Jumătate din 2024 a trecut deja. În acest context, cum arată lucrurile pentru Sixense România, compania care se ocupă cu servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp? Altfel spus, ceea ce face compania este esențial pentru ca un proiect de construcții, de orice tip, să rămână sănătos din punct de vedere structural pe toată durata sa de viață.
Am stat de vorbă cu doamna Mariana Garștea, Director general, despre provocările din business, despre cum s-a schimbat piața în care activează și despre cum s-a dezvoltat compania pe care o conduce. Astăzi, Sixense România înseamnă o companie cu o prezență de peste 13 ani în industria locală, o echipă de 30 de persoane, 2 birouri în țară, sute de proiecte monitorizate în execuție și exploatare, o autorizație ca laborator de analize și încercări în construcții, mai multe soluții digitale și inovatoare de monitorizare aplicate în proiectele locale.
A fost acest drum întotdeauna lipsit de provocări într-o industrie care mai are multe de pus la punct? Aflăm direct de la doamna Garștea.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
17 iunie 2025: Future Energy Europe Summit, Ediția a V-a
17 iunie 2025: Gala Club Antreprenor
27 iunie 2025: Pilonii de dezvoltare ai județului Alba – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Cum arată acest an pentru Sixense România, până în prezent?
Dacă mă uit la dezvoltarea noastră ca business și ca echipă, până acum, 2024 este un an foarte bun, poate unul dintre cei mai buni de până acum.
Ascensiunea noastră a început chiar de anul trecut, când am crescut cifra de afaceri cu 50%, urmând ca anul acesta să ajungem la o echipă de aproximativ 30 de specialiști. Mai mult, am lansat și un al doilea sediu pentru Sixense România – pe lângă București, suntem prezenți și în Cluj.
Întotdeauna punem în balans aceste rezultate cu alți indicatori importanți pentru noi: dacă reușim să menținem calitatea serviciilor noastre odată cu creșterea echipei, dacă ajungem la tipologiile de proiecte pe care ni le dorim și pentru care suntem foarte bine pregătiți, dacă reușim să setăm anumite standarde în industria noastră, a serviciilor de sănătate structurală, în care nu întotdeauna există o serie de criterii comune și aliniate pentru toți jucătorii.
Uitându-mă la toate aceste lucruri, pot să spun că piața a evoluat foarte mult față de acum 13 ani, când am început noi activitatea în România, că am reușit să dăm o direcție bună în industrie și că vin înspre noi din ce în ce mai mult proiectele importante din mediul construit.
Numai în ultimul an, am avut peste 50 de lucrări de încercare cu probe pentru poduri – care testează siguranța structurală a acestora, înainte de a fi date în exploatare. De asemenea, ne bucurăm să monitorizăm structural și geotehnic multe alte proiecte de infrastructură (rutieră, portuară, sportivă etc.), dar și clădiri civile (din categoriile de retail, office sau industrial). Avem sute de astfel de proiecte în portofoliu în acest moment.
Care sunt schimbările și noutățile pe care le observați în piață? Cum vă afectează acestea?
Principalul lucru care are un impact important și ne influențează foarte mult activitatea în continuare este faptul că nu există întotdeauna un cadru comun referitor la serviciile noastre.
Deși avem toate reglementările necesare, deși se știe că activitatea de urmărire a comportării construcțiilor în timp este obligatorie, de aici și până la punerea ei în practică e deseori un drum deseori foarte sinuos.
Totul contează, pentru ca rezultatele muncii noastre să fie realmente utile și să poată fi valorificate în practică: de la prioritizarea monitorizării încă din etapa de fezabilitate până la alegerea corectă a partenerului de monitorizare, capacitatea de a compara foarte bine ofertele primite de Beneficiar, colaborarea foarte bună cu alți specialiști implicați (proiectant, constructor, consultant etc.), deschiderea către integrarea tehnologiei în monitorizare, înțelegerea – de către toate părțile implicate – a impactului pe care îl are monitorizarea în prelungirea duratei de viață a unui proiect și în prevenirea unor accidente majore etc.
Schimbarea cea mai importantă pe care o așteptăm este noul CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor), care specifică mult mai clar tot ceea ce ține de activitatea noastră și nu mai lasă la voia întâmplării sau la latitudinea unor interpretări foarte lejere – anumite chestiuni esențiale în ceea ce facem. Pe de altă parte, așa cum spuneam, legislație semnificativă există deja, mai important este ce facem cu ea și cât de multe persoane-cheie o pun în aplicare cu adevărat. Deci cred că mai degrabă lucrăm la un mindset care să prioritizeze cu adevărat siguranța structurală și sănătatea mediului construit, lucrurile făcute ca la carte și dorința de a întreține clădirile în care locuim și infrastructura pe care o traversăm.
Suntem, cu siguranță, într-un punct mult mai bun decât acum câțiva ani, dar mai avem de lucru pe multe aspecte – și în mod special în ceea ce privește proiectele publice și responsabilizarea autorităților în acest sens.
Conduceți un business ultra-specializat și nișat în industria construcțiilor. Care sunt provocările principale cu care vă confruntați în categoria de urmărire a comportării construcțiilor în timp?
Mă bucur că ați pus pe masă subiectul provocărilor, mai ales pentru că nu aș vrea să se înțeleagă că dezvoltarea noastră ca business a fost ușoară sau lipsită de provocări.
Așa cum spuneam mai sus, sunt foarte mulți factori care trebuie să conclucreze, pentru ca noi să putem să ne ducem munca la bun sfârșit așa cum ar fi nevoie. Tocmai pentru că munca noastră este profund colaborativă și depindem unii de alții, trebuie să ne putem întâlni la masă cu profesioniști care să aibă același interes ca noi: acela de a menține un proiect sigur structural și de a-și face treaba având în minte sănătatea pe termen lung a ceea ce construiesc azi.
Una dintre provocările cu care ne confruntăm vine din direcția felului în care arată piața în care activăm și jucătorii care oferă servicii similare. Noi suntem ultra-specializați în activitatea de monitorizare geotehnică și structurală și am inovat acest domeniu, implicând multă tehnologie și digitalizare în ceea ce facem. De multe ori, ajungem în situații deloc confortabile în care suntem comparați cu alte birouri, companii sau echipe care fie nu sunt autorizate în domeniu, fie oferă servicii de monitorizare ca un add-on la ceea ce fac (și le și tratează ca atare), fie, din păcate, au o complet altă abordare și etică de muncă, ceea ce viciază și dăunează chiar întregii noastre industrii și credibilității ei. Fac proiecte copy-paste, nu se adaptează la situația din teren, nu sunt interesați să ofere date reale și transparente, ci doar să bifeze și această activitate. Este dificil să explici de fiecare dată că modul în care ne tratăm noi munca este radical diferit de această paradigmă împământenită în multe alte specialități în industria construcțiilor, din nefericire. Dacă se trage linie la final și singurul criteriu de departajare este „prețul”, cred că avem cu toții de pierdut din această practică de lucru. Sunt mult mai multe lucruri de pus în balanță, din punctul nostru de vedere, iar încrederea că lași pe mâini bune, responsabile și profesioniste un asset – cred că ar trebui să primeze și să fie factorul decisiv.
O altă provocare cu care ne confruntăm vine din tabără dezvoltatorilor și a autorităților gestionare de infrastructură, adică a Beneficiarilor. Aici întâlnim mai multe situații, dintre care cel mai frecvent suntem puși în fața unor documente tehnice (memorii tehnice, de rezistență, de structură etc.), care trebuie analizate în detaliu, dat fiind că nu avem și o listă de cantități în funcție de care să ofertăm partea noastră de monitorizare. Așa că investim mult timp și efort în analiza tehnică, ne consultăm și venim noi cu propunerea unei liste de cantități. Pentru că, așa cum spuneam, nu există un cadru de ofertă comun, se vine din mai multe direcții – și fiecare propune altceva, după cum consideră. Iar la final se compară, din păcate, oferte care nu sunt deloc echivalente. De ce se întâmplă asta? O dată, din lipsa de profesionalizare a industriei, la care mă refeream și mai sus. Iar a doua oară, pentru că lipsesc de multe ori specialiști de partea clientului, care să înțeleagă foarte bine domeniul nostru și care să fie pregătiți din punct de vedere tehnic să analizeze ceea ce primesc și să ia decizii în totală cunoștință de cauză.
Există și cazuri mai fericite, desigur, în care există liste de cantități, iar procesul este mult mai simplu și clar. Și întâlnim și o a treia situație: în care nu ne bazăm pe absolut nimic, iar clientul ne cere să propunem noi de la zero un program de monitorizare, strict pe baza know-how-ului nostru tehnic anterior, însă acest lucru vine întotdeauna la pachet cu necesitatea de a ne asuma foarte bine ceea ce propunem, din punct de vedere tehnic și legal deopotrivă.
Cred că se înțelege foarte bine, din realitatea pe care am descris-o mai sus, că este o provocare să navigăm prin acest domeniu, să punem pe toată lumea de acord, să explicăm ce facem și de ce și să ne asigurăm, în final, că ne ducem la îndeplinire munca în cele mai bune condiții de calitate. Este un efort uneori impresionant în spatele unui singur proiect obținut, chiar dacă rămânem optimiști și încrezători în felul în care ne prezentăm în această piață, în toată expertiza pe care o aducem la masă și în abordarea de parteneriat pe care o avem.
Prin activitatea pe care o desfășurați, sunteți în legătură cu dezvoltatori, autorități publice, proiectanți, constructori și alți consultanți. Cât de dificilă este colaborarea cu atât de mulți actori implicați într-un proiect de construcții?
Așa este, componenta umană – și faptul că sunt atât de mulți factori cu care stăm uneori de vorbă – îngreunează uneori lucrurile.
Pe de altă parte, avem norocul ca, până în prezent, să fi legat deja o serie de parteneriate solide și să fi adus alături de noi profesioniști care rezonează cu modul nostru de lucru, care înțeleg importanța activității noastre, care ne caută pentru încrederea pe care le-o dăm și pentru faptul că știu că se pot baza pe noi.
Am spus-o și o repet: sănătatea structurală nu este o loterie și nu trebuie să fie lăsată la voia întâmplării. Este de ajuns să se întâmple o singură dată un incident sau un accident – ca să pună în pericol investiția, asset-ul sau chiar vieți omenești. Deși nu este ușor, este nevoie de o mai mare colaborare în industria construcțiilor și este nevoie să ne aliniem, țintind spre același obiectiv: ca un proiect să reziste și să fie în picioare și peste zeci de ani. Dacă am urmări acest lucru cu toții, cred că ar fi mai ușor și pentru noi să ne facem treaba.
