📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
Autor: Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România
La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică și majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecția economică și dacă se va relansa creșterea.
Un prim indicator al realismului economic și al planurilor de relansare va fi chiar schița bugetului public, așteptată să fie publicată abia în ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situației fiscal-bugetare și al măsurilor probabile anul viitor.
În orice caz perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe și măsuri încă insuficient de convingătoare în zona cheltuielilor publice, va continua chiar dacă guvernul dă asigurări că nu vor crește taxele. Este destul de probabil să nu ne mai confruntăm cu creșteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică cu circa 40 miliarde lei, va însemna o mare provocare.
Într-adevăr, multe din deciziile din acest an se vor reflecta în veniturile și cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, însă ținta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista multă fermitate în gestionarea resurselor publice atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună -, cât și a cheltuielilor unde până acum nu se observă încă un impact vizibil.
Prin urmare, stabilitatea politică, care ar însemna că deciziile vor fi continuate în aceeași direcție, va fi extrem de importantă. De altfel, reprezentanții FMI au fost optimiști la ultima evaluare din decembrie 2025 când au arătat că măsurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar și de acum este nevoie de consecvență pentru a continua traiectoria de consolidare fiscală. Dar, așa cum știm, politica este imprevizibilă și o schimbare de alianțe poate însemna și o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.
Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscală, un respiro în 2026 ar fi mai mult decât bunevenite. În același timp, rămâne întrebarea relansării economice.
După rate impresionante de creștere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 și 4,0% în 2022, economia se confruntă începând cu 2023 cu creștere anemică, inflație și deficite mari. Iar încetinirea nu a fost complet accidentală sau legată de tensiunile globale, ci indusă de politici fiscale extrem de generoase în raport cu capacitatea bugetului public de a le susține.
Cifrele spun o poveste îngrijorătoare. Creșterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de 0,8%, și este estimată, în cel mai bun caz, la 1% în 2025. Iar aceste creșteri au loc într-un context în care investițiile publice (combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, și alocări din bugetul național) au atins 6,8% din PIB în 2024 și ar ajunge la 8% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimează că PIB-ul României va crește cu 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026. FMI prognozează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an și 1,9% pentru 2026.
S-a blocat modelul de creștere? Ce urmează?
Cifrele nu arată dinamism în ciuda stimulilor pentru creștere economică. S-a blocat modelul de creștere al României? Cel mai probabil încă nu, dar este destul de evident că trebuie găsite alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele față de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de creștere pe consum care își arată limitele. România ar trebui să treacă la un model orientat spre investiții și productivitate. Disciplina fiscală, reforma administrației publice, arhitectura instituțională și legislativă sunt esențiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme și o viziune de dezvoltare. Investițiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creștere cu 28,6% față de aceeași perioadă a anului trecut (5,63 mld. euro), investițiile publice vor ajunge la 8% din PIB în acest an, intrările din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare că are motoarele gripate.
În plus, o mulțime de schimbări afectează și vor afecta lumea și, implicit, România: convulsiile din comerțul global, războiul tarifar, modificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populației și a nevoii de asigura pensii și asistență medicală. Forța de muncă este sub presiunea AI și a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp și vor impune noi competențe și, deci, o altă piață a forței de muncă și un alt model educațional.
Toate aceste schimbări necesită un alt model de creștere în care investițiile și inovația sunt definitorii. Am analizat recent investițiile țărilor din regiune în România și pe cele ale companiilor românești în statele respective și concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj și mai multă ambiție. Companiile românești trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinație de investiții, ci și un investitor important. În concluzie, investițiile, inovația și noile tehnologii ar trebui să fie prioritățile noului model de creștere economică pentru a face față schimbărilor globale.
