Summitul istoric din Alaska, ce îi va reuni pe 15 august pe Donald Trump și Vladimir Putin se anunță a fi o confruntare cu mize majore în echilibrul geopolitic. Potrivit Ralucăi Niță, expertă în psihologia gesturilor de putere și autoare a volumului „Limbajul nevăzut al puterii”, adevărata bătălie se va purta în tăcere, prin gesturi, simboluri și jocuri de percepție.
„Summitul din Alaska nu va fi doar un schimb de cuvinte, ci un duel de simboluri și gesturi. În spatele ușilor închise se vor discuta marile concesii; în fața camerelor, însă, se va juca adevărata partidă a percepției: cine iese dominant și cine cedează teren”, afirmă Raluca Niță.
Alegerea Alaskăi ca locație nu este întâmplătoare. Teritoriu rusesc vândut SUA în 1867, Alaska evocă o perioadă în care Washingtonul și Moscova colaborau împotriva unui adversar comun și sugerează că, în chestiunea Ucrainei, dialogul real se poartă direct între SUA și Rusia, cu Europa exclusă din ecuație.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
16 octombrie 2024: Forumul de management și reciclare a deșeurilor – Ediția a V-a
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
În analiza sa, Raluca Niță arată că Vladimir Putin se încadrează în tipologia „senzitivului autocrat” — un lider care îmbină rațiunea strategică cu accente mistice și metafizice. În contrapunct, Donald Trump este „cartezianul coordonator”, orientat spre recunoaștere și adulație, capabil de submisivitate doar în fața unui astfel de lider.
Obiectivele lui Putin depășesc câștigul teritorial, vizând consolidarea unei poziții globale prin:
- Control strategic asupra Ucrainei – nu neapărat prin cucerirea totală, ci prin transformarea acesteia într-un instrument de destabilizare a Occidentului.
- Legitimitatea internațională a teritoriilor ocupate – de la Lugansk și Donețk, la Crimeea și alte regiuni temporar controlate.
- Crimeea – simbol geopolitic suprem, pierderea căruia ar putea declanșa fie un conflict total cu Europa, fie o criză internă.
- Demilitarizarea și neutralizarea Ucrainei – excluderea aderării la NATO și lipsa garanțiilor de securitate occidentale.
- Kursk – exemplu de frontieră flexibilă, sacrificabilă dacă interesul strategic o cere.
„Putin nu negociază pace. Putin negociază încheierea războiului”, subliniază autoarea, avertizând că o victorie a liderului rus ar forța Vestul să-și reevalueze radical strategia, în contextul accelerării disoluției democratice.
Raluca Niță anticipează că summitul va aduce câștiguri pentru ambele părți, însă pe registre diferite:
„Cine va câștiga la Alaska? Și Trump, și Putin. Diferența majoră este că Trump negociază pentru o victorie rapidă și vizibilă, în timp ce Putin negociază pentru un câștig strategic pe termen lung”, concluzionează autoarea.
Despre autoare
Raluca Niță este dublu licențiată în Drept și Studii Europene, deține un masterat în diplomație și un Executive MBA în administrarea afacerilor. A semnat articole pentru Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu“, parte a Academiei Române, și pentru Institutul Diplomatic Român. Are o vastă experiență în negociere instituțională, legislație și parteneriate strategice, atât la nivel național, cât și european. A activat în instituții-cheie ale statului român – Parlament, Guvern, Ministerul Afacerilor Externe – iar în prezent ocupă funcția de Director de Reglementare și Afaceri Publicare, colaborând cu actori instituționali strategici. Vorbește fluent engleza, franceza și italiana, și are cunoștințe de bază de rusă și spaniolă.
