Clujul este un model de bune practici la nivel național și european

Clujul este un model de bune practici la nivel național și european, iar colaborarea dintre administrație, mediul educațional și universitar, împreună cu segmentul de business, a permis o dezvoltare accelerată a municipiului și județului, a subliniat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, la conferința cu tema „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”, organizată de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, alături de partenerii: Tipografia Global Print, Distribuție Energie Electrică Romania, Monitorul de Cluj / monitorulcj.ro, Eurolife FFH Asigurări, Prezidențial Club ABC și Fundația „Pentru o Românie Modernă”.

Evenimentul găzduit de FSPAC (Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai), a reunit experți, autorități locale, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor de învățământ, într-un cadru de dialog menit să contureze direcții clare de cooperare strategică.

Dan Tarcea a evidențiat câteva aspecte esențiale ce permit o dezvoltare integrată: strategia, investițiile în educație și în infrastructura urbană, o bună colectare a taxelor și atragerea fondurilor europene. Foarte important, de asemenea, este modul în care oamenii au înțeles să facă un business corect, iar o bună parte din bani sunt direcționați pentru economia locală. 

Viceprimarul Clujului a menționat rolul strategiei de dezvoltare asumate de municipiul Cluj-Napoca și creșterea calității vieții printr-o serie de factori ce au contribuit decisiv în acest sens. ”Aș începe cu anul 2004 când, practic, la Cluj s-a schimbat direcția: atunci a fost făcută prima strategie a orașului în parteneriat cu universitățile clujene. Ulterior a fost updatată, tot în colaborare cu universitățile”.  

Rolul strategiei de dezvoltare

Este important și în business, dar și în administrația publică de toate nivelurile, să ai o strategie. Dacă nu o ai, ești ca un vas în derivă pe mare. În schimb, dacă ai o strategie, știi că trebuie să ajungi într-un punct anume. Asta am reușit să facem noi la Cluj în ultimii 20 de ani, să ne stabilim o strategie, iar strategia noastră a fost de creștere a calității vieții. Poate că termenul sună pompos, dar el include peste 40 de paramentri care se iau în calcul: de la modul cum sunt tratați oamenii de administrațiile publice, în funcție de accesul la sistemul de învățământ, de cum sunt tratați în spitale, de cât este de poluat orașul sau cum poți să-ți petreci timpul liber, care sunt oportunitățile de angajare – toate aceste elemente fac parte din calitatea vieții”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea în cadrul conferinței. 

Oamenii pleacă din țară pentru calitatea vieții

Motivul emigării nu este reprezentat neapărat de bani, ci mai degrabă de calitatea vieții, spune viceprimarul. „Am constatat în timp că oamenii nu pleacă din țară doar pentru bani. Pleacă din România pentru calitatea vieții, pentru că s-au săturat de situațiile în care administrația se comportă ca un satrap. S-au săturat să nu aibă un sistem medical corespunzător, iar atunci oamenii încearcă să-și găsească lucrurile bune în alte părți ale lumii. Partea bună pentru noi, la Cluj, este că în ciuda faptului că România a pierdut peste 4 milioane de oameni, noi am reușit aici, în zona Clujului, să păstrăm oamenii acasă, la noi, ori să vină și alții. Am reușit să păstrăm aceeași populație, noi nu am scăzut la nivel metropolitan. 

15% dintre români aleg Clujul 

Un studiu realizat de Banca Mondială a scos în evidență că 15% dintre români ar alege municipiul Cluj-Napoca dacă ar decide să își schimbe localitatea de domiciliu. Acest aspect ne dă speranțe că direcția în care merge orașul și județul este una corectă”, a adăugat Dan Tarcea. 

Clujul a atras în 15 ani fonduri europene în valoare de 420 milioane de euro. Proiectele aflate în pregătire sunt de 4,5 miliarde de euro. Colaborarea dintre instituții, școli, universități și mediul de afaceri este esențială pentru dezvoltare. Mai mult, colaborarea umană face posibilă realizarea proiectelor de anvergură. „Cum am reușit să facem aceste lucruri, pe lângă partea de strategie și de viziune? În primul rând printr-o colaborare cu partenerii. Mă refer la mediul de afaceri, ONG-uri, instituții publice, pentru că nu instituțiile colaborează, ci oamenii.

România nu se dezvoltă din cauza „orgoliilor”

Nu am fi reușit dacă ne-am fi bazat doar pe orgolii: am lăsat orgoliile deoparte. Îmi place să spun că România este în stadiul în care este astăzi nu din cauza corupției, nu din cauza incompetenței, ci în primul rând din cauza orgoliilor. De aceea spun că aici, la Cluj, avem un mediu de afaceri extrem de bine dezvoltat: am avut cea mai mare creștere economică în intervalul 2010 – 2020 din Uniunea Europeană, iar asta pentru că oamenii de aici au înțeles că trebuie să facă un business corect. Și cei de la Finanțe de la Cluj sunt un model în ceea ce privește colectarea”, a precizat Dan Tarcea. 

20% din buget, investiți în Educație

Cu un buget de 1 miliard de euro în 2025, din care 45% bani europeni, Clujul investește masiv în susținerea Educației. „În plus, aceste reușite nu ar fi fost posibile fără atenția sporită acordată Educației: în ultimii ani am fost pe primele locuri în ce privește rezultatea la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Iar asta pentru că am pus accent pe partea de învățământ: peste 20% din taxele și impozitele plătite de clujeni merg în finanțarea complementară a învățământului. Este un efort comun pe care îl fac copiii, părinții, profesorii, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și nu în ultimul rând, noi ca autoritate publică locală. 

Ne-am bazat foarte mult și pe fonduri europene: 45% din bugetul municipiului din acest an este reprezentat de fonduri euopene. Adică 450 de milioane de euro din acest buget al Primăriei vin din fonduri europene. Și în perioada 2007 – 2021 am reușit să atragem cei mai mulți bani din întreaga Românie – peste 430 de milioane de euro, bani încasați de municipiul Cluj-Napoca din fonduri europene. 

Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, proiectele au fost gândite la nivel metropolitan. „Referitor la ceea ce înseamnă pilonii de dezvoltare, cred că trebuie să ieșim din zona de a gândi doar local: trebuie să gândim metropolitan. Am făcut lucruri printr-o serie de proiecte importante și complexe: trenul metropolitan, centura metropolitană, metrou. Lumea când aude de metrou schițează un zâmbet în colțul gurii, însă în România nu sunt prea multe localități care să-și assume proiecte de mare anvergură. Acest tip de proiecte nu sunt niciodată ușoare: sunt complicate și vin cu provocări. Noi suntem optimiști și credem că vom reuși să le ducem la bun sfârșit. 

Bani investiți în economia locală

Pe de altă parte, inclusiv mediul de afaceri trebuie să conștientizeze cât de importante sunt aceste investiții, pentru că o mare parte din bani vor fi cheltuiți aici, local. O parte din forța de muncă este și din altă parte, dar o mare parte este de aici. Gândiți-vă la ceea ce înseamnă HoReCa, capacități de cazare, deci practic urmează o injecție de capital extrem de mare în ecosistemul local.

Rolul catalizator al administrației în economie și cultură

Educația și pregătirea tinerilor, susținerea proiectelor de dezvoltare și parteneriatele culturale sunt câteva dintre aspectele ce contribuie constant la creșterea calității vieții. „Prin proiectele pe care le dezvoltăm cu partenerii noștri creăm condiții pentru ca oamenii să rămână acasă”, a spus Vákár István, vicepreședinte Consiliului Județean Cluj.

Potrivit lui Vákár István, administrația și mediul de afaceri trebuie să facă tot posibilul pentru a menține avantajele dobândite: să avem locuri de muncă bine pătite, pentru a reduce exodul creierelor. Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj a reliefat rolul universităților în dezvoltarea județului, precum și colaborarea dintre administrație și mediul de afaceri: Administrația are rol catalizator în economie și dezvoltarea proiectelor. Paradigma s-a schimbat, astfel încât astăzi nu mai e nevoie doar de locuri de muncă, ci de locuri de muncă plătite corect. Aici trebuie să lucrăm: la reglajul fin al modului de a face afaceri, al modului de a recruta personal, al modului în care motivăm oamenii să rămână aici. Prin proiectele pe care le dezvoltăm cu partenerii noștri creăm condiții pentru ca oamenii să rămână acasă. Aici este rolul administrației, prin colaborarea cu mediul educațional și de business: plusvaloarea rămâne aici. De altfel, putem spune că fondurile europene reprezintă oxigenul acestei bune dezvoltări”, a explicat vicepreședintele CJ Cluj. 

11 parteneriate în sectorul cultural

Vakar Istvan a accentuat rolul culturii care definește acest spațiu și a arătat că finanțarea și susținerea parteneriatelor de cultură trebuie să rămână prioritare. „Foarte multă lume, atât în politică cât și în mediul de afaceri, amintește de costurile pentru sectorul cultural, cum că se cheltuie prea mult și poate nu aduce această plusvaloare. Trebuie să spun clar că acest lucru nu este adevărat, fiindcă aceasta ne definește spațiul: cultura ne definește spațiul, nivelul civilizațional. Nivelul cultural la care a ajuns acest spațiu în sute de ani este ceva ce nu se câștigă ușor, dar se poate distruge rapid. Viața culturală de aici este mult mai puternică pentru a fi distrusă. Avem 11 instituții de cultură în subordine, cu care suntem de fapt în parteneriat, precum Filarmonica de Stat Transilvania. Despre care foarte puțini știu că este în subordinea Consiliului Județean Cluj. 

Consiliul Județean investește semnificativ în cultură, prin colaborare cu Primăria, care acordă un suport important societății civile culturale în acest spațiu. Deci, mai nou, avem parteneriate cu 11 instituții de cultură – avem și Castelul Banffy de la Răscruci, pe care vă recomand să-l vizitați, este modernizat din fonduri europene și este al tuturor: al nostru, al Europei, parte a istoriei locale cu care ne mândrim. 

Avem foarte multe valori și posibilități, iar oamenii de afaceri sunt chemați, împreună cu universitățile și studenții, să folosească aceste posibilități de care dispunem, prin ideile generate de astfel de forumuri”, a adăugat vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan.

Elevii și studenții sunt viitorii piloni ai dezvoltării economiei locale

Elevii și studenții sunt viitorii piloni ai dezvoltării economiei locale, iar rolul învățământului dual este unul determinant. „Succesul acestui sistem presupune o colaborare autentică între toți actorii implicați”, a spus Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj. „Clujul are toate atuurile pentru a deveni un model național în ceea ce privește educația profesională relevantă și de calitate: o economie dinamică, o administrație locală activă și un sistem educațional performant, deschis spre modernizare, iar a investi în învățământul profesional dual înseamnă a construi punți între educație și economie, între tineri și viitor, între școală și realitate”, a arătat Marinela Marc. Astfel, cele trei forțe care pot modela cu adevărat viitorul comunității sunt reprezentate de mediul de afaceri, autoritățile locale și sistemul de învățământ superior, dar și preuniversitar, cu accent pe învățământul profesional dual. 

După cum a arătat șefa ISJ Cluj, Marinela Marc, între cele 22 de licee cu promovabilitate 100% s-au regăsit și liceele tehnologice din Cluj-Napoca. Astfel, nu mai discutăm doar de învățământ dual sau de învățământ profesional, ci abordarea vizează învățământul tehnologic-dual, prin colaborarea cu mediul de afaceri clujean. Mai mult, conform noii legi a Educației, mai nou putem vorbi și de învățământ superior dual. „Angajatorii nu doresc o forță de muncă la nivel primar calificată. Prin dezvoltarea tehnologiei, multe companii au nevoie de forță de muncă supercalificată. 

Județul Cluj și municipiul Cluj-Napoca pun accent pe forța de muncă calificată pe anumite domenii. Învățământul dual este răspunsul concret la nevoia reală de a forma tineri calificați integrați pe piața muncii, conectați la cerințele reale ale economiei”, a accentuat Marinela Marc, inspector școlar general ISJ Cluj. 

Anca Almăjan (Eurolife FFH): „Nu mai lupta cu toți uriașii – protejează-ți afacerea și concentrează-te pe creștere!”

Anca Almăjan, Commercial Development Manager la Eurolife FFH Asigurări, a adus o perspectivă esențială asupra rezilienței antreprenoriale: rolul asigurărilor în strategia de creștere a IMM-urilor. Prezentarea sa, intitulată sugestiv „Business-ul în fața neprevăzutului”, a completat perfect temele majore ale evenimentului – colaborarea dintre mediul de afaceri, educație și administrație – adăugând o dimensiune crucială: protecția afacerilor în fața riscurilor neprevăzute.

Eurolife FFH – un partener de încredere pentru mediul de afaceri

Parte a grupului internațional Fairfax, Eurolife FFH activează de peste 18 ani pe piața românească și are în portofoliu 1,5 milioane de polițe individuale și peste 60 de milioane de lei despăgubiri plătite. Compania colaborează cu circa 500 de parteneri, oferind soluții flexibile, rapide și eficiente pentru diverse nevoi de protecție.

Radiografia mediului IMM din România

Pe baza Cărții Albe a IMM-urilor 2025, Eurolife FFH a prezentat o imagine clară a economiei românești:

• 44,76% dintre IMM-uri activează în servicii,
  
• 19,74% în industrie,
  
• 17,42% în comerț,
  
• 9,48% în construcții și
  
• 4,96% în transporturi.
  

Totuși, doar 16,5% dintre antreprenori consideră mediul economic favorabil, în timp ce 57% îl percep ca nefavorabil. În plus, 77,8% dintre întreprinderile mici și mijlocii se autofinanțează, doar 22,8% accesează fonduri europene, iar 11,6% recurg la credite bancare.

„Aceste cifre arată o realitate dură – antreprenorul român este un adevărat David care se luptă cu uriașii”, a explicat Anca Almăjan. „Agilitatea este arma lui secretă, dar pentru a rămâne competitiv are nevoie și de protecție – un scut care să-i asigure continuitatea atunci când apare imprevizibilul.”

DEER este un pilon cheie al dezvoltării județului

DEER a fost prezentă la evenimentul strategic organizat la Cluj, dedicat consolidării parteneriatelor dintre mediul de afaceri, administrația locală și mediul educațional, în vederea unei dezvoltări durabile. Compania a fost reprezentată de Paul Negrea, Director al Direcției Afaceri Corporative, care a subliniat rolul esențial al DEER, în calitate de operator de distribuție, în asigurarea infrastructurii energetice necesare dezvoltării judetului Cluj.

„DEER este un pilon cheie al dezvoltării județului și investește constant în modernizarea și digitalizarea rețelei electrice, pentru a oferi utilizatorilor un serviciu de distribuție de înaltă calitate. Investițiile noastre susțin nu doar progresul economic al Clujului, ci și crearea unui viitor sustenabil și sigur pentru comunitate”, a punctat Paul Negrea.

Soluții AV moderne pentru universități

Valentin Dumitru, Education Advisor la GBC® a evidențiat importanța parteneriatelor dintre mediul academic și mediul de afaceri, precum și rolul tehnologiei în modernizarea sistemului educațional. În intervenția sa, Valentin Dumitru a prezentat portofoliul GBC® dedicat mediului universitar, care include:

• videowall LED pentru amfiteatre și spații mari, fabricate în România, cu integrare completă în platforme educaționale;
  
• sisteme de sonorizare profesională și microfoane cu beamforming pentru claritate acustică;
  
• display-uri interactive și software educațional dedicat profesorilor, pentru predare colaborativă;
  
• soluții de predare hibridă, cu camere PTZ și integrare Zoom/Teams/LMS, care facilitează atât prezența fizică, cât și cea online.
  

Inovația, motor pentru educație

Un alt punct-cheie al prezentării a fost dedicat laboratoarelor de realitate virtuală (VR) și echipamentelor LD Didactic, menite să susțină predarea experimentală în domenii precum științe, inginerie, chimie sau biologie. Prin aceste soluții, GBC® sprijină procesul de digitalizare a educației și oferă studenților o experiență de învățare practică și interactivă.

Aeroportul Internațional Cluj contribuie semnificativ la dinamizarea economică a regiunii

Aeroportul Internațional Cluj contribuie semnificativ la dinamizarea economică a regiunii: circa 30% din traficul aerian de pasageri este reprezentat de segmentul de business, a anunțat Sorin Costaș, șef serviciu marketing Aeroportul Internațional Cluj.

Aeroportul Internațional Cluj este principala poartă de intrare în județ, fiind un reper de bune practici în dezvoltare. „An de an, de la Cluj, rețeaua de rute se îmbogățește. Avem în mod constant 10-11 operatori aerieni de zboruri regulate. Unii dintre aceștia fac și zboruri sezoniere, mai ales în perioada verii, sau charter turistice, iar rețeaua de destinație este între 55 și 65 de destinații”, a declarat Sorin Costaș.

Circa 27% – 30% este reprezentat de trafic de pasageri în scop turistic, iar diferența este reprezentată de traficul românilor care călătoresc spre marea diasporă românească. Acest 30% de trafic de pasageri în scop de business ne dă încrederea că Aeroportul Cluj își îndeplinește rolul său de catalizator pentru mediul de afaceri, motor de dezvoltare al întregului județ și pentru municipiul Cluj-Napoca”, a adăugat Sorin Costaș. Spre exemplu, la nivel intern, zborurile între Cluj și București oferă o gamă tot mai diversificată: pe lângă Tarom, alte două companii – HiSky și AnimaWings – vin cu o ofertă de 10-14 zboruri pe săptămână, aproape câte 2 zboruri pe zi pentru fiecare dintre ele.„Acest aspect contribuie la dezvoltarea relațiilor de business între Capitală și Capitala Transilvaniei”, potrivit șefului serviciului de marketing al Aeroprtului Cluj. De asemenea, Clujul oferă conexiuni foarte bune către hub-uri aeriene precum Munchen, Varșovia, Zurich și Istanbul.

3,5 milioane de pasageri în 2025

„În 2025, Aeroportul „Avram Iancu” va ajunge la 3,5 milioane de pasageri. Este al treilea an în care aeroportul depășește trei milioane de pasageri într-un an calendaristic. Suntem singurul aeroport regional din România cu o astfel de performanță”, a adăugat Sorin Costaș.

Aeroportul Internațional Cluj derulează proiecte de investiții strategice în modernizarea infrastructurii și extinderea capacității operaționale, cu scopul de a susține ritmul de creștere și de a răspunde cerințelor unui trafic aerian tot mai complex. Prin aceste demersuri, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” își consolidează angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru comunitatea locală și pasagerii săi.

Articol realizat cu sprijinul Monitorul de Cluj și Ziarul Pozitiv