Edge Institute: De ce stagnează digitalizarea României – scor 3,1/10 la guvernanță digitală și lipsă de coordonare centrală

• Raportul amplu al unor experți din Estonia vine cu soluții

România obține nota 3,1/10 la guvernanță digitală, potrivit unui raport realizat de specialiști din Estonia la inițiativa Edge Institute. Problema principală: absența unei strategii naționale coerente și a unui centru clar de decizie care să impună standarde și responsabilități.

Think tank-ul Edge Institute anunță lansarea raportului Digital Governance Framework of Romania, o radiografie în premieră a guvernanței digitale din România realizată de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia.

În septembrie 2025, delegația din Estonia a fost prezentă în București pentru o vizită extinsă de studiu axată pe ecosistemul digitalizării din România. În cadrul acestui exercițiu demarat și facilitat de Edge Institute, aceștia au efectuat o serie de interviuri și sesiuni consultative cu reprezentanți din 19 entități din peisajul instituțional, mediul privat, societatea civilă și sfera academică – lideri ai ecosistemului transformării digitale din România.

Din delegație au făcut parte Taavi Linnamäe, director de proiect și fost consilier strategic al președintelui Estoniei, și ⁠Karin Rits, fostă coordonatoare a Departamentului pentru Societatea Informațională din cadrul biroului Chief Information Officer al Guvernului Estoniei. Expert coordonator pentru acest proiect a fost Siim Sikkut, fost CIO în Guvernul Estoniei.

Principalele concluzii, formulate în urma întâlnirilor din teren și a unor cercetări de profunzime, sunt:

• Conform matricei de evaluare Digital Nation, nivelul de maturitate digitală guvernamentală în România este scăzut (3,1/10): infrastructura există, dar serviciile sunt fragmentate și nu sunt creionate în jurul nevoilor cetățeanului. 
• Problema principală este că România nu are o strategie națională coerentă în domeniul transformării digitale, nici un centru clar de decizie care să impună standarde, responsabilități și coordonare; deși există un fundament legislativ solid și proiecte relevante, lipsa unei viziuni unitare menține blocajul și fragmentarea transformării digitale.

Pe lângă aceste concluzii, raportul de 50 de pagini prezintă o radiografie în detaliu a actualei guvernanțe digitale din România, pe baza unei metodologii proprii dezvoltate de Digital Nation, și propune un model de guvernanță la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în 12-24 de luni.

Taavi Linnamäe, cofondator Digital Nation și fost consilier strategic al președintelui Estoniei: „Transformarea digitală a României stagnează: pe hârtie, în legislație și prin proiecte izolate s-au făcut multe, dar cetățenii se lovesc în continuare de servicii fragmentate, separate și de slabă calitate. Adevărul este că transformarea digitală înseamnă 20% tehnologie și 80% transformare — nu doar digitalizarea a ceea ce există, ci regândirea modului în care întregul sector public funcționează și concepe serviciile. Sunt necesare un leadership politic clar, o coordonare profesională puternică și o execuție dinamică — toate orientate spre a face interacțiunea cetățenilor cu statul mai simplă și mai fluidă.”

Robert Berza, director executiv Edge Institute: „România are infrastructură, legislație, capital uman și proiecte punctuale. Avem un sector privat competitiv, oameni dedicați în administrație, dar și ceva ce nu am avut până acum: un optimism în creștere din partea cetățenilor. Un sondaj făcut împreună cu Ipsos în această vară arată că 70% dintre români cred că digitalizarea este benefică – anul trecut eram la 63%. Românii cer birocrație simplificată, servicii mai accesibile, digitalizare în sănătate și educație. Am ales să lucrăm cu Digital Nation din Estonia, țara care și-a digitalizat serviciile publice în măsură de 99% printr-o structură clară și o echipă dedicată. Împreună, am adus o propunere concretă pentru România – una adaptată realităților noastre, care poate schimba dezbaterile în pași reali spre acțiune.”

Mai multe informații despre obiectivele, metodologia și concluziile raportului sunt disponibile pe site-ul Edge Institute. 

Raportul integral poate fi descărcat aici.

Proiectul a fost comandat exclusiv de Edge Institute, iar cele 19 organizații intervievate au avut doar rolul de a contribui cu experiența și perspectiva lor. Printre ele se numără: Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului (SGG), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Agenția Națională pentru Funcționari Publici (ANFP), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Direcția pentru Evidența Populației (MAI), Serviciul Telecomunicații Speciale (STS), Oficiul Național pentru Registrul Comerțului (ONRC) și Banca Mondială.

Despre Edge Institute

Lansat în martie 2025 la inițiativa unor lideri din tech, educație și mediul academic, think tank-ul Edge Institute caută să faciliteze transformarea digitală a României prin advocacy, materiale de politică publică, cercetări și proiecte strategice în sfera digitalizării.