Criză de muncitori în construcții, HoReCa și agricultură – soluția vine din Asia și Africa

Se mai găsesc români dispuși să lucreze pe șantier, în restaurante sau în agricultură? Din păcate, tot mai puțini. România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă în domenii cheie precum construcțiile, industria ospitalității (HoReCa) și agricultura. În ultimii ani, exodul românilor spre țările occidentale pentru salarii mai bune a lăsat un gol imens pe piața muncii interne. Locurile de muncă ce presupun efort fizic – de la muncitori pe șantier, ospătari și bucătari, până la lucrători sezonieri în ferme – nu mai atrag forță de muncă autohtonă ca odinioară. Angajatorii resimt această lipsă zi de zi: proiecte întârziate, localuri sub-personal, recolte compromise.

Situația a devenit atât de gravă încât România “importă” efectiv mii de lucrători din Asia și Africa, pentru a acoperi deficitul lăsat de plecarea românilor în străinătate. Ceea ce cândva părea de neconceput – muncitori din Nepal, Sri Lanka sau Nigeria veniți la lucru în România – a devenit realitate și chiar o necesitate. Potrivit datelor oficiale, în doar cinci ani numărul muncitorilor străini din țară aproape s-a triplat, de la puțin peste 50.000 în 2019 la peste 140.000 în 2024. Iar tendința este în continuare ascendentă. Dacă și compania ta se luptă să ocupe posturi vacante esențiale, ai putea privi către est și sud: personalul din Asia și Africa ar putea fi soluția salvatoare.

Lipsă acută de personal în construcții, HoReCa și agricultură

Deficitul de forță de muncă lovește cel mai tare în sectoarele care susțin economia reală. Construcțiile duc lipsă de fierari betoniști, dulgheri și alți muncitori calificați sau necalificați, ceea ce întârzie infrastructura și dezvoltările imobiliare. HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) suferă din cauza lipsei de personal – de la bucătari și ospătari până la cameriste – ceea ce afectează calitatea serviciilor oferite clienților. Agricultura se confruntă sezonier cu o penurie de lucrători dispuși să facă munci agricole grele, mulți fermieri plângându-se că nu găsesc suficienți oameni la cules sau la muncile câmpului.

Nu sunt doar impresii anecdotice iar cifrele confirmă criza. În anul 2024, în România s-au înregistrat peste 629.000 de locuri de muncă vacante, iar peste 58% dintre acestea au fost raportate în mod repetat ca neocupate de către angajatori. Cu alte cuvinte, peste jumătate de milion de joburi rămân neacoperite, semn că problemele de recrutare sunt persistente și sistemice . Domenii întregi adună zeci de mii de posturi libere, de la industria prelucrătoare și transporturi până la comerț sau administrație publică. Iar în acest peisaj tensionat, muncitorii străini joacă un rol tot mai important în echilibrarea cererii și ofertei de pe piața muncii.

De ce nu mai găsim personal local? Cauzele țin atât de factori demografici, cât și sociali. Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, arată că aproape 6 milioane de români au plecat să muncească peste hotare în ultimele decenii. România are astăzi una dintre cele mai mari diaspore din Uniunea Europeană, cu peste 3,1 milioane de cetățeni stabiliți oficial în alte state UE (și estimări totale de până la 5,6 milioane la nivel global). În același timp, nu toți cei rămași acasă sunt disponibili să lucreze: circa 500.000 de persoane active în România nu figurează în câmpul muncii – fie trăiesc din ajutoare, fie sunt descurajați – iar proporția tinerilor NEET (care nu sunt nici angajați, nici la studii sau formare) este cea mai mare din UE, 19,4%. Cu atâția români plecați sau inactivi, nu e de mirare că deficitul forței de muncă intern a depășit 600.000 de persoane în 2024.

Acest gol enorm se resimte acut în construcții, agricultură și HoReCa, unde angajatorii pur și simplu nu găsesc doritori pe plan local. Locurile de muncă fizică nu mai sunt atractive pentru români, mulți preferând să plece în Occident pentru salarii mai mari decât să muncească pe bani modici acasă. În aceste condiții, companiile nu au de ales și caută soluții alternative. Tot mai multe firme românești apelează la agenții de recrutare specializate (precum AlfeaAsianWork.com) pentru a aduce în țară personal din țări îndepărtate, dar dornice de muncă. S-a ajuns ca pe șantierele patriei să auzi vorbindu-se nepaleză sau bengaleză, în bucătăriile restaurantelor să găsești bucătari din Sri Lanka, iar pe câmpurile agricole să muncească alături de localnici și lucrători veniți din Africa. Iar rezultatele vorbesc de la sine: fără acești oameni, multe afaceri s-ar fi închis sau și-ar fi redus drastic activitatea.

Statisticile recente arată clar cât de mult depindem deja de forța de muncă importată. La finalul anului 2024, erau înregistrați oficial peste 140.000 de angajați extracomunitari care lucrau legal în România. Cei mai mulți provin din țări asiatice precum Nepal (peste 25.000 de muncitori) și Sri Lanka (~17.000), dar și din Turcia (~10.000) și India (~9.600). Nici statele africane nu lipsesc din ecuație: mii de lucrători vin, de pildă, din Egipt (~2.384) sau Maroc (~1.123) pentru a lucra la noi. Iar domeniile în care activează acești oameni acoperă exact zonele cu deficit major: aproximativ 28.500 lucrează în construcții, 18.800 în HoReCa (hoteluri și restaurante) și peste 2.800 în agricultură, pe lângă zecile de mii angajați în producție industrială sau comerț. Cu toate acestea, cererea e departe de a fi satisfăcută. Chiar și cu acest val de muncitori străini, piața tot are sute de mii de poziții descoperite – un indiciu clar că nevoia de personal este mult mai mare decât ceea ce a fost acoperit până acum.

Cifre relevante: Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de noi lucrători străini admiși pe piața muncii, similar cu anul precedent, tocmai pentru a permite companiilor să aducă forță de muncă din afară și în acest fel să acopere deficitul tot mai mare din diverse sectoare economice. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) raporta că până la 30 noiembrie 2024 se emiseseră deja 99.268 de avize de angajare/detașare pentru cetățeni străini, aproape atingând plafonul anual. Prin comparație, în tot anul 2023 s-au eliberat 101.254 de avize, iar în 2022 circa 108.882. Tendința este clară: fără muncitori din Asia și Africa, economia românească ar fi în impas.

Recrutare rapidă și costuri reduse – avantaje competitive

Pentru un antreprenor care are un șantier blocat sau un restaurant unde clienții așteaptă prea mult din cauza lipsei de personal, timpul înseamnă bani. Fiecare lună în care un post rămâne neocupat înseamnă proiecte întârziate, clienți nemulțumiți și pierderi financiare. Soluția angajării de personal extracomunitar se dovedește nu doar eficientă, ci și surprinzător de rapidă. Cât durează să aduci un muncitor din Asia? Conform specialiștilor, procesul complet (selecție, acte, viză) poate fi finalizat în aproximativ 2 până la 4 luni, uneori chiar 60 de zile dacă recrutezi din țări precum Nepal sau Vietnam. Poate părea mult la prima vedere, dar gândește-te: ai putea găsi în 2-3 luni un muncitor local la fel de calificat? În multe cazuri, posturile stau vacante jumătate de an sau mai mult fără perspective locale. Prin urmare, recrutarea internațională devine cea mai rapidă opțiune pentru a-ți ocupa pozițiile libere și a repune afacerea pe făgașul normal.

Un alt avantaj major îl reprezintă costurile salariale și de recrutare. Muncitorii aduși din Asia sau Africa au, de regulă, așteptări salariale mai moderate decât mulți dintre omologii lor europeni. De ce? În țările de origine, nivelul de trai și salariile sunt mult mai mici, așa că oferta unui salariu minim sau mediu pe economie în România li se pare atractivă. Pentru angajator, asta se traduce prin economii. Nu înseamnă exploatare, ci un echilibru benefic ambelor părți: lucrătorii străini câștigă mai mult decât acasă, iar compania românească își optimizează bugetul de personal. Multe firme recunosc deschis că muncitorii asiatici „muncesc din greu, sunt ieftini și foarte disciplinați”, aducând un plus de productivitate pentru un cost accesibil. De altfel, există estimări că angajarea de personal din Asia/Africa poate reduce costurile cu forța de muncă cu două cifre procentuale, un avantaj enorm într-un sector cu marje strânse.

Să ne uităm la un exemplu concret: o companie din București a recrutat recent 50 de muncitori din Filipine pentru o fabrică, în aproximativ 3 luni. Rezultatul? Productivitatea firmei a crescut cu 30%, iar fluctuația personalului (plecările) a scăzut semnificativ, datorită dedicării noilor angajați. Practic, aducând personal din străinătate, firma nu doar că și-a acoperit posturile libere, dar a și obținut un randament mai bun al producției! Astfel de povești de succes devin tot mai frecvente în diverse industrii din România.

Pe scurt, iată de ce tot mai multe companii apelează la personal din Asia și Africa:

• Recrutare rapidă: cu ajutorul unei agenții specializate, poți aduce muncitori extracomunitari în doar 2-4 luni, scurtând dramatic perioada în care posturile tale rămân neacoperite. În loc să aștepți degeaba candidați locali, ai acces rapid la o bază globală de candidați dornici de muncă.
• Costuri salariale competitive: salariile oferite muncitorilor din Asia/Africa sunt adesea la nivelul minim sau mediu pe economie, ceea ce pentru ei reprezintă o îmbunătățire a vieții, iar pentru tine înseamnă cheltuieli reduse cu personalul. Angajatorii confirmă că acești angajați “sunt ieftini și foarte disciplinați” , contribuind la eficiența business-ului.
• Personal stabil și dedicat: muncitorii străini vin adesea cu contracte pe termen de 2 ani (sau mai mult) și sunt motivați să își păstreze locul de muncă pentru a-și susține familiile de acasă. Astfel, te bucuri de stabilitate – scade rotația de personal și nu mai pierzi timp și bani cu formarea mereu a unor angajați noi. În exemplul menționat mai sus, firma bucureșteană a remarcat o diminuare drastică a fluctuației după angajarea personalului asiatic.
• Simplificarea procedurilor legale: poate te temi de birocrație, dar nu e cazul. Agenții de recrutare cu experiență, precum AlfeaAsianWork.com, îți preiau de pe umeri tot procesul – de la selecția candidaților potriviți până la întocmirea actelor și obținerea avizelor de muncă. Totul se desfășoară legal și transparent, fără bătăi de cap pentru tine. În plus, statul român sprijină aceste eforturi: contingentul anual de lucrători străini a fost menținut ridicat (100.000 pe an) tocmai pentru a facilita angajarea lor în companiile locale.
• Flexibilitate și adaptabilitate: muncitorii extracomunitari se adaptează rapid la condițiile de muncă de aici. Mulți dintre ei au experiență internațională anterioară – de exemplu, au lucrat în țările din Orientul Mijlociu – așa că nu suntem prima lor destinație, vin deja căliți și obișnuiți cu relocarea . În plus, majoritatea cunosc limba engleză la un nivel de bază sau mediu, ceea ce ușurează comunicarea la job. Amploarea fenomenului migrației forței de muncă face ca acești angajați să fie obișnuiți să învețe rapid procedurile și să respecte regulile, fără pretenții exagerate.

Privite per ansamblu, rapiditatea cu care poți ocupa un post și costul total mai mic fac din recrutarea de personal din Asia și Africa o opțiune tot mai atrăgătoare. Dacă te uiți în jur, vei vedea că și concurenții tăi probabil au început deja să aducă oameni din Vietnam, Nepal sau Uganda pentru a-și completa echipele. Nu rămâne în urmă, și afacerea ta poate beneficia de acest avantaj competitiv!

Muncitori calificați, harnici și de încredere

O prejudecată comună este că muncitorii străini ar fi necalificați sau inferior pregătiți. Realitatea contrazice acest mit. Muncitorii asiatici și africani se dovedesc adesea la fel de pricepuți ca angajații locali, ba uneori chiar mai loiali și dornici să învețe. În țările lor de origine, mulți au urmat cursuri vocaționale sau au experiență practică în domeniile în care vin să muncească. De pildă, numeroși candidați pentru HoReCa din Asia sunt absolvenți ai unor școli profesionale de bucătari sau ospătari și au lucrat deja în hoteluri internaționale, stăpânind standarde înalte ale serviciilor. Similar, în construcții, muncitorii vietnamezi sau nepalezi vin frecvent cu ani de experiență pe șantiere din Orientul Mijlociu, unde au construit clădiri și infrastructură la standarde moderne. Cu alte cuvinte, nu aduci novici, ci oameni care știu meserie și sunt gata să se apuce de treabă imediat ce au ajuns.

Un argument forte în favoarea acestor angajați este etică lor de muncă. Angajatorii români remarcă disciplina și seriozitatea muncitorilor străini. Ei rareori întârzie sau absentează, se concentrează pe sarcini și sunt dispuși să facă ore suplimentare dacă li se cere. În plus, dau dovadă de respect față de job, fiind recunoscători pentru oportunitatea oferită. Contrastul cu o parte din forța de muncă locală este evident: mulți tineri români nu mai vor să facă munci fizice grele sau “să-și murdărească mâinile”, considerând aceste slujbe neatractive. Acesta este un motiv în plus pentru care personalul din Asia devine indispensabil – ei nu au astfel de rețineri, ci văd în aceste slujbe o șansă de a-și construi un viitor mai bun. Faptul că România ocupă locul 1 în UE la procentul de tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație (19,4%) arată schimbarea de mentalitate a generației tinere autohtone. Prin comparație, tinerii din Nepal sau India sunt adesea dornici să învețe o meserie și să muncească din greu pentru a progresa.

Calificarea este și ea un aspect ce poate fi ajustat. Mulți lucrători extracomunitari vin pe posturi necalificate sau semi-calificate, însă prind repede ritmul și pot fi formați la locul de muncă. Avantajul e că sunt foarte receptivi: știu că adaptarea rapidă îi ajută să își păstreze jobul, așa că se străduiesc să învețe repede orice noutăți. Nu de puține ori, managerii români au constatat cu surprindere că noii angajați străini ajung să fie mai eficienți decât localnicii, chiar și în absența cunoașterii perfecte a limbii. Barierele de limbă tind să dispară în câteva luni – unii deja vorbesc engleză, iar alții învață română la nivel conversațional odată ce lucrează în colectiv. În plus, agențiile de recrutare pot facilita cursuri de limba română și programe de orientare culturală, ajutându-i pe muncitori să se integreze ușor (și pe colegii români să îi înțeleagă).

Nu în ultimul rând, să nu uităm aspectul legal și moral: toți muncitorii extracomunitari aduși prin firme acreditate lucrează legal, cu contract de muncă, avize și permise de ședere. Ei beneficiază de aceleași drepturi ca orice angajat român – salariu minim garantat, program de lucru reglementat, zile libere, condiții de siguranță la locul de muncă etc. Angajatorul este obligat să le asigure cazare decentă și acces la servicii de sănătate. Așadar, vorbim despre o soluție etică și sustenabilă, nu despre exploatare. Muncitorii străini plătesc taxe și impozite în România, contribuind la bugetul public, și consumă o parte din venituri tot aici, stimulând economia locală. Practic, este un aranjament win-win-win: angajatorul își rezolvă criza de personal, lucrătorul își câștigă existența și își ajută familia, iar statul câștigă forță de muncă activă acolo unde altfel ar fi locuri vacante.

Concluzie: Alege inteligent – investește în forța de muncă globală

Criza forței de muncă nu va dispărea peste noapte. Dimpotrivă, trendurile demografice sugerează că deficitul de personal va continua și în anii următori, pe măsură ce populația îmbătrânește, iar tinerii calificați preferă adesea străinătatea. În acest context, flexibilitatea și deschiderea către recrutarea internațională pot face diferența între o afacere care stagnează și una care prosperă. Muncitorii din Asia și Africa s-au dovedit a fi un colac de salvare pentru multe companii românești, acoperind posturi critice, menținând operațiunile la capacitate maximă și chiar aducând un suflu nou la locul de muncă.

Dacă și tu te confrunți cu dificultăți de personal, nu ezita să iei în calcul această opțiune. Apelând la profesioniști precum AlfeaAsianWork.com, poți găsi rapid oamenii potriviți, economisind timp și bani și asigurând viitorul business-ului tău. Soluția la problemele tale s-ar putea afla la mii de kilometri distanță, dar este mai accesibilă ca niciodată în era globalizării. Așa că, de ce să lași posturile vacante să-ți frâneze afacerea? Muncitorii calificați din Asia sau Africa așteaptă doar șansa de a contribui la succesul firmei tale. Printr-o decizie inteligentă astăzi, îți poți securiza resursa cea mai de preț – capitalul uman – și te poți concentra din nou pe ceea ce contează cu adevărat: creșterea și prosperitatea afacerii tale.