Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde – Episodul 22 (3/26) – Episodul 3 din 2026 „Cine întocmește C.S.1 – Caietul de Sarcini ?”

Despre autori

Episodul 22 (3/26)

Episodul 3 din 2026 – „Cine întocmește C.S. – Caietul de Sarcini?”

Doctorul în Achiziții din Timișoara își pune halatul, răsfoiește Secțiunea II – Caiet de sarcini din Ordinul ANAP nr. 1554/2023 și oftează teatral:

— Dragă coleg din București, eternul mister: cine întocmește Caietul de sarcini?
De fiecare dată când îl întreb pe câte unul, răspunsul e ca la bancuri:
„tehnicul!”, „achizițiile!”, „juridicul!”, „cine mai are timp…”.

Doctorul în Achiziții din București răspunde

Doctorul din București zâmbește clinic:

— Exact. Și de obicei, răspunsul real e: toți… dar separat, iar rezultatul e un Caiet de sarcini care cheamă contestațiile ca mierea albinele.

Cine știe ce trebuie scris în Caietul de sarcini?

Doctorul din Timișoara ridică Ordinul ANAP nr. 1554/2023 ca pe o fișă medicală:

— Uite, Secțiunea II spune clar: Caietul de sarcini descrie:

• cerințele tehnice,

• contextul,

• beneficiile,

• extensibilitatea,

• condițiile de livrare/prestare,

• plata,

• cadrul legal,

cu referire la art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, care definește specificațiile tehnice:

„Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.”

— Spune-mi sincer: cine știe toate astea?

— Beneficiarul, răspunde imediat doctorul din București.
Compartimentul de specialitate știe de ce are nevoie, cum va fi folosit produsul, ce riscuri există, ce înseamnă „funcționează bine” în realitate.

— Exact! continuă doctorul din Timișoara.
Dacă îl pui pe achizitor să inventeze specificații tehnice, obții ori un Frankenstein, ori un caiet „copy-paste” din SEAP.

Atunci de ce nu scrie beneficiarul singur Caietul de sarcini?

Doctorul din București deschide HG nr. 395/2016 ca pe un cod deontologic:

— Pentru că art. 2 din HG nr. 395/2016 spune limpede:
👉 achizitorul coordonează elaborarea documentației de atribuire.

Nu inventează nevoia, dar o asamblează, o structurează și o face compatibilă cu Legea nr. 98/2016.

— Exact, confirmă doctorul din Timișoara.
Achizitorul e arhitectul: ia informațiile de la beneficiar și le pune într-o formă legală, coerentă și nediscriminatorie.
Fără el, Caietul de sarcini ar fi un referat tehnic, nu un document de achiziție.

Și juridicul? Doar „avizează”?

Doctorul din București își încruntă sprânceana:

— Aici apare eroarea clasică.
Unii spun: „juridicul doar face contractul”.
Greșit. Și periculos.

Doctorul din Timișoara completează:

— Juridicul trebuie să participe la elaborarea Caietului de sarcini. De ce?
Pentru că dacă în CS scrii frumos:

• termen de intervenție 4 ore,

• timp de funcționare 99%,

• mentenanță,

• garanție,

dar în contract nu există sancțiuni corelative, ofertantul citește poetic, nu juridic.

— Exact, spune doctorul din București.
Simpla menționare ≠ obligație executorie.

Juridicul trebuie să înțeleagă cerințele din CS pentru a le transforma în clauze contractuale aplicabile, cu penalități clare.
Altfel, Caietul de sarcini rămâne literatură tehnică.

📘 Art. 143 alin. (1) din HG nr. 395/2016 obligă autoritatea la încheierea contractului cu ofertantul câștigător.
Dacă nu corelezi CS cu contractul, nu ai ce urmări.

Monitorizarea – obligația care nu e scrisă explicit

Legea achizițiilor publice nu are un articol dedicat „monitorizării”, dar o presupune:

• Art. 2 alin. (2) – principiul asumării răspunderii

• Art. 221–222² – modificări și ajustări de preț

• Art. 222–224 – modificări, rezilieri, sancțiuni

➡️ Concluzie: dacă nu monitorizezi executarea, nu poți modifica, sancționa sau rezilia legal.

Economicul: „Avem capitol, e suficient?”

Doctorul din Timișoara râde:

— Clasicul Capitol 7 – Modalități și condiții de plată.

Mulți cred că aici se termină rolul economicului, dar implicațiile financiare sunt peste tot, continuă doctorul din București:

• cerințe prea restrictive = preț mare;

• termene nerealiste = costuri ascunse;

• lipsa ajustării de preț = risc contractual major.

📘 Legea nr. 98/2016 art. 222² alin. (8) și Legea nr. 99/2016 art. 243¹ alin. (8) obligă includerea clauzelor de ajustare/revizuire a prețului pentru contractele de durată.

➡️ Economicul trebuie să vadă întregul Caiet de sarcini, nu doar capitolul de plată.

Capitolul 8: mediu, social, muncă

Doctorul din București ridică un deget didactic:

— Personalul pe social, muncă și mediu nu e decorativ.
Capitolul 8 cere explicit cadrul legal aplicabil.

Dacă nu îi implici, riști:

• clauze sociale inexistente;

• cerințe de mediu necorelate;

• observații usturătoare la control.

Și bonus: Caietul de sarcini trebuie să fie și etic, nu doar tehnic.

📘 Art. 58 din Legea nr. 98/2016 obligă autoritatea să prevină conflictele de interese, pentru tratament egal și concurență reală.

Diagnosticul final (fără ambiguități)

Cei doi doctori ajung la aceeași concluzie:

👉 Caietul de sarcini nu este opera unui singur compartiment.

• Beneficiarul furnizează conținutul tehnic și funcțional

• Achizitorul coordonează și asamblează (HG nr. 395/2016)

• Juridicul participă activ (corelare cu contractul și sancțiuni)

• Economicul analizează impactul financiar în toate capitolele

• Social / mediu / muncă completează cadrul legal aplicabil

• Operatorii economici pot fi consultați transparent, înainte de publicare

Doctorul din Timișoara încheie sec:

— Un Caiet de sarcini scris singur e rapid.

Doctorul din București zâmbește:

— Dar unul scris în colaborare e necontestabil și valoros.

📌 În achiziții publice, succesul nu vine din orgolii, ci din muncă în echipă.

n.a. Articolul (al douăzeci și doilea) face parte din seria
„Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.

p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale (pozele) din articol.