Viitorul a început la București: România, platformă de reziliență strategică și inovație aplicată

În epoca datelor distribuite și a amenințărilor hibride, conceptele de comandă, control și protecție națională se transformă. Se discută tot mai intens despre arhitecturi autonome bazate pe inteligență artificială, roiuri de drone coordonate și sisteme cuantice tolerante la erori. România, prin poziția sa strategică, nu doar asistă la aceste schimbări, ci începe să joace un rol activ și devine un spațiu de testare pentru o nouă paradigmă: integrarea tehnologiilor emergente — de la calculul cuantic la autonomie operațională — în ecosisteme naționale de reziliență.

Această direcție a fost articulată în cadrul Conferinței Internaționale „Quantum Computing – Provocarea Științifică a Secolului XXI”, desfășurată la Academia Română și organizată în parteneriat cu Asociația Română pentru Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologii și Tehnologii Quantice (ARCSANTQ). Evenimentul, moderat de Acad. Ioan Dumitrache (Academia Română) și Prof. dr. ing. Dan Hazaparu (ARCSANTQ), a reunit specialiști români și internaționali de anvergură, care au prezentat, în premieră, teme cu aplicabilitate directă în arhitectura strategică a viitorului. Evenimentul a avut în prim-plan o întrebare esențială: Cum își poate proiecta o națiune suveranitatea nu doar prin granițe sau resurse, ci prin capacitatea de a integra, adapta și implementa tehnologii emergente în propriile ecosisteme operaționale?

De la cercetare la infrastructură inteligentă

Dr. Voica Rădescu (IBM Quantum Innovation Centers, EMEA) a explicat modul în care computerele cuantice vor putea, în viitorul apropiat să rezolve calcule imposibile pentru computerele clasice, să optimizeze transportul urban sau rețelele de energie și să revoluționeze medicina personalizată. IBM mizează pe o infrastructură deschisă (prin rețeaua Qiskit), în care parteneriate globale și centre precum cel de la București pot contribui la aplicații reale – de la industrie la apărare.

Dr. George V. Scripcariu, liderul QAVR (Quantum Accelerator for Visionary Research) România, a prezentat un program românesc care pregătește tineri și companii pentru competențele viitorului în AI, calcul cuantic și tehnologii emergente. QAVR aduce împreună, cercetare, educație și antreprenoriat, acces la mentori internaționali, precum și o rețea de finanțare pentru startup-uri deep-tech Este, practic, o rampă de lansare pentru ecosistemul de inovare românesc.

Dr. Andrea Guidorossi (KonectSystems, SUA) a introdus conceptul „Kronos”, o arhitectură de comandă și control cognitivă, care unește inteligență artificială, infrastructuri interconectate și autonomie operațională. Sistemul e capabil să analizeze date în timp real, să ia decizii, să coordoneze infrastructuri (ex. energie, comunicații, logistică), în condiții de stres sau criză. Adică exact ce își dorește o țară precum România, aflată într-o zonă strategică sensibilă.

România în fața provocărilor hibride: Tehnologie și viziune pentru suveranitate națională și  reziliență regională

Temele conferinței nu s-au limitat la frontiera cercetării științifice, ci au vizat și aplicabilitatea directă a noilor tehnologii în arhitecturi naționale de securitate, guvernanță și infrastructură critică.

O intervenție esențială în această direcție a fost cea susținută de Gen. Dr. Sorin Dobîrcianu, Ph.D., Senior Lead Expert NATO. Acesta a prezentat o analiză operațională a riscurilor și presiunilor hibride cu care se confruntă România: volum mare de date nestructurate, comunicații criptate, campanii de dezinformare, mișcări militare imprevizibile și congestii logistice. Într-un astfel de context instabil, a subliniat că răspunsul nu mai poate fi punctual sau reactiv, ci trebuie construit ca un sistem anticipativ, coerent și funcțional.

„România se află într-un punct de cotitură. Confruntându-se cu o explozie de date, comunicații criptate, campanii de dezinformare, afluxuri de soldați la frontieră și presiuni logistice, sistemele sale de apărare și informații sunt depășite.”

În acest cadru, Dr. Dobîrcianu a detaliat un model de arhitectură tehnologică unificată — care integrează inteligență artificială generativă, AI agentic, inteligență augmentată și capabilități cuantice — concepută pentru monitorizare în timp real, reacție distribuită și luare de decizie în medii cu incertitudine ridicată. Printre instrumentele relevante a menționat roiurile de drone autonome, scenariile de testare operațională și platformele de supraveghere inteligentă pentru infrastructuri subterane sau greu accesibile. Aceste sisteme funcționează coordonat, fără intervenție umană directă, și pot acoperi rapid zone extinse, contribuind la protejarea infrastructurilor critice și la validarea soluțiilor în medii simulate de criză.

Discursul său a propus o viziune clară: România poate trece de la vulnerabilitate la capacitate activă, printr-o combinație de arhitectură digitală, autonomie operațională și coordonare strategică. ,,România nu trebuie să aștepte viitorul. Îl poate construi acum. Nu pentru reacție. Pentru predicție. Nu pentru teorie. Pentru implementare.

Schimb de soluții între expertiză locală și viziune globală

Printre invitații speciali s-a numărat și Rob Evans, expert în reconstrucție strategică și tehnologii aplicate, în calitate de reprezentant oficial al DEASURA USA și CEO al TurnBull Services, LLC. Intervenția sa a completat tabloul internațional al conferinței, aducând în discuție modele de integrare tehnologică în infrastructuri suverane și soluții distribuite de securitate operațională.

Evenimentul a reunit o audiență largă, reprezentativă pentru ecosistemul strategic, științific și instituțional al României: membri ai Consiliului Științific al ARCSANTQ, reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditați la București, oficiali guvernamentali, miniștri, decani ai universităților tehnice și economice, oficiali ai Academiei Române, specialiști din institutele de cercetare, precum și actori-cheie din administrația infrastructurilor critice, din domeniile Transporturi, Energie, Comunicații, Apărare și Siguranță Națională. Au fost prezenți și membri ai mediului academic militar, reprezentanți ai Poștei Române, precum și membri fondatori afiliați ARCSANTQ.