Interviu cu Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: “Punem în slujba comunității de afaceri experiență, informații, parteneriate, cu un singur scop: acela de a ne dezvolta împreună”

Interviu cu Iuliu Stocklosa,

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB)

“Punem în slujba comunităţii de afaceri experienţă, informaţii, parteneriate, cu un singur scop: acela de a ne dezvolta împreună”

Pandemia Covid-19 a produs modificări structurale în mediul de afaceri. Ce strategie de dezvoltare are Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) pentru anul următor?

Apreciind că una dintre problemele cele mai acute ale evoluției economiei românești o constitue deficitul cronic al balanței comerciale (16,7 miliarde euro în primele trei trimestre ale acestui an, cu perspective de a depăși 20 miliarde euro la finele 2021), în opinia Camerei bucureştene, se impune susţinerea prin toate mijloacele şi pe termen lung a exporturilor, îndeosebi a celor cu grad înalt de prelucrare, respectiv valoare adaugată mare şi aici mă refer inclusiv la exporturile de produse industriale complexe. Concomitent, este necesară stimularea investiţiilor în domenii care oferă oportunităţi certe, din fonduri private, dar şi în proiecte finanţate prin diverse programe europene, îndeosebi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Pentru a realiza aceste obiective cred că este nevoie de o colaborare strânsă între mediul privat şi administraţia publică şi de corelarea liniilor strategice ale acestora.

În ceea ce ne priveşte, ne concentrăm pe susţinerea internaţionalizării afacerilor companiilor româneşti, acordând o atenţie sporită spaţiului extra-comunitar. Datorită relaţiilor foarte bune pe care le avem cu membrii corpului diplomatic acreditat în România, cu diplomaţii români în străinătate, în primul rând cu personalul ce activează în cadrul Birourilor de Promovare Comercial-Economică, cu membrii Consiliului de Export, organism la lucrările căruia avem statut de invitat permanent, dar şi cu cele peste 100 de organizaţii camerale partenere de peste hotare, oferim firmelor interesate oportunitatea de a participa la misiuni economice, forumuri de afaceri şi investiţii, în mediu virtual sau în format hibrid, cu o puternică componentă B2B, şi acordăm consultanţă şi asistenţă pe anumite proiecte concrete.

Pe plan intern vom continua să organizăm întâlniri de lucru, inclusiv în prezenţa unor oficiali din cadrul Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerului Finanțelor Publice (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Vămilor) şi Ministerului de Externe, în cadrul cărora oamenii de afaceri au posibilitatea de a-şi expune deschis punctele de vedere în faţa decidenţilor, în vederea identificării unor soluţii concrete, iar noi, de a ne actualiza planul de lucru, în conformitate cu solicitările comunităţii de business.

În plus, venim în sprijinul antreprenorilor cu servicii adaptate acestei perioade dificile, furnizate atât la sediu, cât şi online, de la operaţiuni la Registrul Comerţului, eliberare de certificate (de origine, de forţă majoră, de notorietate) şi acte constatatoare, servicii de promovare online şi offline, pe piaţa internă şi externă, programe de formare profesională şi nu în cele din urmă la servicii de arbitraj şi mediere.

La cea mai recentă ediţie a Topului Firmelor din Bucureşti ați lansat Catalogul excelenței, un nou produs marca CCIB. Ne puteți da mai multe amănunte despre acest proiect?

De 28 de ani, premiem performanţa în afaceri în cadrul Galei “Topul firmelor din Bucureşti”. Anul acesta, prin lansarea “Catalogului Excelenţei”, am mai făcut încă un pas pentru a aduce în faţa comunităţii de business pe cei mai buni dintre cei buni. Dintre cele 6.958 de firme incluse în ediţia de anul acesta a Topului firmelor din Capitală, 817, adică 12%, s-au calificat pentru a primi Trofeul de Excelenţă pentru clasarea, timp de cinci ani consecutiv, pe primele trei poziții ale Topului nostru. Dintre acestea, companiile care au confirmat participarea la Gală cu minimum două săptămâni înainte au fost incluse, în ordine alfabetică, în catalogul amintit realizat de echipa noastră și distribuit în cadrul Galei și, ulterior, oamenilor de afaceri și decidenților care participă la evenimentele organizate de Camera bucureșteană. În plus, am adresat acestor laureaţi invitaţia de a intra, în calitate de membru, în marea familie a CCIB, fără a plăti cotizaţia aferentă acestui an.

Camera bucureşteană a organizat și organizează o serie de cursuri și evenimente dedicate mediului de afaceri. Ce plan de cursuri aveți pentru acest an? Cum sunt privite cursurile online?

În primul rând, vom continua să organizăm cursurile de „Responsabil cu gestionarea deşeurilor”, „Formare Responsabil cu protecția datelor cu caracter personal”, dar şi cursurile din sfera financiar-bancară derulate împreună cu Institutul Bancar Român. De asemenea, vom organiza workshop-uri şi seminarii de informare şi conştientizare cu privire la acte normative care se află în dezbatere sau nou intrate în vigoare şi care au impact semnificativ asupra activităţii firmelor, îndeosebi în zona financiar-contabilă, dar şi în cea de securitate cibernetică şi protecţie a datelor.

În ceea ce priveşte forma de organizare, după aproape doi ani de restricţii, desfăşurarea evenimentelor online sau în sistem hibrid face parte din „noua normalitate”. Ne orientăm prioritar către organizarea fizică a acestora, în cadrul CCIB Business Centre, în săli cu suprafeţe generoase, care permit respectarea tuturor reglementărilor privind distanţarea fizică, dar avem capacitatea de a gestiona orice fel de manifestare cu componentă online, atunci când condiţiile impun această abordare.

Ce beneficii are o companie care este membră în CCIB?

Membrii noştri care au cotizaţia achitată la zi beneficiază de reduceri de până la până la 50% la tarifele percepute de CCIB la majoritatea serviciilor, inclusiv pentru emiterea de certificate de origine. De precizat că pentru eliberarea certificatelor de forţă majoră reducerile pot ajunge la 70%. Foarte apreciate sunt reducerile cu 20% pentru spațiile închiriate la târgurile și expozițiile internaționale organizate de Romexpo. De asemenea, companiile membre beneficiază de o serie de servicii incluse: până la 24 de ore de consultanţă/an, în funcţie de nivelul de cotizaţie, includerea în Catalogul membrilor, eliberarea de scrisori de recomandare către camerele de comerţ partenere din străinătate pentru acordarea de asistenţă pe piaţa locală, eliberarea de certificate pentru participarea la licitaţii peste hotare, promovarea ofertei companiei prin mijloace specifice. Vreau să subliniez că, potrivit statutului CCIB, membrii noştri dispun de unele facilităţi şi avantaje, însă toate firmele din capitală care ni se adresează sunt tratate în mod egal şi sunt reprezentate de Camera bucureşteană în mod nediscriminatoriu. De aici și dorința noastră de a deveni o ”Casă” a comunității bucureștene de afaceri.

Ce strategie aveţi pentru fidelizarea actualilor membri și pentru atragerea de noi companii în cadrul CCIB?

Acţionăm pe două paliere. Pe de o parte, avem în vedere intensificarea dialogului cu firmele din Capitală, în cadrul evenimentelor din seriile: “Vino să ne cunoaştem!” “Open House Networking” şi “Ziua porţilor deschise”, “Seara membrilor”, “Seara partenerilor”, dar şi prin întâlniri restrânse, pe probleme punctuale, inclusiv la nivelul celor șase secțiuni ale CCIB (comerț, industrie, servicii, cercetare-dezvoltare-inovare, turism și membri colectivi). Acest dialog constant şi onest conduce la o mai bună cunoaştere reciprocă a membrilor şi simpatizanţilor noştri, dar la şi o mai bună şi corectă conştientizare a modului în care Camera bucureşteană le poate fi utilă în activitatea zilnică. De asemenea, această abordare ne permite să venim, pe un al doilea palier, cu servicii incluse personalizate, adaptate la domeniul de activitate şi specificul fiecărei firme, cu oferte exclusive şi discount-uri acordate la serviciile oferite de noi şi de partenerii noştri. Companiile membre au inclusiv oportunitatea de a beneficia de experinţa echipei noastre şi de a-şi organiza evenimentele, la tarife preferenţiale, la cel mai înalt nivel şi în cele mai bune condiţii, în cadrul Centrului nostru de conferinţe, unul dintre cele mai frumoase din Bucureşti, încărcat de istorie, dar dotat la cele mai exigente standarde.

Cum se implică CCIB în susţinerea întregii comunitaţi de afaceri din municipiul Bucureşti şi nu doar a membrilor săi?

Ştim căt de important este pentru antreprenori şi manageri să-şi facă vocea auzită şi ascultată la nivel guvernamental, pe subiecte stringente. Iată de ce, în perioada următoare, vom relua evenimentele din seria ”Întâlniri de afaceri cu decidenții”, în cadrul cărora reprezentantii mediului de afaceri au posibilitatea de a intra intr-un dialog mai putin convenţional, dar eficient cu specialişti, consultanţi şi reprezentanţi ai Executivului şi Legislativului, pe teme de interes, precum: impactul blocajelor pe lanţurile internaţionale de aprovizionare şi al majorărilor preţurilor la utilităţi, materii prime şi materiale asupra activităţii firmelor, accesarea fondurilor disponibile prin PNRR şi alte programe europene şi naţionale, infrastructura, fiscalitatea, relocarea capacităţilor de producţie, problemele energetice şi de mediu.

Un alt aspect care trebuie tratat cu maximă atenţie este digitalizarea rapidă a activităţilor. A nega această realitate sau a amâna nejustificat luarea unor măsuri în acest sens înseamnă a face paşi siguri către ieşirea de pe piaţă. Pentru a oferi oamenilor de afaceri o perspectivă corectă asupra acestui proces, în perioada următoare vom organiza o serie de evenimente cu caracter interactiv şi axate pe prezentarea de bune practici şi a unor cazuri de succes din diferite domenii. De asemenea, ştiind cât de bine funcţionează puterea exemplului, vom face o analiză a propriilor noastre activităţi şi vom digitaliza acele segmente care ne vor permite să oferim servicii mai bune, la preţuri competitive. Vrem să fim, noi înşine, un exemplu de bună practică.

Care sunt mijloacele prin care CCIB susţine promovarea ofertei economice româneşti în străinătate?

Acordăm în continuare o atenţie sporită spaţiului extra-comunitar, concentrându-ne pe Africa de Nord, cu accent pe Magreb, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală, adevărate plăci turnante către continental African şi respectiv, către cel Asiatic. În plus, aceste regiuni oferă oportunităţi economice, de cooperare şi investiţionale semnificative, îndeosebi în industriile: energetică, auto, chimică şi petrochimică, a materialelor de construcţii, dar şi în agricultură, turism, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe fondul unei anumite complementarităţi a economiei româneşti cu cele ale ţărilor din zonele amintite. Un alt atu al României îl constituie buna reputaţie pe care o au specialiştii români în spaţiile respective, îndeosebi în domeniul industrial. Pe de altă parte, nu neglijăm dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu ţările din zona balcanică, dar şi cu cele reprezentate în Federaţia Camerelor de Comerţ Dunărene, al cărei membru fondator suntem.

Practic, vom continua să organizăm seria de evenimente “Ziua Oportunităţilor de afaceri”, oferind oamenilor de afaceri posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu ambasadorii şi/sau cu ataşaţii economici ai ţărilor partenere, dar şi cu factori decizionali din Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi din Ministerul de Externe, pentru a afla informaţii valoroase şi utile privind: tendinţele în comerţul exterior; cadrul juridic bilateral şi accesul pe pieţe cu potenţial; participarea la licitaţii pe proiecte; oportunităţi de afaceri şi investiţionale; stimulentele acordate investitorilor străini. Ulterior, cei care identifică oportunităţi interesante, pot participa la forumuri de afaceri şi investiţionale desfăşurate fizic, online sau hibrid şi atunci când situaţia permite, la misiuni economice organizate de noi în spaţiile-ţintă cu sprijinul partenerilor noştri tradiţionali.

De exemplu, la sfârşitul lunii noiembrie am organizat în colaborare cu Departamentul Comețului Exterior (DCE) din Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului și cu sprijinul conducerii Ambasadei României din Rabat o misiune economică în Regatul Maroc în regiunile Tanger-Tetouan-Al Hoceima, Casablanca şi Beni Mellal-Khenifra. Evenimentul a fost un real succes fiind marcat de întâlniri la cel mai înalt nivel şi de discuţii B2B pragmatice, cu mare potenţial de concretizare în contracte semnate. Misiunea a avut loc la doar o lună după participarea noastră la un eveniment similar la Cairo, desfăşurat în marja vizitei de stat a preşedintelui României, Klaus Johannis în Republica Arabă Egipt.

În ceea ce priveşte relaţia cu ţările din Asia Centrală şi Caucaz, pe lângă instrumentele clasice, specifice unei camere de comerţ, avem posibilitatea de a veni în sprijinul antreprenorilor români şi prin intermediul Oficiului consular al Republicii Kârgâze în țara noastră, pe care îl conduc, începând cu luna iulie 2020.

Care credeţi că sunt măsurile legislative care trebuie promovate, la nivel guvernamental, pentru asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi transparent la nivelul comunităţii de afaceri bucureştene?

Poate mai mult decât oricând, mediul de afaceri are nevoie de predicitibilitate și stabilitate, îndeosebi în zona fiscală, de măsuri bine fundamentate, pentru care au fost făcute în prealabil teste de stres. De asemenea, este nevoie ca procesul de consultare publică să fie extins şi autentic, iar vocea oamenilor de afaceri și a specialiștilor să fie ascultată. Altfel, asistăm la o bulversare a comunității de afaceri, la o creștere a presiunii asupra mediului privat, concomitent cu o așezare a sectorului public pe baze nesănătoase.

După aproape doi ani de pandemie, pe fondul unor creşteri fără precedent a preţurilor la energie, gaze, materii prime şi materiale şi a perturbării puternice a lanţurilor de distribuţie, comunitatea de afaceri românească are nevoie de sprijin din partea statului. Sprijin care nu trebuie înţeles ca o formă de asistenţă socială, ci ca o investiţie în mediul privat. În continuare, acordarea de granturi pentru capital de lucru şi granturi pentru investiţii este vitală, pentru că, în lipsa acestor fonduri, dificultăţile firmelor se vor accentua. De asemenea, în opinia noastră, se impune: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul diverselor programe guvernamentale; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și în cea de textile; modificarea unor prevederi privind ajutoarele de stat pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului ajutorului de minimis.

Să nu uităm că PNRR constituie o şansă pe care România nu-şi permite să o rateze! Ţara noastră are oportunitatea de a-şi rezolva vulnerabilităţile sistemice şi de a trece de la o creştere economică bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii şi pe dezvoltarea infrastructurii de afaceri, concomitent cu reformarea sistemului public. În plus, PNRR ne oferă şansa de a corecta decalajul de competitivitate între companiile româneşti şi cele din vestul Europei, datorită fondurilor disponibile prin schemele de ajutor de stat şi ajutoarele de minimis dedicate finanţării proiectelor de investiţii realizate de companiile din mediul privat în digitalizare, retehnologizare, automatizare, robotizare, dar şi prin măsurile dedicate cercetării, dezvoltării şi inovării. Însă, pentru o utilizare optimă a acestor fonduri este nevoie de proceduri simple şi clare pentru accesarea acestora, concomitent cu digitalizarea, pe cât posibil, a procesului de evaluare a proiectelor. De asemenea, este necesar să fie respectate cu stricteţe termenele asumate prin contractul de finanţare şi, foarte important, să nu fie schimbate regulile în timpul jocului.

Care sunt modalităţile prin care CCIB se implică în parteneriatele public-private?

Camera bucureşteană încurajează dialogul onest şi constructiv între comunitatea de afaceri şi administraţia publică, cu un singur câştigător: economia Bucureştiului. Este ceea ce facem de câţiva ani la conferinţa „Focus Bucureşti. Dezvoltare urbană, economie, mobilitate”, în cadrul căreia avem oportunitatea de pune pe agenda publică soluţii pentru problemele Capitalei, propuse de specialişti de marcă din diverse domenii.

O problemă care poate fi rezolvată în parteneriat public-privat şi în care ne-am implicat o constituie promovarea punctelor forte ale capitalei, În acest context, salut operaționalizarea, cu susţinerea municipalităţii, inclusiv financiară, a organizației de promovare turistică independente Bucharest Tourism Board, ai cărei membri fondatori suntem. Era foarte mare nevoie de o astfel de entitate funcţională, întrucât, pe de o parte, nu există prea multă coordonare şi comunicare la nivelul organizatorilor de evenimente cu caracter turistic, expoziţional, de afaceri, cultural, recreativ, ştiinţific, sportiv din Capitală, iar pe de altă parte, era nevoie de un interlocutor pentru cei care generează incoming pentru București.

De asemenea, în calitate de partener social, Camera bucureşteană este implicată în implementarea unui alt proiect foarte important pentru Capitală: “Școala Profesională Metropolitană în sistem dual”. Aş vrea să punctez că această formă de învăţământ reprezintă o soluţie eficientă pentru rezolvarea deficitului de muncitori calificaţi, din cel puţin trei motive: datorită colaborării între comunitatea de afaceri şi liceele tehnologice, oferta educaţională se poate adapta rapid cererii manifestate în piaţă, absolvenţii au şansa de a se integra cu uşurinţă pe piaţa muncii, pentru că pregătirea lor răspunde unei nevoi certe, iar angajatorii pot urmări evoluţia profesională a elevilor, îi pot stimula şi fideliza şi, ulterior, pot beneficia de angajaţi valoroşi.

Ce propuneri a prezentat, în ultimul timp, conducerea CCIB instituţilor abilitate pentru susţinerea mediului de afaceri?

Pe fondul dificultăţilor pe care mediul privat le are în ceea ce priveşte finanţarea activităţii curente, din cauza crizei sanitar-economice, cea mai recentă solicitare a noastră, de la finele lunii iulie, a vizat extinderea sferei obligațiilor principale restante pentru care contribuabilii pot beneficia de mecanismul restructurării prevăzut în OG nr. 6/2019 şi prelungirea termenelor de scadenţă.

Totodată, aşa cum punctam în intervenţia noastră de atunci, considerăm ca fiind deosebit de utilă concentrarea atenției autorităţilor competente pe destructurarea mecanismelor care alimentează economia subterană, care reprezintă o treime din Produsul Intern Brut. Astfel, pe de o parte, bugetul de stat este alimentat cu sume consistente, iar pe de altă parte, sunt scoşi de pe piaţă cei care viciază competiţia şi creează dificultăţi suplimentare întreprinzătorilor oneşti. O astfel de măsură ar completa în mod fericit celelalte decizii luate de Executiv în sprijinul companiilor private, apreciate la justa lor valoare de către Camera bucureşteană şi care, în ansamblu, conduc la “repunerea pe picioare” a comunităţii de afaceri.

CCIB are un Centru de Mediere și o Curte de Arbitraj. Ce strategie aveți pentru dezvoltarea acestor entități?

Potrivit programului de guvernare al actualului Executiv, Ministerul Justiţiei va lua măsuri de încurajare a modalităţilor alternative de soluţionare a litigiilor, cu scopul de a decongestiona instanţele de judecată. Salutăm această decizie şi venim în întâmpinarea antreprenorilor care aleg să-şi soluţioneze diferendele prin mediere şi arbitraj cu servicii de foarte bună calitate, garantate de experienţa si buna reputaţie profesională de care se bucură, în ţară şi în străinătate, mediatorii şi arbitrii noştri. În plus, în actualul context epidemiologic, echipele noastre pot desfăşura şedinţele atât online, cât şi în săli cu o suprafaţă generoasă, în care sunt respectate toate regulile privind distanţarea fizică, fiind evitate astfel riscurile de infectare generate de aglomeraţia inerentă din instanţe.

Să nu uităm că, atât în arbitraj, cât şi în mediere, şedinţele nu sunt publice, iar dosarul este confidenţial, fiind evitate astfel eventualele prejudicii de imagine şi pierderile financiare deloc de neglijat ce derivă din acestea. În plus, perioada de timp necesară pentru soluţionarea litigiului şi obţinerea unui titlu executoriu este incomparabil mai redusă decât în cazul în care se apelează la instanţă, iar costurile aferente sunt substanţial inferioare celor generate de soluţionarea conflictului prin procedura de drept comun.