ce constau acestea?
Vlad: Proiectele industriale de reconversie sunt compatibile cu tehnologiile noastre sustenabile, dezvoltate cu scopul de a eficientiza economic și a reduce amprenta de carbon a proiectelor – este vorba despre soluțiile de Deep soil mixing (malaxare în adâncime), cu precădere soluția Springsol, un procedeu de stabilizare a pământurilor și îmbunătățire a terenului de fundare prin metode de malaxare în adâncime, ce se diferențiază de majoritatea procedeelor cu aplicabilități similare prin flexibilitatea utilizării în spații limitate și prin folosirea pământului din amplasament ca material de construcție.
Pentru proiectele de tip greenfield ca fabrica de la Oradea, care nu presupun reconversie, folosim tehnologia Screwsol, de îndesare de diametre mari, patentată la nivel de grup de Soletanche Bachy, o soluție deja emblematică pentru activitatea noastră.
De exemplu, în anul 2022, prin folosirea acestor soluții optimizate și tehnologii alternative create de noi, cum sunt cele de îndesare de diametre mari – Screwsol sau de malaxare în adâncime – Springsol/ Trenchmix/ Geomix, am scăzut cantitatea de emisii asociată cu utilizarea materialelor (ciment, beton și oțel) cu 44%, comparativ cu soluțiile tradiționale.
În cadrul unui proiect din 2022, folosind soluția de piloți Screwsol, am reușit să evităm producerea a 1.113 tone de dioxid de carbon echivalent (o reducere cu 43% față de soluția clasică). Un alt exemplu este un proiect recent unde, folosind o soluție de tip Deep Soil Mixing, am evitat utilizarea a 20 de tone de ciment (echivalentul a 16 tone de dioxid de carbon). Ca să vă faceți o idee despre magnitudine, pentru absorbirea într-un an a acestei cantități de 16 tone, sunt necesari aproximativ 1000 de copaci.
Adina: Proiectele de energie verde din România, în special parcurile eoliene, se regăsesc preponderent în zonele Dobrogea și Moldova, datorită condițiilor favorabile de vânt. Aici regăsim frecvent condiții dificile de fundare, cum ar fi leossuri sau pământuri leossoide. Aceste condiții geotehnice impun realizarea unor fundații de adâncime pentru a asigura stabilitatea structurilor.
Pentru a suporta sarcinile mari generate de turbinele eoliene, soluțiile de fundare care se impun uzual, în special în urma unui calcul tehnico-economic, includ utilizarea piloților de fundare de diametre mari sau tehnologiile de îmbunătățire a terenului, cum ar fi tehnologia Screwsol.
