Impozitul pe dividende distribuite din 2025 va creşte de la 8% la 10%, facilităţile de care beneficiază angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară vor fi eliminate, plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor va fi redus de la 500.000 de euro în prezent, la 250.000 de euro. Totodată, se reinstituie impozitul pe construcţii, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare (așa-numita „ordonanță-trenuleț”), publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române”, se menţionează în proiect. De asemenea, se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile cazul microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, Ordonanţa propune reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. De asemenea, se propune eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
17 iunie 2025: Future Energy Europe Summit, Ediția a V-a
17 iunie 2025: Gala Club Antreprenor
27 iunie 2025: Pilonii de dezvoltare ai județului Alba – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
În plus, ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR şi prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 se propune eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Totodată, se reinstituie impozitul pe construcţii, datorat de: persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare; persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; şi persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. „Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă”, se menţionează în proiect.
Ministerul Finanţelor precizează că măsurile propuse prin proiectul de act normativ au în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem pe principiul neutralităţii taxării, precum şi implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală. De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili.
Salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii şi nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, anul viitor cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.
În cazul muncii suplimentare prestate în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ şi neprevăzut de către personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi salvatorii montani, peste programul normal de lucru, în zilele de repaos săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, se va plăti o majorare din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit.
Pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024, la fel ca şi cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament.
În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
Proiectul mai prevede că, în 2025, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
O altă măsură avută în vedere în proiect este neacordarea de ajutoare sau, după caz, de indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Totodată, în 2025 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna noiembrie 2024 indemnizaţiile prevăzute de legi speciale, alocaţiile de stat pentru copii, şi rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna noiembrie 2024, de 6.240 lei.
Pe de altă parte, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.
Valoarea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, se va menţine la nivelul de 81 lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.
În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/student se menţine la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.
Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, pe tot parcursul anului universitar şi de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior.
În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400.000 lei aprobată într-o poziţie distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Pentru anul şcolar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează: bursă de merit – 450 lei/lună; bursă de rezilienţă – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună;
bursă tehnologică – 300 lei/lună.
În anul 2025 se vor acorda reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute pentru revoluţionari, judecători şi procurori, salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la compartimentele de specialitate feroviară şi în aparatul central al Ministerului Transporturilor, la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A., la filialele acesteia, la subunităţile din structura organizatorică a acesteia, precum şi la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, la Autoritatea Feroviară Română – AFER, în unităţile medicale din reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor etc.
Documentul, ce urmează a fi adoptat în ședința Executivului programată luni, poate fi consultat aici.