EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI

• Factori perturbatori externi cu provocări semnificative pentru departamentele juridice: geopolitica, presiunile legislative și progresul tehnologic 
• Mix tot mai diversificat de strategii de repartizare a activităților pentru o mai mare eficiență și acces la competențe de specialitate

Geopolitica (76%), mediul legislativ (75%) și progresele tehnologice (74%) sunt principalele trei provocări externe cu care se confruntă departamentele juridice și care creează schimbări radicale în mediul de afaceri global. Drept urmare, departamentele juridice sunt expuse la presiuni tot mai mari să dezvolte competențe, viteză de reacție și agilitate necesare pentru a gestiona situații din ce în ce mai complexe, însă presiunile interne asupra departamentelor juridice ajung să încetinească progresul așteptat.

Acestea sunt concluziile ediției 2025 a studiului EY Law General Counsel Study, intitulat „Cum pot să inoveze cu încredere departamentele juridice în actualul context dominat de perturbări”, care a sondat 1.000 de directori juridici și lideri de departamente juridice din cadrul unor organizații din 21 de țări, cu venituri anuale de cel puțin 1 miliard de USD. 

Printre principalele impedimente în procesul de dezvoltare se numără constrângerile bugetare, 83% dintre departamentele juridice respondente așteptându-se la creșteri de buget în anul următor. În același timp, 87% au declarat că reducerea costurilor este una din principalele priorități. Bugetul limitat este problema menționată cel mai frecvent în ceea ce privește strategiile de repartizare a activităților (61%) și strategiile privind tehnologiile (65%) ale departamentelor juridice. 

Tehnologia ca facilitator al schimbării

În pofida constrângerilor bugetare, perfecționarea strategiilor privind tehnologia și datele rămâne o prioritate importantă. 75% dintre respondenți au declarat că își dezvoltă sau își perfecționează strategiile de date sau tehnologiile aferente, multe dintre ele menționând provocări legate de dezorganizarea datelor (52%), de absența interconectării între platformele juridice și economice (44%) și de accesul limitat la date precise (41%). Cu toate acestea, doar 25% dintre respondenți au afirmat că utilizarea inteligenței artificiale generative (GenAI) reprezintă o prioritate principală pentru departamentul juridic. 

Dan Hendy, lider EY Global Legal Transform and Operate, a declarat: „Tehnologia este adeseori tratată ca un motor al schimbării, mai degrabă decât ca un facilitator, ceea ce face ca, de multe ori, aceasta să nu aibă cu adevărat un impact. Pentru o mai bună utilizare a unor bugete limitate, în loc să adopte imediat cele mai avansate soluții tehnologice, departamentele juridice ar trebui să înceapă prin a înțelege clar nevoile, problemele și oportunitățile operaționale care necesită sprijin. Punând accent pe modul în care își definesc strategia, departamentele juridice pot stabili apoi cum să aloce bugetul, cum să organizeze activitatea, cum să atragă resurse umane competente și cum să utilizeze tehnologia ca facilitator, și nu ca motor al schimbării.”

Gestionarea respectării legislației și a managementului riscurilor 

Având în vedere evoluțiile rapide în domenii precum inteligența artificială, protecția datelor și sustenabilitatea, respectarea reglementărilor reprezintă o prioritate pentru majoritatea departamentelor juridice (93%). Cu toate acestea, printre principalele probleme pentru abordarea complexității legislative se numără monitorizarea modificărilor legislative în multiple jurisdicții (60%), întocmirea unor ghiduri în situațiile în care reglementările sunt neclare (50%) și accesul la datele necesare pentru gestionarea riscurilor sau pentru raportare (48%).

Studiul a mai relevat că, deși 81% dintre departamentele juridice respondente se așteaptă ca organizațiile lor să crească investițiile în managementul riscurilor, doar 49% dispun de un model operațional și de guvernanță în ceea ce privește riscurile, iar mai puțin de 30% au documentat componentele esențiale ale unui program de management al riscurilor. Acest lucru reprezintă o șansă pentru ca departamentele juridice să joace un rol esențial în îmbunătățirea managementului riscurilor, contribuind la o mai bună claritate și armonizare la nivelul întregii organizații.

Diversificarea strategiilor de repartizare a activităților și creșterea gradului de motivare și retenție a resurselor umane 

Deși 75% dintre respondenți au confirmat că își regândesc strategiile de repartizare a activităților, doar 21% au realizat o analiză a practicilor interne și externe în ultimul an. Este demn de remarcat faptul că toți respondenții au declarat că sunt în căutare de competențe suplimentare, însă se confruntă cu provocări semnificative, în contextul în care 45% întâmpină dificultăți în a obține asistență în toate jurisdicțiile necesare, iar 55% se confruntă cu probleme legate de reglementare sau conformitate. Mulți dintre respondenți spun că apelează mai mult la organizațiile „Big Four” sau la furnizorii alternativi de servicii juridice (60%) și la centrele interne de servicii pentru întreprinderi sau la centrele de excelență (53%) pentru a obține mai multă eficiență și acces la competențele necesare.

64% dintre departamentele juridice intervievate intenționează să obțină competențe suplimentare prin perfecționarea sau recalificarea personalului existent. În consecință, retenția resurselor umane se află în topul priorităților pentru 57% dintre respondenți. Cu toate acestea, doar 50% spun că oferă programe de avansare în carieră, doar 35% extind programele pentru sănătatea și bunăstarea angajaților și mai puțin de o treime (30%) extind programele de dezvoltare și coaching. 

Dan Hendy a adăugat: „Liderii departamentelor juridice trebuie să preia inițiativa și să ia măsuri care să pună accentul pe demersuri care să aibă efecte reale asupra echipelor lor. Evoluția rapidă a GenAI și a inteligenței artificiale autonome va reprezenta un factor major în modelarea departamentelor juridice ale viitorului, iar companiile trebuie să analizeze modul în care vor dezvolta abilitățile soft și competențele necesare pentru ca resursele umane din prezent să fie pregătite pentru viitor.”

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 51,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.

Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați: www.ey.com