Raluca Vasilescu (Cabinet M. Oproiu): Trei mituri privind protecția prin marcă și brevet

Articol de Raluca Vasilescu, Vicepreședinte, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România

Acesta este al doilea articol dintr-o serie de 12 articole dedicate importantei protejării mărcilor si brevetelor, cu alte cuvinte protejării proprietății industriale.

Primul articol este disponibil la următorul link.

De-a lungul anilor de experiență cu clienții români, am observat că principalele atitudini care s-au dovedit păguboase pentru companii pot fi sistematizate in trei categorii, descrise mai jos ca trei „mituri”:

Mitul nr. 1 – Nu am nevoie de mărci/ brevete 

Multe societăți încă nu conștientizează importanța deținerii in portofoliu măcar a mărcii sub care își desfășoară activitatea. Sigur, brevetele nu sunt pentru toata lumea, dar mărcile sunt foarte generalizate. Câtă vreme exista un semn distinctiv, apare si necesitatea înregistrării mărcii pentru semnul respectiv.

Situație întâlnită foarte des: societatea A creează un semn distinctiv, îl folosește, dar nu îl înregistrează. După o vreme, alta societate- B să zicem, îl înregistrează si ii pune in vedere societății A să nu îl mai folosească. Este mult mai greu de demonstrat in instanță dreptul asupra unui semn neînregistrat decât dreptul asupra unui semn înregistrat. Daca societatea A si-ar fi înregistrat semnul de la început, s-ar fi putut apăra mult mai bine, ar fi putut evita situația descrisa mai sus.

Mitul nr. 2 – Aș avea nevoie de mărci/brevete dar nu pot să-mi permit, este prea scump sau Lasă că o să înregistrez mai târziu

Este surprinzător câți antreprenori considera ca nu își pot permite înregistrarea unei mărci sau obținerea unui brevet.

În unele cazuri- obținerea brevetului, costurile sunt ceva mai mari, dar nu întotdeauna sunt exorbitante.

În realitate, analiza costului mărcii/brevetului ar trebui pusa in balanță cu oportunitatea lui. Daca prin obținerea exclusivității asupra brevetului societatea are de câștigat, atunci costurile obținerii acestuia sunt întemeiate si, in caz de strâmtorare economica, se poate „tăia” de la alte capitole.

Din păcate, pentru mulți antreprenori romani cheltuielile cu proprietatea industriala se găsesc la coada bugetului.  

In ultimii ani sunt disponibile și finanțări prin diverse programe destinate întreprinderilor. Sigur, este greu de obținut finanțarea, dar merită!

Mitul nr. 3 –  Am nevoie de mărci/brevete, dar nu am nevoie de consilieri, mă descurc singur

Eu îl mai numesc si Mitul IKEA- do it yourself – adică fără consilieri.

Mitul este promovat de unele Oficii, printre care si OSIM-ul. Solicitanții romani se pot reprezenta singuri in fata OSIM, totuși experiența arata ca, în afara de cazurile foarte simple de mărci (are clar semnul si cunoaște clar produsele) unde într-adevăr se pot descurca singuri, de obicei „economia” făcută prin reprezentarea de unul singur se „răzbună” mai târziu când societatea se regăsește într-un impas pe care l-ar fi evitat daca ar fi angajat de la început un consilier specializat. Exemple frecvente:

• Unii funcționari OSIM își depășesc atribuțiile si oferă servicii de consiliere pe care nu au dreptul sa le ofere, potrivit legii, sfaturile primite uneori nu se potrivesc cu realitatea economică,
• In unele societăți, persoana desemnată să se ocupe cu înregistrarea mărcilor este contabilul sau responsabilul cu marketing-ul -adică persoane care nu au niciun fel de cunoștințe juridice,
• Există o pleiada de  pseudo-consilieri care, la un preț foarte scăzut, își oferă serviciile, însă nu au nici cunoștințele și nici autorizarea să reprezinte clienții.

Exemple de consecințe  din domeniul mărcilor:

• Sfatul primit este greșit: de pilda semnul este înregistrat pentru clasa de produse 29 (produse lactate, oua, carne), dar societatea produce făină (încadrată in clasa 30) pentru care nu are marca înregistrată; marca pe care a obținut-o este degeaba.
• Pseudo-consilierii iau banii solicitanților si nu efectuează niciodată serviciile pentru care au fost plătiți;
• Exista dificultăți în procedura de înregistrare – exemplu: refuz provizoriu/opoziție/contestație la care solicitantul singur sau pseudo-consilierul nu știe să răspundă, termenele curg, in final dreptul se pierde, iar societatea rămâne fără drept (adică marca in acest caz).

Cine sunt consilierii în proprietate și de ce sunt ei importanți?

Pentru consiliere de specialitate si reprezentare in fata Oficiilor de proprietate industriala, societățile care doresc sa obțină mărci si/sau brevete pot apela – iar in anumite cazuri au obligația sa o facă, la profesioniști care cunosc legislația de mărci, respectiv brevete. In  Romania, aceștia poarta titlul pompos de “consilier in proprietate industriala”, iar in multe tari din lume se numesc de obicei „Patent Attorney”, respectiv „Trademark Attorney”.  Consilierii in general trebuie sa îndeplinească doua seturi de calități: a) sa cunoască bine legislația domeniului respectiv (mărci, respectiv brevete), si b) sa aibă drept de practica in fata Oficiului unde clientul dorește înregistrare. 

Consilierii români de proprietate industriala au drept de practica in fata OSIM-ului in funcție de specializările la care au dat examen: brevete, mărci, desene. Unii consilieri romani – cum este si autorul acestor articole, au drept de practica si in fata unor Oficii regionale cum ar fi Oficiul European de Brevete de la München si  Oficiul Mărcii Europene de la Alicante. Reprezentarea in fata altor Oficii de proprietate industriala (ex. Franța) trebuie asigurata prin intermediul unui consilier cu drept de practica in tara respectiva (în acest exemplu Franța).

În România, toți consilierii autorizați sunt membri ai Camerei Naționale a Consilierilor in Proprietate Industriala (CNCPIR), iar lista acestora se publica lunar de către OSIM in Buletinul de Proprietate Industriala (BOPI) pe toate cele 3 secțiuni: brevete, mărci, desene. Orice potential solicitant de servicii de consiliere se poate adresa Camerei Naționale pentru a verifica daca persoana care își oferă serviciile este sau nu membru al Camerei.

Consilierii autorizați sunt importanți pentru că obținerea si apărarea drepturilor este in general complexă și dificilă – cu deosebire în domeniul brevetelor, iar solicitanții de drepturi nu au, în majoritatea cazurilor, nici cunoștințele și nici experiența necesară.

CABINET M. OPROIU

Popa Savu Street No. 42, Ground Floor P.O.Box 2-229, Bucharest Romania

Telephones: 4021 260 28 33; 4021 260 2834

Faxes: 4021 260 28 35; 4021 260 28 36