Guvernul aproba un nou contingent de 100.000 muncitori străini, însă procesul birocratic este în continuare deficitar din cauza lipsei de personal consular în Asia

• În doi ani, s-a triplat numărul contractelor de muncă între companiile din România și lucrătorii străini
  
• Doar 2.000 de avize de muncă mai sunt disponibile pentru anul acesta

Interesul companiilor din România pentru forța de muncă din state extracomunitare este mai mare ca oricând. Deficitul de forță de muncă obligă antreprenorii să găsească soluții rapide, iar de cele mai multe ori, acestea vin din Asia.

Potrivit datelor oficiale, anul acesta s-au înregistrat aproximativ 80.000 de contracte între companii locale și muncitori străini. Mai mult, peste 11.000 de companii au angajat muncitori străini, în 2022, față de doar 5.000, anul trecut. Odată cu stabilirea noului contingent pentru anul următor, numărul afacerilor care vor funcționa cu personal asiatic va fi din ce în ce mai mare.

„Aprobarea noului contingent pentru anul 2023, în luna decembrie, ajută atât companiile care angajează personal asiatic, cât și agențiile recrutoare. La începutul acestui an, din cauza neaprobării Hotărârii de Guvern care stabilește limita maximă de muncitori nou admiși în piață, au fost două luni de blocaje. De-a lungul anului au fost încercări ale autorităților de a ușura fluxul birocratic și de a preîntâmpina întârzierile, însă nu au fost suficiente. Este nevoie să se suplimenteze urgent posturile consulare în ambasadele și consulatele din Asia, pentru a procesa mai ușor dosarele de viză. Misiunile consulare pe perioade limitate de timp au fost doar soluții heirupiste, iar relocările nu fac decât să consume bani și timp atât statului, cât și angajatorilor români”, spune Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine.

80% din procesul de recrutare este reprezentat de demersurile birocratice ce trebuie făcute pentru ca un muncitor din Asia să vină în România. Anul acesta, autoritățile au găsit soluții de avarie pe plan local pentru a ușura fluxul dosarelor, însă întârzierile se datorează în mare parte lipsei de personal în Asia. Procesarea unei vize poate dura între două și șase luni, timp în care poate expira valabilitatea actelor obținute în România.

„Întârzieri există inclusiv în eliberarea permiselor de ședere. Viza în baza căreia vin asiaticii în România are o valabilitate de 3 luni. Dacă permisul de ședere nu este eliberat de autorități în acest timp, există riscul ca muncitorul să fie trimis înapoi în Asia și să fie nevoie să se reia tot procesul de la capăt. Este dificil ca același număr de funcționari care procesau în trecut doar 10 – 20 mii de vize, să proceseze acum 100 mii”, explică Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine.

„Angajarea muncitorilor asiatici a trecut de la a fi un trend exotic la o necesitate acută în domenii din ce în ce mai diverse. Dacă acum câțiva ani aceștia veneau să lucreze în HoReCa sau în menaj, de doi ani și cu precădere anul acesta, avem sute de solicitări pentru montatori piese, manipulanți mărfuri, confecționeri. În continuare, muncitorii asiatici sunt predominanți în construcții și restaurante, însă nevoia de personal s-a extins înclusiv în domenii unde este nevoie de muncitori înalt calificați. Anul acesta, termenul mediu de sosire în țară a fost de 4-6 luni de la începerea procesului birocratic, însă sunt cazuri unde se poate întârzia mai mult. Găsirea și recrutarea acestor muncitori poate dura între 2 săptămâni și o lună, deci restul timpului de așteptare îl reprezintă strict procesarea documentelor de către insituțiile statului din România și Asia”, povestește Melania Pop, manager de dezvoltare la compania International Work Finder.

Specialiștii în recrutarea de personal asiatic estimează că în 2023, dacă s-ar suplimenta personalul consular, s-ar putea procesa lunar un număr dublu de vize față de anul 2022, ceea ce ar reduce considerabil termenul de sosire al muncitorilor – de la 6 luni, la 3 luni.