România Eficientă: Transformarea sustenabilă a clădirilor și comunităților

România face pași tot mai hotărâți către un viitor sustenabil în sectorul clădirilor, iar parcursul ei se conturează prin interacțiunea a trei factori esențiali: investițiile majore ale sectorului public și privat, inovația tehnologică și implicarea activă a cetățenilor. Experiența ultimilor ani ne oferă numeroase modele de bune practici și ne demonstrează că evoluția spre neutralitatea climatică este posibilă.

Tranziția energetică este, în primul rând, despre oameni și despre modul în care aceștia se raportează la consumul de energie, despre oameni care devin tot mai conștienți de impactul propriilor alegeri. Este despre colaborarea dintre experți, mediu privat și autorități, care construiesc, împreună, un viitor mai curat, mai echitabil și mai eficient energetic, în folosul comunităților.

Schimbările sunt vizibile. De la școli modernizate la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) și blocuri reabilitate termic, la primul „sat inteligent” din România, adunăm tot mai multe exemple concrete de transformare sustenabilă.

Investițiile în clădiri sunt completate și de progresul rapid din domeniul software: start-upuri românești și furnizori de energie lansează aplicații de eficiență energetică care îi ajută pe utilizatori să-și monitorizeze consumul și să-și creeze planuri personalizate de economisire, pentru reducerea facturilor la electricitate și încălzire.

În mediul urban, dezvoltatorii imobiliari adoptă soluții tehnologice avansate, construind proiecte rezidențiale precertificate ZEB (clădiri cu emisii zero) încă din faza de proiectare, un trend care arată atât maturizarea pieței, cât și creșterea interesului românilor pentru locuințe eficiente energetic și prietenoase cu mediul.

Instrumente de finanțare și programe europene și naționale facilitează accesul cetățenilor, companiilor și autorităților locale la soluții moderne de reabilitare energetică a clădirilor și producere a energiei din surse verzi, regenerabile. De asemenea, sunt alocate fonduri consistente pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de termoficare, în paralel cu investițiile în  extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice.

Un reper important îl reprezintă și participarea a 13 orașe din România la două inițiative complementare dedicate tranziției către neutralitate climatică. Trei dintre acestea, Cluj-Napoca, București (Sectorul 2) și Suceava fac parte din Misiunea Europeană „100 de orașe inteligente și neutre climatic”, iar celelalte zece au fost selectate în M100, inițiativa națională „oglindă” a Misiunii Europene, menită să extindă modelul european la nivel național. Aceste orașe beneficiază de consultanță intensivă pentru a dezvolta Climate City Contracts adaptate la specificul local, precum și acces la finanțare pentru proiecte de energie verde, mobilitate inteligentă, economie circulară și îmbunătățirea guvernanței ecologice. 

Contribuie la transformarea sustenabilă și eforturile asociațiilor și ale ONG-urilor care lansează studii tehnice privind implementarea optimă a standardului nZEB, explorează potențialul energiei termice din surse regenerabile pentru încălzirea centralizată, organizează workshop-uri pe tema eficienței energetice pentru publicul larg sau evenimente care reunesc experți din energie și construcții cu reprezentanți ai autorităților, pentru identificarea cele mai bune opțiuni și accelerarea implementării lor. 

Toate aceste schimbări prind contur într-un context în care și percepția, și comportamentul consumatorilor evoluează. Sondajele realizate de România Eficientă în perioada 2019–2024 arată o creștere semnificativă a interesului românilor pentru eficiență energetică, o mai bună înțelegere a beneficiilor și o implicare tot mai mare în adoptarea măsurilor tehnice și de comportament necesare. Dacă în 2019 jumătate dintre respondenți aveau dificultăți în a înțelege conceptul de „eficiență energetică”, iar doar 25% declarau că fac economie la consumul de energie, în 2024 comportamentele responsabile devin majoritare: 71% sting lumina când părăsesc încăperea, 59% opresc televizorul când nu este folosit, iar 41% scot aparatele din priză după utilizare. De asemenea, în timp ce în 2019 reducerea costurilor ocupa locul 1 în lista beneficiilor eficienței energetice (49%), începând cu 2022, sănătatea și confortul au devenit avantajele majore, atingând împreună procente de 31–37% (reducerea cheltuielilor obținând procente de 19-21%). 

Prin mobilizarea fondurilor europene și naționale, implicarea societății civile și a mediului privat și prin participarea tot mai activă a cetățenilor și comunităților, România își modernizează infrastructura energetică, își eficientizează clădirile și se pregătește pentru un viitor verde. Iar rezultatul acestor eforturi nu se reflectă doar în scăderea consumului de energie și a emisiilor de carbon, ci și în transformarea mentalităților, în adoptarea unui stil de viață modern, responsabil energetic.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, realizat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Despre Energy Policy Group

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. EPG contribuie la realizarea unui sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și măsuri de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură.

Despre OMV Petrom 

OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 40 milioane bep în 2023. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică pe gaze naturale de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri – OMV și Petrom. 

OMV Petrom este o companie în care, la sfârșitul anului 2023, acționarii români dețin peste 43% din acțiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,7%, iar 22,5% sunt deținute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali și alte entități românești). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 5,6% sunt deținute de alți investitori străini. Din totalul acțiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București. 

OMV Petrom este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu circa 44 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005 – 2024. În aceeași perioadă, compania a investit aproximativ 20 miliarde de euro. 

Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007 – 2024, compania a alocat circa 190 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală. 

Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom și-a anunțat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice privind riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice. OMV Petrom raportează anual progresul realizat în ceea ce privește implementarea acestor recomandări.