”Bună ziua. Pe mine mă cheamă FRAVA, adică Fundația Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor C.F. 11742790 cu sediul în Piața Victoriei 5-B-10 Timișoara 300030 și am 25 de ani. Dl Virgil Melnic, adică Fondatorul, a pus piatră de temelie în Martie 1999 în Piața Victoriei Timișoara. Noi o să trecem în revistă  cândva și ce am făcut pe lumea asta, poate chiar să aniversăm împreună Sfertul de Secol la Palatul CCIB! Deocamdată să ne cunoaștem. Profitând de invitația ce a primit FRAVA, să publicăm ceva, noi mulțumim  amfitrionului Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv trimițând spre publicare o Tabletă: ”Asigurarea de curcă” agonisită de noi de la Cronica de la Podiș – Site Online Google. Citiți cu încredere, Dreptul de Autor e onorat”.

Storytelling Garantat. NonFicțiune. Biografic. Totul S-a Petrecut Aievea. Fără Hermeneutică.

Începem cu ce ziceam. Adică titlul l-am dat mai demult, Cronica de la Podiș, hai să vedem ce punem. Întâi să zicem ceva de locul ăla care pe zi ce trece devine o referință. Podiș e undeva lângă Bacău. S-a cuibărit în mintea multora ca fiind locul unde Dumnezeu dă mâna cu sufletul omului. După sejurul de acolo care durează 11 nopți dormite pe nemâncate seara, adică liniștite, și zile cât încape, pleci iarăși înspre junglă adică pleci în societate și te pui să faci iarăși ce știai amintindu-ți totuși câte ceva. Astfel categoric și măsurat statistic, persoanele ce știu a merge acolo trăiesc încă ani mulți peste așteptarea celor de la junglă. Acolo ai parte pe toate căile și de Cuvântul lui Dumnezeu. E tare bine dacă îl și auzi.

Parcă era totuși vorba de o asigurare. Așa este. Omul nostru când aude cuvântul asigurare zici că el și vorbește o limbă străină. Ce este aia asigurare? Casco sau RCA la autoturism. Facultativă e la pasageri numai că oamenii nu prea știu când, ce, unde , mai ales, cum acoperă asigurarea paguba. Printre anii 2005/2006 când se derula FRAVA Proiect sponsorizat de Ambasada SUA și pe când aveam conferințe, parcă 6 la număr în toată România, un subiect nelipsit ce atacam și uimeam deopotrivă auditoriul era Asigurarea pentru clientul unui Taxi. Adică ce se întâmpla dacă din vina șoferului de taxi era accident, prejudiciul fiind constituit prin distrugerea unor bagaje, mai ales prin vătămarea corporală suferită de pasager, de călătorul ce la final plătea cursa de taxi dar la accident putea suferi vătămări corporale, și uneori chiar exista decesul. Plătea cineva, ceva? Se găsea întotdeauna vreun „cunoscător” care indica despăgubirea musai plătită de RCA nu-i așa? De ce avem asigurare obligatorie? Altul aprecia Casco, și uite așa, îi lăsam câteva minute să bată câmpii apoi le precizam: asigurările indicate RCA /Casco nu au de ce și nu vor plăti niciodată pentru pasagerul unui Taxi ce a suferit un prejudiciu la accidentul unde culpa este a șoferului de taxi. Capisci? Ajungeam așa la altă noțiune : asigurarea facultativă accidente călători taxi care despăgubea călătorul și bagajele sale. Odată ce am aflat răspunsul întrebam dacă se practică în România asigurarea călători taxi. Evident, nu exista așa ceva acum vreo 20 de ani. Ceva tot reușeam pe atunci, alertam mass media și auditoriul cu privire la necesitatea asigurării călători taxi. A venit apoi intrarea în UE. Acuma erau reguli precise de la Europa trebuia să fie și asemenea asigurare.

Suntem în Europa. Și cu asta ce-am făcut? Personal mă amuzam teribil, în special călător la București, provocam o discuție liberă cu șoferul de taxi – întotdeauna am apreciat deschiderea lor – și din vorbă în vorbă le atrăgeam atenția să conducă atent. Pentru simplul motiv că la accidentul produs din culpa șoferului de taxi călătorul nu poate fi despăgubit. Rapid, și ce mai săreau miticii cu gura : Desigur noi avem și acea asigurare de călător Taxi. Cât despăgubește ea, călătorul? Mitică se codea nițel dar zicea despăgubirea este 100 lei! Mamă mamă ce făceam atunci cu el …. aminteam de soacră s-o plimbe cu taxiul nu pe mine călător cu pretenții, le spuneam că plătesc ei cu bunurile lor le vindem casa etc. În final eram eu plictisit de neputința lor și aruncam în față: Aveți asigurare de curcă! Și așa a rămas. La Crăciun parcă se duce românul nostru la piață și cumpără curca plătind 100 lei. Azi plătește mai mult. Pastila o vom înghiți. Asigurare de curcă. Dar ce legătură are cu Podișul? Simplu, citiți și mai departe. Undeva acum circa 10 ani plus minus, merg eu cu nevasta la Podiș, 11 nopți și zile cât cuprinde, seara plăcută și precis mai răcoroasa acolo decât la oraș, și văd o bătrânică cum se tot chinuia să meargă. E firesc, aflu, avusese un accident de mașină și acuma era în recuperare. Între timp, cunoscusem acolo o doamnă fostă judecător și care practica avocatura, așadar am întrebat-o pe bătrânică cum a fost la accident. Imediat a acceptat să-mi destăinuie că accidentul s-a întâmplat pe când era într-un taxi iar perioada de tratament spital și recuperare a costat mult peste 10.000€uro. Noroc cu fiul. Acesta era dregător mare la capitală și el ajută. Dar parcă ceva nu se lipea : Oare la final, asigurătorul plătește? Uite așa am început să lămurim toate cele. Eu n-am avut de lucru și i-am atras atenția că asigurarea călător taxi înseamnă aia de curcă, deci va primi numai 100 lei. Așadar nici doamna avocat prezentă totodată la discuție, nu mai avea un caz. Începem să o lămurim pe bătrânică: Dacă ar fi fost accident petrecut cu un autoturism oarecare, atunci RCA-ul plătea totul. Deoarece a fost într-un taxi, șoferul având culpă, nu plătea nimic RCA-ul și trebuie să plătească Asigurarea de Călător Taxi. Care exista ea legal numai că la România asigurarea călător taxi acoperea 100 lei. Nu 250.000$ ca în New York SUA

Atâta i-a trebuit. Săraca și neajutorata victimă accident taxi a sunat degrabă pe fiu-său. Dregător. Au vorbit ei ce au vorbit la telefon, și s-a întors la mine. Asigurarea va plăti. Așa a spus fiul. Încercând să lămuresc pe deplin, să fiu de folos, i-am cerut și a acceptat să stau eu de vorbă cu fiul, cu dregătorul. Politicos am încercat să discut cu persoana. Numai că am primit asigurarea că totu-i în regulă va plăti asigurătorul totul. Am fost nevoit să-i precizez cine sunt eu, specialist în asigurări și Proiectul FRAVA, atrăgându-i atenția că fiind vinovat șoferul taxi la accident, există numai asigurarea de curcă. Dar era prea mult la finalul discuției telefonice tot Bucureștiul avea dreptate. Hai să vedem cum s-a terminat.

Fiecare a ținut-o pe a lui. Dimineața la micul dejun eram cu farfuria în mână așezând bucate. Pleosc. Simt un blitz lumina specifică, la 1-2m erau directorul așezământ plus un domn în floarea vârstei, ce făcuse rapid pozele – fără a-mi cere consimțământul. Naiv nu sunt, era trimisul local al dregătorului. Respectiv am mai discutat cu bătrânica și am aflat că era deja rezolvat cazul: Nu a circulat cu taxiul! Mulți ani au trecut de atunci. Azi vrem în Schengen. Numai că mereu întrebam șoferii de taxi cât mai este acea uriașă asigurare călător taxi și primeam răspuns: 100 lei. În Decembrie anul trecut merg eu iarăși pe la capitală și întreb ca de obicei șoferul de taxi câte este? Răspuns: Este 15.000€. Schengen!

Cititorii deprind ușor Morala apoi ascultă și Anecdota. Morala: la așa dregători, cetățeanul așteaptă mulți ani până se petrece schimbarea benefică Anecdota: Prin anii ’60 când am intrat la facultate, ei milițienii află un corp pe stradă, noaptea. Fac ei proces verbal dar s-au împiedicat în numele străzii ce nicidecum nu putea fi scris: Edgar Quinet. Ăla zice așa, ălălalt nu înțelege nicicum, la final Milițianul zice pe tot răstit celuilalt « Mută-l bre pe strada Academiei dă-l în mă-sa! » Așa a fost ……….. Au trecut anii.