Despre autori

Doctorul în Achiziții, Episodul 11

Achiziții la temperaturi scăzute: cum să faci economie când factura te arde

Într-o dimineață de Brumărel, cu aerul rece intrând pe sub ușa biroului și cu factura la energie electrică stând pe masă ca o amenințare fiscală, Doctorul din Timișoara citește OUG nr. 56/2025.
Nu e poezie. E proză rece. La propriu.

📉 Liberalizarea prețului la energie

De la 1 iulie, plafonul a fost ridicat. Nu ca o barieră administrativă, ci ca o cortină de teatru tragic.
Factura a crescut cu 63%.
(Sursa: Curs de Guvernare)

În birou, becurile se sting strategic. Cafetiera e în concediu de nefuncționare.
Iar în SEAP, se caută „soluții energetice alternative” cu disperare.

🎭 Guvernul mută căldura în sărbători tematice

La final de Brumărel, căldura nu mai vine prin calorifere, ci prin evenimente.
OUG 56/2025 permite redirecționarea fondurilor către „cheltuieli ocazionate de sfârșitul de an”.
Adică, în loc de agent termic, avem agent artistic.
În loc de confort termic, avem confort festiv.

Dar frigul administrativ nu se oprește aici.

Prin aceeași ordonanță, se modifică OUG nr. 60/2022, iar Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) devine entitatea responsabilă pentru administrarea instrumentelor financiare din Fondul pentru modernizare — producție regenerabilă, stocare de energie, eficiență energetică — toate până în 2030.

E ca un termos bugetar care ține cald investițiilor verzi, chiar dacă bugetul general tremură de frig
(art. I pct. 1, introducând alin. (22) și (23) la art. 1 din OUG nr. 60/2022).

Pentru accelerare, se încheie acorduri de parteneriat cu agenții regionale, UEFISCDI, Autoritatea pentru Digitalizare și AFIR – un fel de echipă de supereroi administrativi care să evalueze, contracteze și monitorizeze fără să înghețe procesele
(art. I pct. 2 și 6, modificând art. 2 și 6 din OUG nr. 60/2022).

📘 Excepția care salvează proiectele

Doctorul oftează. Dar nu se lasă.
Pentru că, în același act normativ, la art. XVII alin. (7), apare o rază de lumină:

„Autoritățile și instituțiile administrației publice pot finanța cheltuieli de consultanță sau/și de studii și cercetări necesare pentru emiterea diferitelor documente specifice obiectivelor de investiții, autorizații, avize, precum și pentru depunerea unor cereri de finanțare pentru apeluri de proiecte.”

Doctorul zâmbește.
Asta înseamnă că, în ciuda frigului bugetar, se pot pregăti proiecte. Se pot scrie cereri de finanțare.
Se pot face studii. Se poate construi viitorul, chiar dacă prezentul tremură.

🧠 Recomandarea din Timișoara

Când bugetul se răcește, încălzește-l cu idei.
Când TVA-ul crește, scade risipa.
Când energia devine lux, eficiența devine strategie.
Iar când Fondul pentru modernizare devine prioritate,
parteneriatele cu BID și organismele delegate sunt un foc de tabără bugetar care topește birocrația.

Notă: OUG nr. 56/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 28 octombrie 2025.

Doctorul în Achiziții din București răspunde

Dragă Doctorule din Timișoara,
Aici, în Capitală, facturile nu mai vin lunar. Ele vin cu dramă. Cu suspans. Cu impact bugetar.
Și cu un mic insert de „neprevăzut” în fiecare rând.

📈 TVA-ul crește, dar și presiunea pe proiectele europene.
(Sursa: StartupCafe.ro)

La fiecare modificare fiscală, ghidurile de finanțare par scrise în limbaj de evaziune involuntară.
Beneficiarii se întreabă dacă TVA-ul eligibil mai e eligibil sau doar o amintire contabilă.

Dar în mijlocul acestui haos, art. V din OUG 56/2025 vine ca un paracetamol administrativ:

💡 Derogarea salvatoare

„Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot utiliza excedentul bugetului local […] pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, precum și a cheltuielilor de funcționare a căminelor pentru persoane vârstnice.”

Pentru a nu îngheța complet implementarea, ordonanța permite utilizarea a până la 7% din veniturile din certificate de emisii pentru cheltuieli administrative, consultanță, hardware TIC și chiar autovehicule pentru monitorizare
(art. I pct. 8, modificând art. 8 din OUG nr. 60/2022).

Mai mult, un procent de maximum 20% se transferă ministerelor partenere – un ceai fierbinte pentru birocrație – asigurând că Fondul pentru modernizare nu se blochează în gerul administrativ
(art. III, modificând art. 10 alin. (13) din OUG nr. 115/2011).

Asta înseamnă că, în ciuda scumpirilor, plafonărilor eliminate și TVA-ului care urcă precum prețul la măști în pandemie, există o cale de a proteja ce e esențial: oamenii vulnerabili, centrele sociale și serviciile care nu pot fi amânate.

📊 Recomandarea din București

Când bugetul se încinge, răcește-l cu priorități.
Când TVA-ul se înalță, coboară în teren.
Când energia devine povară, solidaritatea devine resursă.

Iar când cheltuielile administrative devin salvatoare, alocă-le inteligent – e modul de a transforma gerul bugetar în primăvară investițională.

Și dacă tot e Brumărel, să nu uităm:
Achizițiile nu sunt doar despre cifre. Sunt despre oameni.
Iar când oamenii tremură, achizitorul trebuie să fie caloriferul administrativ.

Cu respect și un termos de luciditate,
Doctorul în Achiziții din București
(alias „Stetoscopul fiscal în vremuri de criză”)

🩺 Acest articol face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” – o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.
Imaginile vizuale au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale.