Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde – Episodul 29 (10/26) – Episodul 10, din 2026 „Salonul de gardă, urgență: Clarificare sau transplant ilegal?”

Despre autori

Episodul 29 (10/26) – Episodul 10, din 2026 „Salonul de gardă, urgență: Clarificare sau transplant ilegal?”

Doctorul din București intră agitat, cu fișa pacientului fluturând:

— Avem complicații post-evaluare. Autoritatea spune că a cerut doar o clarificare. Ofertantul spune că i s-a cerut să-și schimbe “organele”. CNSC e chemat de urgență.

Doctorul din Timișoara oftează: Clasic … caz de confuzie între pansament și operație estetică.

Și Legea 98/2016 e foarte precisă aici, dacă nu e citită pe diagonală.

Se așază și deschide Legea: art. 209 alin. (1) precizează: autoritatea contractantă are dreptul să solicite clarificări sau completări ale documentelor prezentate. Cheia e la alin. (2): aceste clarificări NU pot conduce la modificarea ofertei și nu pot conduce la modificarea aspectelor esențiale ale ofertei sau ale propunerii tehnice / financiare, în scopul îmbunătățirii ofertei sau al îndeplinirii cerințelor de calificare și selecție.

Doctorul în Achiziții din București răspunde :

Doctorul în Achiziții din București dă din cap:

— Exact. Clarificarea explică ce e deja acolo.

Ridică sprânceana:

— Dacă ofertantul n-a pus ceva în ofertă și tu îi ceri „să detalieze”, nu mai e clarificare, e resuscitare post-mortem, dar Modificarea din 2020 adusă Legii nr.98/2016 prin art.209 (1^1), pentru procedurile simplificate ale proiectelor de infrastructură aduce o derogare, care bulversează și mai mult autoritățile, ofertanții dar și CNSC-ul:

“În cazul procedurilor simplificate organizate pentru atribuirea contractelor din cadrul proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, … sau în situaţia în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor / candidaţilor, de regulă, cel mult de două ori în cursul procesului de evaluare, clarificări / completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi al transparenţei. adaugă, schimbă sau repară ce lipsește.

Iar legea interzice asta după termenul-limită.”

Doctorul din Timișoara continuă, cu voce calmă:

— Deci practic pentru această excepție:

1. e cu perfuzie, oferta se vindecă, chiar dacă lipsesc documente, prin clarificări
2. art.134 din HG nr.395/2016 nu se aplică, pentru că nu mai vorbim de formă…
3. de două ori se pot solicita clarificări, bine respectându-se, #NuȘtiuCum tratamentul egal și transparența

Doctorul din București zâmbește amar:

— Și totuși, comisia de evaluare pentru lipsa unui document esențial, cere „confirmarea” lui, sau pentru lipsa unei valoai din propunerea financiară, solicită „detalierea calculului”.

— Asta nu mai e confirmare, spune Doctorul din Timișoara, nu mai este nici tratament egal, e modificare de ofertă, mascată în limbaj blând. Și încalcă art. 2 alin. (2) pentru că ceilalți ofertanți au respectat cerințele. Acest principiu al tratamentului egal și transparenței, detaliat la art. 2 alin. (2) lit. b) și d) din Legea nr. 98/2016, impune ca toți operatorii să fie tratați identic, fără favoritisme, iar clarificările să nu altereze șansele egale de participare.

Doctorul din București adaugă:

— Clarificările ar trebui să fie permise doar când informația există deja, dar e neclară, ambiguă sau exprimată incomplet. Nu când lipsește. Conform Ghidului ANAP privind clarificările și completările în procedurile de achiziție publică, clarificările sunt limitate la elucidarea aspectelor existente, fără adăugiri noi care să modifice esența ofertei.

— Exact, confirmă Doctorul din Timișoara.

De aceea, practica CNSC și a instanțelor se aliniază perfect cu logica legii :

📌 nu poți completa o ofertă, cu elemente esențiale după termenul limită;

📌 nu poți corecta o lipsă esențială, lipsa unei informații obligatorii din propunerea tehnică sau financiară;

📌 nu poți îmbunătăți poziția concurențială a unui ofertant după termen, prin clarificări. De exemplu, în Decizia Curții de Apel București nr. 567/2025¹, o clarificare care a permis adăugarea unui document lipsă a fost considerată modificare ilegală, ducând la anularea contractului pentru încălcarea art. 209 alin. (2);

1^ https://www.cab1864.eu/jurisprudenta/decizii-relevante/

📌 nu poți introduce documente sau informații inexistente în ofertă la momentul depunerii.

Doctorul din București închide fișa:

— Altfel spus, clarificarea e un RMN: vezi mai bine ce există.

Modificarea e transplant: schimbi ceva ce nu era acolo.

Doctorul din Timișoara zâmbește:

— Iar Legea 98/2016 permite primul, interzice al doilea, dar are și excepții sentimentale… Modificarea e transplant: schimbi ceva ce nu era acolo, Iar Legea nr. 98/2016 permite primul și interzice al doilea.

Face o pauză și adaugă:

— Derogarea introdusă pentru anumite proceduri simplificate nu schimbă regula fundamentală a procedurilor competitive: oferta trebuie să fie completă și conformă la momentul depunerii.

Epilog, pe hol:

— Și dacă autoritatea confundă clarificarea cu modificarea? Întreabă Doctorul din București.

— Atunci pacientul ajunge direct la CNSC, răspunde Doctorul din Timișoara, iar diagnosticul juridic este simplu: încălcarea art. 209 din Legea 98/2016 și a principiilor art. 2 alin. (2).

— Tratamentul? Anularea evaluării sau chiar a procedurii…

n.a. Articolul (al douăzecișinouălea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” – o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale (pozele) din articol.