Andreea Paul, președinta organizației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, propune includerea Indicele Brut al Fericirii (IBF) în evaluarea dezvoltării României, ca alternativă sau complement la tradiționalul Produs Intern Brut (PIB).
Această inițiativă reflectă tendințele internaționale de orientare a politicilor publice către bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea durabilă și ar veni în contextul constatat la ultimele alegeri când mare parte din electorat și-a arătat nemulțumirea față de nivelul de trai și calitatea vieții.
„România are acum șansa de a deschide o dezbatere națională privind o nouă paradigmă de măsurare a progresului. Indicele Brut al Fericirii integrează perspective sociale, de sănătate, educație, mediu și calitatea relațiilor umane – aspecte esențiale pentru o societate modernă și echilibrată”, a declarat Andreea Paul.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
17 iunie 2025: Future Energy Europe Summit, Ediția a V-a
17 iunie 2025: Gala Club Antreprenor
27 iunie 2025: Pilonii de dezvoltare ai județului Alba – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Conceptul nu este nou la nivel internațional. Țări precum Finlanda, Danemarca, Islanda și Suedia au demonstrat, prin politicile lor publice, că bunăstarea socială are un impact major asupra calității vieții, chiar dacă nu au adoptat un minister dedicat fericirii. În alte regiuni, cum ar fi Emiratele Arabe Unite sau Bhutan, au fost create instituții specializate care plasează bunăstarea cetățenilor în centrul deciziilor guvernamentale.
Indicele Brut al Fericirii oferă o imagine mai completă asupra stării de bine a populației, luând în considerare satisfacția vieții, sănătatea mintală, accesul la educație și nivelul de trai, calitatea relațiilor sociale și încrederea în instituții, condițiile de mediu și libertatea individuală. Aceste dimensiuni, esențiale pentru calitatea vieții, nu sunt întotdeauna reflectate în datele strict economice.
„Produsul Intern Brut rămâne un indicator important al activității economice, dar este necesar să privim dincolo de cifre și să evaluăm, cu rigurozitate, ce anume contribuie la o viață bună pentru cetățeni. IBF poate oferi această perspectivă holistică, într-un context care favorizează dezvoltarea sustenabilă și echitabilă”, susține președinta INACO.
În acest sens, Andreea Paul propune:
1. Lansarea unei consultări publice naționale pentru definirea unei noi paradigme economice axate pe bunăstarea cetățenilor;
2. Crearea unui Consiliu Național al Fericirii, care să funcționeze la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, cu rol consultativ în dezvoltarea de politici publice.
Fericirea, considerată atât o stare de spirit, cât și o măsură a împlinirii personale și sociale, poate deveni o direcție strategică pentru România, într-o lume tot mai atentă la echilibrul între progresul economic și bunăstarea generală a populației, apreciază Andreea Paul. INACO își propune să sprijine acest demers prin dezbateri publice, analize și propuneri de politici bazate pe date concrete și bune practici internaționale.
Ziua Internațională a Fericirii este celebrată pe 20 martie în fiecare an, o ocazie bună să încurajăm solidaritatea, recunoștința, sprijinul reciproc, accesul la oportunități egale și protejarea mediului. Proclamată oficial de ONU în 2012, anual se publică de atunci încoace Rapoarte globale ale Fericirii (World Happiness Report), liber accesibile on-line, cu clasamentul celor mai fericite națiuni ale lumii. România este pe locul 32 în lume la indicele global al fericirii.
Inițiativa a fost propusă de Bhutan, o țară cunoscută pentru faptul că pune „Fericirea Națională Brută” (FNB) înaintea Produsului Intern Brut (PIB), promovând astfel fericirea și bunăstarea ca obiective principale de dezvoltare. Conceptul de „fericire” este integrat de unele țări în structuri guvernamentale și în politicile publice. Pe lângă Bhutan, alte câteva țări au înființat ministere ale fericirii, precum Emiratele Arabe Unite în 2016. Altele au integrat în mod oficial „fericirea” ca parte a obiectivelor lor politice și guvernamentale.
Deși Finlanda nu are un „minister al fericirii”, se concentrează pe fericirea ca prioritate națională. Aceasta țară este în mod constant clasată pe primul loc în rapoartele mondiale despre fericire. Politicile de guvernare din Finlanda, precum sprijinul puternic pentru educație, sănătate, echitate socială și mediu de calitate, contribuie la crearea unui nivel ridicat de satisfacție al cetățenilor.
Noua Zeelandă a creat un buget național bazat pe bunăstare (Wellbeing Budget), care prioritizează sănătatea mintală, reducerea sărăciei și combaterea inegalităților.
Scoția a introdus conceptul de „Wellbeing Economy” (Economie a Bunăstării) alături de alte țări, precum Islanda și Noua Zeelandă, punând accent pe fericirea și bunăstarea cetățenilor, mai degrabă decât pe creșterea economică.
Islanda este un alt exemplu care și-a orientat un segment important al politicii publice către bunăstarea cetățenilor, fiind implicată în inițiative globale care promovează acest nou model de dezvoltare economică bazată pe fericirea cetățenilor.
