Într-un context economic fragil, în care România se confruntă cu dezechilibre bugetare istorice și o încetinire evidentă a creșterii economice, orice măsură fiscală trebuie gândită strategic, nu pompieristic. Este mesajul central al unei analize recente realizate de economiștii Ella Kállai (vicepreședinte, Consilium Policy Advisors Group), Laurian Lungu și George Ștefan, care propun o abordare coerentă, etapizată și predictibilă pentru echilibrarea bugetului fără a sufoca economia reală.
TVA – un rău necesar, dar gestionabil
În centrul propunerii se află o creștere temporară a TVA cu minimum 3 puncte procentuale, măsură considerată mai puțin distorsionantă decât taxele pe muncă sau pe capital. Însă această ajustare trebuie să vină la pachet cu măsuri rapide de reducere a gap-ului de colectare, altfel riscul de evaziune va anula orice beneficiu fiscal.
Creșterea TVA va afecta consumul pe termen scurt și va stimula o inflație temporară, dar va contribui și la scăderea deficitului de cont curent. Pentru a contrabalansa impactul negativ asupra puterii de cumpărare, autorii propun ca începând cu 2026 să se aplice o reducere a contribuțiilor sociale cu 1 punct procentual, alături de plafonarea acestora pentru alte venituri.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
16 octombrie 2024: Forumul de management și reciclare a deșeurilor – Ediția a V-a
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Nu taxăm motorul economic
Creșterea generalizată a taxelor pe muncă și capital este privită drept o capcană fiscală. „Ar penaliza exact motoarele de care avem nevoie în relansarea economică”, avertizează Ella Kállai. România deja are o sarcină fiscală ridicată, iar productivitatea este în scădere, în condițiile în care profiturile companiilor se comprimă. În plus, măsurile adoptate în 2023 și 2024 axate pe majorări fiscale au avut un efect neglijabil asupra veniturilor.
Astfel, raportul recomandă renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp și suprataxele din energie, în favoarea unui mediu fiscal stabil și prietenos cu investițiile.
Lecția din 2010 și responsabilitatea fiscal-bugetară
România a mai trecut printr-o corecție dură în 2010. Atunci, creșterea TVA cu 5 puncte procentuale a avut un efect rapid, dar s-a estompat în timp. Lecția? Fără măsuri de combatere a evaziunii și fără un cadru legislativ clar care să limiteze derapajele bugetare, orice ajustare va fi temporară și ineficientă.
Analiza propune, astfel, revizuirea rapidă a Legii responsabilității fiscal-bugetare, pentru a evita scenarii de tipul „buget pe hârtie, haos în execuție”.
O proiecție de responsabilitate: sub 3% deficit până în 2031
Prin aplicarea unui mix de măsuri cu impact imediat – creștere temporară a TVA, tăierea cheltuielilor ineficiente, relaxare fiscală ulterioară – deficitul bugetar ar putea ajunge la -7,8% în 2025, urmând o traiectorie descendentă sub -3% până în 2031.
Pentru ca acest plan să aibă șanse reale, este esențială comunicarea strategică cu Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating.
