Sustenabilitatea nu mai este doar un subiect de imagine sau o strategie de business elegant formulată în rapoarte anuale. Din 2024, aceasta a devenit o obligație reglementată, o parte integrantă a modului în care companiile din Uniunea Europeană își desfășoară activitatea. Noua Directivă Europeană privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive) schimbă radical regulile jocului, transformând raportarea nefinanciară într-o componentă la fel de importantă precum cea financiară.
Dacă până acum multe companii considerau raportarea de sustenabilitate o activitate opțională, destinată marilor corporații, CSRD impune un nou cadru standardizat, care va influența deciziile strategice, modul de comunicare și chiar relațiile cu investitorii. Înțelegerea acestor cerințe și adaptarea din timp sunt esențiale pentru orice organizație care dorește să fie relevantă și credibilă pe termen lung.
Pentru a parcurge cu succes acest proces, ai nevoie de expertiză, viziune și un plan clar de implementare – iar sprijinul oferit de o companie de consultanță precum Stratos poate face diferența între un simplu raport formal și o strategie autentică de sustenabilitate, integrată în cultura organizațională.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
18 decembrie 2025: Gala Club Antreprenor
Vezi toate Evenimentele din 2025
Sprijinul specialiștilor de la Stratos te ajută să navighezi cu încredere procesul – vezi detalii pe stratos.ro.
1. Ce este CSRD și de ce a fost introdusă
Directiva CSRD a fost adoptată de Uniunea Europeană în 2022 și are scopul de a îmbunătăți calitatea, comparabilitatea și transparența informațiilor legate de sustenabilitate raportate de companii. Ea înlocuiește vechea Directivă NFRD (Non-Financial Reporting Directive), care se aplica unui număr redus de organizații și oferea prea multă libertate în alegerea subiectelor și a indicatorilor.
CSRD introduce un cadru mai clar, mai detaliat și obligatoriu pentru un număr mult mai mare de entități. Practic, transformă raportul de sustenabilitate într-un exercițiu standardizat, similar raportărilor financiare, ceea ce înseamnă că datele vor trebui colectate, verificate și auditate în mod profesionist.
Scopul principal al directivei este acela de a stimula responsabilitatea corporativă, oferind investitorilor, autorităților și publicului o imagine completă asupra performanței economice, sociale și de mediu a companiilor.
2. Ce aduce nou CSRD față de vechile reguli
Diferența fundamentală față de vechea directivă NFRD este profesionalizarea raportării. CSRD introduce standarde precise, un limbaj comun și o abordare bazată pe double materiality, adică analiza sustenabilității din două perspective:
- Cum influențează activitatea companiei mediul și societatea;
- Cum influențează factorii de mediu și sociali performanța financiară a companiei.
Această abordare dublă oferă o imagine mai realistă asupra interdependențelor dintre profitabilitate și responsabilitate, dintre deciziile de business și efectele lor asupra comunităților sau ecosistemelor.
De asemenea, raportul trebuie să conțină date clare, măsurabile și verificabile, nu doar declarații generale. Transparența devine o condiție esențială, iar lipsa ei poate fi sancționată de autorități sau de piață prin pierderea credibilității.
3. Ce trebuie să conțină un raport de sustenabilitate conform CSRD
Un raport conform CSRD acoperă trei dimensiuni principale: mediu, social și guvernanță (ESG).
A. Componenta de mediu
Include informații despre:
- consumul de energie și sursele utilizate;
- emisii de gaze cu efect de seră (CO₂, metan, azot etc.);
- gestionarea deșeurilor și a resurselor naturale;
- utilizarea apei și biodiversitatea;
- planurile de tranziție către neutralitate climatică.
B. Componenta socială
Vizează relația companiei cu angajații și comunitatea:
- condițiile de muncă și sănătatea angajaților;
- diversitatea și egalitatea de șanse;
- formarea profesională și dezvoltarea carierei;
- implicarea socială și parteneriatele locale.
C. Guvernanță corporativă
Se referă la modul în care compania este condusă și la mecanismele de control intern:
- structura consiliului de administrație;
- politicile etice și anticorupție;
- gestionarea riscurilor și a conformității;
- transparența în relațiile cu investitorii.
Raportul nu trebuie să fie doar descriptiv, ci analitic. Fiecare secțiune trebuie să conțină indicatori de performanță (KPI), obiective clare și rezultate măsurabile.
4. Cum se elaborează un raport de sustenabilitate eficient
Procesul de raportare este complex și necesită o abordare integrată. Nu este suficient să aduni date din diferite departamente, este nevoie de un plan coerent, coordonat de echipe interne și, de multe ori, cu sprijinul unor specialiști externi.
Etapele principale includ:
- Analiza de materialitate – identificarea aspectelor relevante pentru companie și pentru părțile interesate (angajați, clienți, parteneri, comunitate).
- Colectarea datelor – din toate ariile de activitate, de la producție și logistică până la resurse umane și financiar.
- Stabilirea obiectivelor – pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de prioritățile de sustenabilitate.
- Redactarea raportului – conform standardelor ESRS, cu indicatori clari și explicații transparente.
- Auditarea și publicarea – raportul trebuie verificat de o entitate independentă pentru a confirma acuratețea datelor.
Este un proces continuu, care presupune ajustări anuale și integrarea rezultatelor în strategia generală de business.
5. Beneficiile unei raportări corecte și coerente
Deși pentru multe companii CSRD poate părea o obligație administrativă complexă, avantajele unei raportări bine făcute sunt considerabile.
- Creșterea încrederii investitorilor – un raport clar și verificat arată că organizația are o strategie sustenabilă solidă, ceea ce reduce riscul perceput.
- Acces mai ușor la finanțare – băncile și fondurile de investiții acordă prioritate companiilor care demonstrează performanță ESG.
- Îmbunătățirea imaginii de marcă – o comunicare transparentă atrage clienți și parteneri care împărtășesc aceleași valori.
- Eficiență internă crescută – procesul de colectare a datelor scoate la iveală zonele în care se pot reduce costuri sau optimiza procese.
- Avantaj competitiv – companiile care se aliniază rapid la cerințele CSRD vor fi mai bine poziționate în fața schimbărilor legislative viitoare.
Pe termen lung, sustenabilitatea nu este doar o obligație, ci o investiție strategică în reziliența și reputația companiei.
6. Standardele ESRS – baza tehnică a raportării
Pentru a asigura uniformitate între companii și sectoare, Comisia Europeană a elaborat standardele ESRS (European Sustainability Reporting Standards). Acestea definesc modul de raportare pentru fiecare categorie de informații – de la emisii de carbon până la condiții de muncă și guvernanță.
Standardele sunt împărțite în două categorii:
- Generale, aplicabile tuturor companiilor (ESRS 1 și 2);
- Specifice, care detaliază aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.
Un element esențial este principiul proporționalității – companiile mici nu trebuie să raporteze la același nivel de detaliu ca marile corporații, dar trebuie totuși să respecte structura generală și cerințele esențiale.
7. Provocările implementării CSRD
Deși beneficiile sunt clare, aplicarea directivei ridică numeroase provocări:
- Lipsa de experiență – multe companii nu au structuri interne dedicate sustenabilității;
- Colectarea datelor – informațiile ESG provin din surse diferite și nu sunt întotdeauna ușor de cuantificat;
- Necesitatea formării personalului – angajații trebuie să înțeleagă noile standarde și metodologia de raportare;
- Costuri inițiale – implementarea sistemelor de monitorizare și audit poate fi costisitoare;
- Integrarea în strategia de business – raportul nu trebuie să fie doar un document formal, ci o reflectare reală a modului în care compania acționează responsabil.
În concluzie, depășirea acestor obstacole presupune o abordare etapizată, planificare strategică și, în multe cazuri, colaborarea cu specialiști externi în raportare și sustenabilitate.
CSRD marchează trecerea de la promisiuni la rezultate, de la inițiative izolate la strategii integrate. Pentru tine, ca profesionist sau antreprenor, raportul de sustenabilitate nu mai este o opțiune, ci un instrument esențial de transparență și credibilitate.
Poză de Google DeepMind pe Unsplash.com
