📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
- Un nou val de scumpiri ale petrolului poate afecta prețurile și ritmul economiei românești
Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea prețului petrolului. În aceste condiții, scumpirea petrolului poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Sensibilitatea indicelui prețurilor de consum (IPC) din România la piețele energetice are o valoare importantă, întrucât o creștere permanentă de 10% a prețurilor petrolului implică și o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale.
Este vorba, așadar, despre o relație de dependență ce se desfășoară în etape. Impactul imediat se produce prin prețurile ridicate ale combustibilului la pompă în primul an, urmat de efecte indirecte în următorul an, pe măsură ce costurile de transport și de producție industrială se propagă în lanțul de aprovizionare.
Aceste efecte secundare sunt deosebit de puternice, deoarece categoria bunurilor nealimentare, care include energia și combustibilul, are o pondere substanțială de 49% în „coșul” inflației.
Cum ar răspunde rata inflației la un posibil nou salt al prețului petrolului?
În cazul în care prețul mediu al petrolului Brent ar crește de la 70 de dolari la 100 de dolari pe baril, ar fi generată o majorare de peste 40% a costurilor de achiziție. Astfel, se estimează că această schimbare va adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România, explică Radu Puiu.
În plus, un scenariu în care petrolul ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, evidențiază un risc critic. O astfel de creștere ar putea devia previziunile privind inflația cu până la 1,5 puncte procentuale, cu potențialul de a forța Banca Națională a României (BNR) să adopte o poziție monetară mai drastică pentru a contracara aceste șocuri externe.
Efecte similare sunt estimate și în alte economii europene, însă amploarea lor diferă în funcție de structura fiecărei piețe. De exemplu, în Cehia, un șoc al prețului petrolului ar putea adăuga între 0,2 și 1,9 puncte procentuale la inflație și ar reduce ritmul de creștere economică. Comparativ cu Germania, impactul asupra economiei cehe este estimat ca fiind mai puternic, pe fondul unei dependențe mai ridicate de petrol. Această diferență arată că vulnerabilitatea la astfel de șocuri externe este influențată direct de structura economică și de consumul energetic.
Cursul valutar și inflația ridicată frânează economia
Deși petrolul este o marfă globală cotată în dolari (USD), cursul de schimb al RON acționează ca o pârghie secundară pentru inflația internă.
Efectul de „transmisie” a evoluat cu mult de la începutul perioadei de tranziție, când deprecierea monedei avea o rată de transmisie de 60% până la 70%. În contextul actual, aceasta s-a stabilizat la un maxim de 25%, indicând un cadru monetar mai matur și o reziliență crescută a producției interne, punctează analistul XTB România.
Totuși, strategia BNR de „flotare controlată”, prin intervenții menite să limiteze fluctuațiile bruște, rămâne vitală pentru stabilitatea economică a țării. Pentru că importurile de energie sunt în mare parte denominate în dolari, orice depreciere bruscă a RON ar accentua efectele negative ale creșterii prețurilor petrolului, creând un „dublu impact” asupra IPC, care ar fi dificil de absorbit de către gospodării.
Persistența inflației ridicate, în perioada 2022–2026, a trecut de la o problemă temporară, la o frână structurală pentru creșterea PIB (Produsul Intern Brut). Mecanismele acestei încetiniri sunt determinate în principal de erodarea consumului.
Inflația ridicată diminuează puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar într-o economie în care consumul privat este un motor principal, acest lucru duce la o răcire a activității economice. În plus, creșterea costurilor operaționale acționează ca o taxă asupra producției industriale, reducând marjele de profit și descurajând investițiile de capital necesare pentru creșterea pe termen lung.
Calea României către o stabilitate a prețurilor rămâne strâns legată de tendințele energetice globale. Deși BNR poate gestiona într-o oarecare măsură volatilitatea valutară, „inflația importată” din sectorul petrolier rămâne o variabilă externă care continuă să pună la încercare reziliența consumului privat intern, dar și creșterea reală globală a PIB-ului. O analiză realizată la începutul lui 2026 de S&P Global a evidențiat faptul că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a PIB-ului României, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Despre XTB:
Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. Entitățile Grupului XTB sunt supravegheate de cele mai mari autorități de reglementare din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume. XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. Mai multe pe: www.xtb.com.
