Raluca Vasilescu (Cabinet M. Oproiu): Cine se teme de brevetul unitar?

Articol de Raluca Vasilescu, Vicepreședinte, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România;

Articol scris in colaborare cu Consilier Mariana Popescu si Consilier Cristina Georgescu

Acesta este al patrulea articol dintr-o serie de 12 articole dedicate importantei protejării mărcilor si brevetelor, cu alte cuvinte protejării proprietății industriale.

Despre brevetul unitar se vorbește puțin și cu teamă în spațiul antreprenorial romanesc pentru că subiectul in sine este complex.

Încercăm să desțelenim problema.

Mai întâi: de ce l-ar interesa pe un antreprenor brevetul unitar? Aici este simplu: sunt două cazuri: A) fie antreprenorul vrea sa aibă brevet(e) in mai multe tari membre ale Convenției Brevetului European, sau B) antreprenorul folosește o soluție tehnică in activitatea sa pentru care el nu are brevet, dar care ar putea fi brevetată de altcineva – de exemplu printr-un  brevet unitar. 

Ca sa putem vorbi despre brevet unitar, mai întâi trebuie sa vorbim despre brevet european.

Brevetul european este acordat după o legislație unica- denumita Convenția Brevetului European (CBE) de către un oficiu unic- denumit Oficiul European de Brevete (OEB) cu sediul la Munchen (Germania). In prezent sunt 45 de state, 39 state membre cu drepturi depline ale CBE, plus alte 6 state prin intermediul unor acorduri de extindere si validare. Cele 39 de state membre ale Convenției Brevetului European (CBE) sunt: Austria, Albania,  Belgia, Bulgaria, Elveția, Cipru, Republica Cehă, Germania, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Grecia, Croația, Ungaria, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Suedia, Slovenia, Slovacia, San Marino, Turcia.

Procedura de obținere a brevetului european durează minim 2,5 ani, uzual 4-5 ani. Persoanele fizice si juridice care doresc sa obțină un brevet european trebuie sa fie reprezentați in fata OEB de către un mandatar autorizat – cum este subsemnata. Limba procedurilor in fata OEB este fie engleza, fie franceza fie germana.

După acordare, brevetul se desface într-un mănunchi de brevete naționale in statele pentru care titularul optează sa primească protecție prin procedura validării, cerințele si costurile fiind diferite de la stat la stat. Deci protecția nu se extinde automat la toate tarile pentru care se depune cererea (in prezent maxim 45 cu tot cu statele de extindere), ci titularul trebuie sa aleagă dintre ele si sa plătească pentru alegerea sa.

Pana la intrarea in vigoare a pachetului brevetului unitar, majoritatea oficiilor de brevete din statele care au ca limba oficiala alta decât engleza franceza si germana, solicitau pentru validare traducerea întregii descrieri de brevet in limba naționala, iar instanțele și autoritățile naționale decideau cu privire la încălcarea și valabilitatea brevetelor europene.

Marile companii au făcut in timp presiuni pentru reducerea costurilor cu traducerile si simplificarea procedurilor de validare. Așa s-a ajuns la ideea conceperii unui brevet unitar gândit pentru tarile Uniunii Europene, brevet care sa acopere cat mai multe dintre tarile CBE in care sa nu fie necesare proceduri de validare care sa implice traduceri in limbile naționale.

Important de menționat este faptul ca brevetul unitar privește doar statele Uniunii Europene. Toate celelalte tari care sunt membre ale CBE, dar nu sunt membre UE, nu sunt vizate de brevetul unitar, fiindu-le aplicabile procedura validării. Cat privește statele membre UE, acestea au posibilitatea sa acceadă sau nu la sistemul brevetului unitar (nu exista obligație).  

Pentru a fi acoperite de un Brevet unitar, statele membre UE trebuie să participe la o cooperare consolidată (până acum, 25 de state au făcut acest lucru) și să ratifice Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete (CUB).

Crearea sistemului brevetului unitar a fost un proces anevoios care a avut mai multe etape. Într-o primă etapă, au fost adoptate acte normative la nivelul Uniunii Europene care să asigure cadrul juridic, din care principalele sunt următoarele:

– Regulamentul UE nr. 1257/2012, care creează un „brevet european cu efect unitar”, denumit în mod obișnuit „brevet unitar”;

– Regulamentul UE nr. 1260/2012, care stabilește regimul de traducere pentru brevetele unitare.

– ACORDUL privind Curtea unică în materie de brevete (2013/C 175/01), denumit pe scurt ACUB care stabilește un tribunal specializat care sa aibă jurisdicție asupra brevetelor unitare. 

Potrivit Acordului menționat, se instituie o Curte unică în materie de brevete (Unified Patent Court – UPC, în română CUB) în vederea soluționării litigiilor, inclusiv acțiunilor de încălcare și revocare privind brevetele europene cu efect unitar si brevetele europene care nu au fost scoase de sub jurisdicția sa, până în 31 mai 2030.

CUB este o instanță comună tuturor statelor membre contractante și, prin urmare, face obiectul acelorași obligații în temeiul dreptului Uniunii ca orice instanță națională din statele membre contractante. Curtea cuprinde un Tribunal de Primă Instanță, o Curte de Apel și o grefă.

Data intrării in vigoare a sistemului Brevetului Unitar depindea de numărul statelor membre care au ratificat ACUB. Toate cerințele au fost întrunite astfel încât sistemul Brevetului Unitar a intrat in vigoare de drept deplin la data de 1.06.2023.

În data de 9 aprilie 2024 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 81 pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare și semnat de România la Bruxelles la 19 februarie 2013. Legea nr. 81/9 aprilie 2024 a intrat in vigoare la data de 14 aprilie 2024. 

Cu alte cuvinte,  Romania este membră a sistemului brevetului unitar începând cu 14 aprilie 2024.

La data prezentului articol, dintre toate statele membre UE, un număr de 18 state sunt parte a sistemului brevetului unitar sunt următoarele: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Romania, Slovenia, Suedia.

Consecințe pentru antreprenorii romani interesați 

1. Pentru antreprenorii care doresc sa aibă brevete europene.

In primul rând, pachetul brevetului unitar nu afectează nici procedura de obținere a brevetului european si nici costurile acestuia. A se vedea articolul meu nr. 3 referitor la unele costuri la depunerea cererii.

Odată obținut brevetul european, titularul are posibilitatea sa solicite tratarea acestuia ca brevet unitar. Daca se depune cererea de brevet unitar,  acesta are efect doar in tarile care au aderat la acest sistem – in prezent  18, in viitor poate mai multe. Daca nu face aceasta solicitare, brevetul se supune procedurii vechi de validare stat cu stat. Aceeași procedura cunoscută se aplică și pentru celelalte tari membre ale CBE care nu sunt membre ale sistemului brevetului unitar.

Principalul avantaj al brevetului unitar pentru titular este ca, într-o prima fază, si anume în primii ani de la data acordării brevetului, are costuri mai mici comparat cu sistemul vechi pentru aceleași țări, întrucât lipsesc costurile cu traducerile.

Principalele dezavantaje al brevetului unitar pentru titular sunt următoarele:

1. Toate brevetele unitare intră sub jurisdicția CUB. Daca în sistemul vechi, precum și in statele care nu sunt parte a brevetului unitar, un terț dorește să anuleze un brevet european validat, respectivul terț trebuie să introducă acțiuni in justiție in fiecare tara de interes, ceea ce în practică are drept consecință faptul că este puțin probabil să depună acțiuni în justiție în toate țările in care este validat brevetul. In sistemul brevetului unitar, se depune o singură acțiune in justiție care, dacă este acceptată,  va duce la anularea brevetului unitar în toate tarile care sunt membre ale sistemului. Este practic sistemul totul sau nimic.
2. In sistemul vechi, după obținerea brevetului, se plătesc anuități in fiecare țară de validare până la maxim 20 de ani de la data de depozit. În multe situații, titularul restrânge teritoriul de protecție pe măsură ce validitatea brevetului se apropie de final. În sistemul brevetului unitar, anuitățile trebuie plătite pentru toate țările membre ale sistemului, ceea ce poate duce la costuri mai mari pe măsura ce validitatea brevetului se apropie de final.

Exemplu: titularul dorește protecție pentru brevetul sau european recent acordat în următoarele țări:

• Dintre cele care sunt membre ale brevetului unitar: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Romania (fără Slovenia si Suedia)
• Dintre tarile UE care nu sunt membre ale brevetului unitar: Spania si Polonia
• Dintre tarile CBE care nu sunt membre UE: Elveția.

După 18 ani de la acordare, titularul ar putea restrânge tarile de interes la acelea in care are activitate comerciala, după cum urmează:

• Dintre cele care sunt membre ale brevetului unitar: Italia, 
• Dintre tarile UE care nu sunt membre ale brevetului unitar: Spania 
• Dintre tarile CBE care nu sunt membre UE: Elveția.

Daca titularul NU solicita tratarea brevetului ca brevet unitar, atunci:

• Va trebui sa valideze brevetul european in toate tarile in care dorește protecție. Pentru o parte a acestora, membre a convenției London Agreement, nu sunt necesare formalități de obținere a protecției (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Elveția)
• Daca are acțiune in anulare in Germania si Austria,  care are ca  rezultat anularea brevetului numai in aceste doua tari, va avea brevetul valid in toate celelalte din lista de mai sus cu excepția Germaniei si Austriei;
• Va putea restrânge treptat lista tarilor pentru care plătește anuități pana când ajunge in anul 18 sa plătească doar pentru Italia, Spania si Elveția.

Daca titularul solicită tratarea brevetului ca brevet unitar, atunci:

• Va efectua formalități de validare doar in Spania si Elveția, in rest va plăti doar taxe de menținere in vigoare,
• Daca are acțiune in anulare care are ca rezultat anularea brevetului unitar, îl va pierde in toate tarile membre ale brevetului unitar: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Romania (fără Slovenia si Suedia) si va rămâne cu brevet doar in Spania si Elveția.
• Daca nu are acțiune in anulare care sa aibă ca rezultat anularea brevetului european, atunci va plăti anuități pentru brevet unitar indiferent daca îl interesează doar Italia dintre toate tarile membre. Evident costurile fiind mai mari chiar daca plătește doar Italia dintre toate tarile membre ale brevetului unitar.

1. B) Pentru antreprenorii care folosesc soluții tehnice care nu fac obiectul unor brevete proprii, dar ar putea face obiectul brevetelor altora.

In vechiul sistem, exista obligația traducerii cel puțin a revendicărilor brevetului in limbile tarilor membre CBE care au ca limba oficiala alta decât engleza, franceza, germana. Traducerea este publicată, astfel încât orice antreprenor are posibilitatea să consulte brevetul pentru a vedea dacă soluția tehnica utilizată de el încalcă vreun brevet european.

În sistemul brevetului unitar, titularii nu vor mai avea obligația să depună traduceri, fiind disponibile doar traduceri  ale descrierilor de brevet cu mașinile de tradus. Traducerea trebuie să fie depusă împreună cu cererea de efect unitar. Aceasta are doar un caracter informativ și nu are niciun efect juridic. 

Din experiența mea, mașinile de tradus nu traduc suficient de bine la nivel de detaliu. Pe de altă parte, în acțiunile de încălcare, tocmai detaliul poate face diferența între a încălca si a nu încălca un brevet.

Cu alte cuvinte, obligația antreprenorului de a nu încălca un brevet ar putea include costuri suplimentare de traducere, cel puțin verificată de către un consilier de brevete.

Mai mult decât atât, în sistemul vechi, antreprenorul putea fi acționat în justiție pentru încălcare numai la nivel național (a se vedea exemplul de mai sus), cel mai probabil în țara lui. În sistemul brevetului unitar, antreprenorul va fi obligat să facă cheltuieli semnificative cu apărarea, pentru ca instanțele CUB nu se află pe teritoriul României Curțile de prima instanța se află la Paris, Munchen, Stockholm, Riga, Tallinn, Vilnius, Bruxelles, Copenhaga, Düsseldorf, Hamburg, Helsinki, Lisabona, Ljubljana, Mannheim, Milano, Haga și Viena.

În concluzie, sistemul brevetului unitar nu este obligatoriu, el are avantaje si dezavantaje care trebuie cumpănite bine de către titular. Pentru asta, sfatul unui consilier european de brevete poate fi deosebit de util.

Pe curând!

Consilier Raluca Vasilescu

CABINET M. OPROIU

Popa Savu Street No. 42, Ground Floor P.O.Box 2-229, Bucharest Romania

Telephones: 4021 260 28 33; 4021 260 2834

Faxes: 4021 260 28 35; 4021 260 28 36