Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde – Episodul 15 – „Despre Referatul de necesitate, CPV și PAAP”

Despre autori

„Despre Referatul de necesitate, CPV și PAAP”

Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă :

Dragă coleg din București, uite cum stă treaba:
Articolul 2 din HG nr. 395/2016 spune clar că Programul Anual al Achiziții Publice trebuie construit în ultimul trimestru al anului în curs, pentru anul următor, pe baza necesităților reale transmise de compartimente, nu pe baza unor coduri CPV puse la întâmplare.

Articolul 3 alin.(1) precizează că Referatul de Necesitate este un document intern, emis în ultimul trimestru, care descrie ce produse, servicii sau lucrări sunt necesare și la ce valoare.
Nu este un „referat de coduri CPV”, ci un diagnostic al nevoilor.

Și totuși, în practică, văd cum se transformă totul într-un joc de coduri:
– se sparg achiziții similare pe CPV-uri diferite,
– se cumulează achiziții distincte sub același CPV.

Rezultatul? Proceduri artificiale, uneori netransparente.

De altfel, conform Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, acest referat trebuie să includă și justificarea necesității, pentru a evita abuzurile în planificarea achizițiilor.

Și mai e ceva: Referatul de necesitate nu este doar despre ce cumpărăm, ci și despre cât estimăm că va costa.
Autoritatea contractantă are obligația legală de a stabili valoarea estimată a achiziției în mod corect, de la bun început.

Art. 12 din Legea nr. 98/2016 precizează că estimarea valorii contractului trebuie făcută „înainte de inițierea procedurii de atribuire” și ea trebuie să fie „justificată”. Dacă subestimăm valoarea, riscăm să aplicăm o procedură greșită, micșorând nejustificat competiția și ajungând să „trateze” pacientul cu un diagnostic greșit!

Și culmea, aceeași HG 395/2016, la art. 9 alin. (1), ne amintește că autoritățile contractante au obligația de a asigura fundamentarea necesității și oportunității achiziției.

Dar în unele instituții, fundamentarea e doar un PDF cu trei rânduri și un copy–paste de CPV.

Dacă ar exista premiul „Referatul de Necesitate Minimalist”, ar avea concurență serioasă.

Doctorul din București răspunde :

Ai pus degetul pe rană.
Exemplul cu apa e grăitor:

1. Apă plată – 150.000 lei, CPV 15981100-9 „Apă minerală plată”

2. Servicii de apă la bidoane – 125.000 lei, CPV 65100000-4 „Distribuție de apă și servicii conexe”

Pe hârtie sunt două achiziții diferite.
În realitate, nevoia e aceeași: APA.

Procedura corectă?
O procedură simplificată, cu două loturi.

Și să nu uităm că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, autoritățile contractante trebuie să asigure transparența și nediscriminarea, evitând fragmentarea artificială a achizițiilor pentru a ocoli procedurile competitive.

Art. 9 alin. (3) din HG nr. 395/2016 cere explicit estimarea valorii pe baza obiectului achiziției, care răspunde unei necesități reale.
Dar la unele instituții, CPV-ul pare să fie necesitatea reală, iar apa… un efect colateral.

Aici intrăm în zona interzisă a legii:
Art. 11 din Legea nr. 98/2016 interzice explicit divizarea contractelor cu scopul de a evita procedurile legale.

Altfel spus,

Nu putem da o pastilă mică unui pacient care are nevoie de o intervenție chirurgicală majoră, doar pentru a evita birocrația sălii de operație!

Doctorul din Timișoara: Exact!

Problema e că unii confundă obiectul contractului cu codul CPV, dar obiectul contractului e despre satisfacerea unei necesități, nu despre bifarea unui cod de opt cifre.

CPV-ul este doar vocabularul comun, adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002, pentru ca operatorii economici să înțeleagă ce se cumpără.

Exemplu:

• Cronometre, VE: 11.000 lei

• Stație meteo, VE: 260.000 lei

Chiar dacă ambele intră sub CPV 38424000-3 „Echipamente de măsurare și control”, necesitățile sunt complet diferite, acoperite de operatori economici care activează pe piețe diferite.

Soluția corectă?
Două achiziții directe, pentru că valorile sunt mici și nu are sens să le amesteci.

Valoarea contractului se estimează pe necesitate, indiferent câte coduri CPV ar putea fi atribuite.

Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 subliniază că CPV-ul servește doar ca instrument de clasificare, nu ca determinant al obiectului contractului.

Concluzie clară:
– nu ai voie să fragmentezi artificial achizițiile
– nu ai voie să le comasezi artificial

Unii citesc doar prima propoziție, probabil pentru că a doua e tipărită cu cerneală invizibilă…

Doctorul în Achiziții din București răspunde :

Și aici intervine pragul legal, specific României, precizat la art. 7 alin.(5) din Legea nr. 98/2016:

• 270.120 lei pentru produse și servicii

• 900.400 lei pentru lucrări

Sub aceste praguri, autoritatea poate achiziționa direct.
Avantajul? Timpul scurt.

Da, există dreptul de a utiliza achiziția directă.
Dar, dacă valorile sunt mici și totuși se merge pe procedură simplificată, există riscul să nu participe ofertanți și să se piardă timp inutil.

Doctorul din Timișoara :

Deci cheia e echilibrul:

• Nu spargi artificial achizițiile similare pe CPV-uri diferite!

• Nu cumulezi achiziții distincte doar pentru că au același CPV!

• Respecți logica necesității și transparența procedurii!

• Eviți manipularea valorilor estimate pentru a încadra achizițiile sub praguri!

Altfel, transformăm achizițiile într-un puzzle birocratic, unde piesele nu se potrivesc, dar tot trebuie să le înghesuim în aceeași ramă.

Dacă ar exista CPV pentru „achiziții forțate”, am avea câteva instituții campioane.
Dar Regulamentul 2195/2002 nu prevede CPV 99999999-9 – Răstălmăciri administrative.

Doctorul din București :

Achizițiile corecte nu se fac cu „magia codurilor”, ci cu diagnosticul nevoilor reale.
CPV-ul e traducerea tehnică, nu scopul în sine.

Dacă nu înțelegem asta, ajungem să cumpărăm cronometre și stații meteo ca și cum ar fi același lucru, sau apă plată și apă la bidoane ca două universuri paralele.

Alt exemplu:

Pentru:

– software de analiză financiară (CPV 48440000-4)
– servicii de formare (CPV 80500000-9)

Dacă nevoia e integrată → contract unic.
Dacă sunt distincte → două achiziții separate, respectând art. 9 alin. (3) lit. (f) HG 395/2016.

Analogia medicală:

– CPV-ul = codul bolii
– necesitatea = consultația
– procedura = tratamentul

Dacă sari direct la cod, riști să prescrii antifungice pentru o durere de măsea.

💡 Mesajul comun al celor doi Doctori:

„Referatul de necesitate e radiografia nevoii, CPV-ul e limbajul comun, iar procesul corect e tratamentul.”

Iar dacă tratamentul e greșit, vina nu e a pacientului (procedura), ci a diagnosticianului (achizitorul).

În 2025, A.N.A.P. subliniază că erorile de fragmentare pot atrage controlul Curții de Conturi, cu sancțiuni conform art. 224 alin.(1) lit. d) din Legea 98/2016 (5.000 – 30.000 lei).

n.a. Articolul (al cincisprezecelea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.
p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale.