Nadia Oanea, Tax & Training: Top 10 măsuri fiscale propuse de Guvern a fi implementate din 2024, și impactul lor

Pe 19 septembrie 2023, Guvernul a publicat în transparență decizională un proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Pe 26 septembrie, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege. Nu a fost depusă nici o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, ca urmare a procedurii de asumare a răspunderii, însă a fost sesizată Curtea Constituțională privind posibila neconstituționalitate a unor prevederi. Curtea Constituțională a anunțat că analiza privind posibila neconstituționalitate a legii privind măsurile fiscal bugetare va avea loc pe 18 octombrie.

Unele măsuri sunt prevăzute a se aplica cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare, dar marea majoritate cu 1 ianuarie 2024. Am realizat mai jos un sumar al celor mai de impact 10 măsuri propuse.

1. Introducerea unui impozit pe profit minim pe cifra de afaceri, pentru firme cu cifră de afaceri peste 50 milioane EURO, și a unui impozit suplimentar pentru bănci, respectiv a unui impozit special pe cifra de afaceri pentru sectorul petrol și gaze, începând cu 2024 sau cu anul fiscal modificat care începe în 2024

Firmele care, la sfârșitul anului 2023, vor înregistra o cifră de afaceri peste 50 milioane EUR, la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile, datorează, începând cu 1 ianuarie 2024 sau cu anul fiscal modificat care începe în 2024, un impozit pe profit care nu poate fi mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri (”IMCA”), calculat ca 1% din total venituri, din care se scad:

• serie de venituri neimpozabile,
• veniturile din subvenții,
• veniturile din despăgubiri de la societăți de asigurare,
• veniturile reprezentând accize care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli,
• veniturile aferente stocurilor (de produse finite, de servicii în curs sau aferente producției de imobilizări),
• valoarea imobilizărilor în curs de execuție începând cu 2024/ prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024 și amortizarea contabilă la nivelul costului istoric al activelor produse/achiziționate începând cu 2024/ prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

IMCA este datorat și de firmele care depășesc pragul minim al cifrei de afaceri menționat mai sus și care înregistrează pierdere fiscală în an, sau ca urmare a recuperării pierderii fiscale reportate.

Practic, la termenele de plată trimestriale / anual a impozitului pe profit, IMCA se compară cu impozitul pe profit calculat prin înmulțirea profitului impozabil cu 16%, din care se scad:

• Pierderile fiscale reportate
• Creditul fiscal sub forma sponsorizărilor
• Alte sume care se scad din impozitul pe profit
• Reducerea impozitului pe profit pentru creșterile de capital (OUG 153/2020).

Nu se scad din impozitul pe profit, pentru realizarea comparației cu IMCA:

• Creditul fiscal extern
• Impozitul pe profit reinvestit, scutit conform art. 22 din Codul Fiscal
• Impozitul pe profit scutit conform Legii cooperației agricole.

Dacă, în urma comparației impozitului pe profit cu IMCA, rezultă că impozitul pe profit se datorează la nivelul IMCA, din IMCA nu este permisă scăderea:

• Impozitului pe profit reinvestit, scutit conform art. 22 din Codul Fiscal
• Reducerii impozitului pe profit pentru creșterile de capital (OUG 153/2020),

dar este permisă scăderea:

• Creditului fiscal sub forma sponsorizărilor, în limita valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.

Introducerea IMCA pune unele probleme atât de ordin economic, cât și fiscal:

• IMCA se va calcula prin aplicarea procentului de 1% asupra unor venituri care excedă cifrei de afaceri (e.g., venituri din diferențe de curs valutar, venituri din vânzări de active etc.).
• IMCA se va calcula de către toți agenții economici de pe lanțul logistic (producător, distribuitor, comerciant cu amănuntul etc.), care depășesc cifra de afaceri de 50 milioane euro, fără vreo deducere pentru IMCA plătit pe verigile anterioare ale lanțului logistic,  impozitul plătit conducând, în final, la majorarea prețului la consumatorii finali.
• IMCA va face ca grupurile românești de firme care au mai mult de o entitate cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de EURO să plătească, potențial IMCA, pentru tranzacțiile intra-grup.
• IMCA va face ca facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, respectiv reducerea impozitului pentru creșteri de capital, să devină inaplicabile în anumite situații.
• IMCA face ca pierderea fiscală reportată, realizată până la 31.12.2023, recuperată din profituri impozabile viitoare, să nu mai conducă la impozit pe profit zero.
• Se va putea scădea din IMCA creditul fiscal extern, respectiv impozitul plătit în străinătate, fie direct (pentru sedii permanente în străinătate, fie indirect, prin reținere la sursă de către plătitorul străin de venit), însă rămâne incertă interacțiunea dintre IMCA și tratatele de evitare a dublei impuneri.
• Deși proiectul de lege prevede ca din baza de calcul al IMCA să se scadă valoarea investițiilor în active, realizate începând cu 2024, și amortizarea acestora începând cu 2024, activele luate în calcul și data intrării acestora în patrimoniu pentru determinarea indicatorilor I și A vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, iar selecția categoriilor de active eligibile se realizează pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate, ceea ce ridică un mare semn de întrebare privind ce investiții vor fi, în final, scăzute din formula IMCA. Amortizarea care se va scădea din baza de calcul a IMCA este doar amortizarea calculată la costul istoric (fără influența unor viitoare reevaluări).

Grupurile fiscale care aplică calculul și plata consolidată a impozitului pe profit vor compara impozitul datorat de grupul fiscal cu suma IMCA calculată la nivelul fiecărui membru al grupului fiscal.

Nu intră sub incidența prevederilor privind IMCA operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Prevederile privind IMCA descrise mai sus nu se aplică pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine. Acestea datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 2% (în perioada 2014-2025), respectiv 1% (începând cu 1 ianuarie 2026) asupra cifrei de afaceri. Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către ANAF.

Prin excepție de la prevederile privind IMCA, persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează în perioada 2024-2025 (sau anul fiscal modificat care începe în 2024 – anul fiscal care se încheie în 2026) suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri. Începând cu 1 ianuarie 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, contribuabilii din sectoarele petrol și gaze naturale vor aplica prevederile IMCA în loc de ICAS.

În cazul contribuabililor care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de ANRE, pentru determinarea impozitului specific, nu cuprind, în cadrul indicatorilor VT, Vs , I și A din formula de calcul al impozitului specific, elementele aferente activităților de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.

2. Cote diferențiate de impozit pe venitul micro întreprinderilor, începând cu anul 2024

Începând cu anul 2024, cotele de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor vor fi:

• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile pentru care, indiferent dacă plafonul de 60.000 euro este atins sau nu, se datorează impozit de 3% din venituri.
• 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri între 60.000 euro și 500.000 euro pe an; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute pentru cota de 3%, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare de 3%.

În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile supuse cotei de 3% și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de  1%.

În situația în care persoanele juridice române, care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN pentru care se aplică cota de 3%, obțin venituri şi din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.

Salutăm renunțarea la unele măsuri care ar fi crescut foarte mult sarcina fiscală a microîntreprinderilor, cum ar fi:

• Obligația microîntreprinderilor cu cifră de afaceri peste 60.000 EURO și profitabilitate peste 30% să plătească impozit pe profit, măsură care ar fi penalizat puternic firmele din sectorul serviciilor, unde valoarea adăugată este ridicată, iar achizițiile pentru desfășurarea activității foarte reduse,

• Imposibilitatea de a aplica credit fiscal pentru sponsorizare (expresie a politicii de CSR) sau reducerea impozitului pentru creșterile de capital (care stimulează menținerea profiturilor pentru creștere și reinvestire, în locul distribuirii imediate la dividende),
• Introducerea plății anticipate a impozitului aferent trimestrului IV, până la data de 25 decembrie a anului în curs.

3. Reducerea și alinierea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții, agricultură și industrie alimentară, începând cu veniturile lunii următoare celei în care legea intră în vigoare

Începând cu veniturile salariale ale lunii următoare celei în care legea va fi publicată în MO, se dorește alinierea facilităților fiscale acordate salariaților din industriile IT (activitate de creare de programe pe calculator), construcții, industrie alimentară și agricultură, pentru care se va aplica:

• Scutire de impozit pe venitul din salarii, până la 31 decembrie 2028, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, la locul unde se află funcția de bază. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
• Pentru sectorul IT, facilitatea se aplică pentru veniturile obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz. Pentru sectorul construcțiilor, agricultură și industrie alimentară, facilitatea se aplică pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz, calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul relevant.
• Reducerea cotei contribuției de asigurări sociale (25%) cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat (3,75%) prevăzută în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028. Salariații afectați pot opta pentru plata contribuției la fondul de pensii administrate privat.

Astfel, proiectul de lege ar abroga următoarele prevederi:

• Scutirea de impozit pe venitul din salarii pentru activitatea de creare de programe pe calculator (care rămâne valabilă doar pentru venituri salariale brute până la 10.000 lei/lună).
• Scutirea de contribuție de sănătate a salariaților din sectorul construcțiilor, agricol și industriei alimentare.
• Scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, pentru angajatorii din sectorul construcțiilor, agricol și industrie alimentară.
• Reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 (prevedere care nu s-a aplicat, de facto, deoarece nu a fost niciodată aprobată o schemă de ajutor de stat în acest sens).
• Posibilitatea de a aplica facilitățile fiscale pentru venituri de la mai mulți angajatori în același timp.

4. Modificarea tratamentului fiscal al tichetelor și al altor avantaje salariale, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024

Se dorește ca valoarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate conform legii, să fie supuse 10% CASS. Se menține neincluderea în baza de calcul a CAS a biletelor de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii. Acest nou tratament s-ar aplica începând cu veniturile salariale ale lunii ianuarie 2024.

În același timp, se dorește menținerea ca venituri salariale neimpozabile, exceptate și de la plata contribuțiilor sociale, în limita a 33% din salariul de bază brut, a celor 8 tipuri de venituri cu același tratament definite prin OG 16/2022, însă, în vederea evitării oricărei confuzii, se precizează că prevederile privind scutirea de impozit și contribuții sociale nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță, în conformitate cu legislația în vigoare.

S-a renunțat la instituirea aceluiași tratament fiscal pentru echivalentul în lei al tichetelor de masă, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordat de angajatori angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare.

5. Modificarea regimului fiscal al PFA (venituri din activități independente), începând cu veniturile anului 2024

Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

Proiectul de lege vine cu un set de reguli noi pentru calculul și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente, conform cărora persoanele fizice care realizează veniturile din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează CASS la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată.

Limita maximă a bazei de calcul al CASS este nivelul de 60 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației anuale unice privind venitul estimat (i.e. 25 mai a anului în curs).

O formă specială a veniturilor din activități independente o reprezintă veniturile realizate în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care proiectul de lege prevede că plătitorii veniturilor vor calcula și reține CASS datorată de către beneficiarul venitului, la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul (i.e., venitul brut). Plătitorul de venit depune declarația 112 și plătește contribuția până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținută.

În situația în care baza de calcul (i.e., venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz), cumulată din una sau mai multe surse de venit din activități independente (inclusiv din contracte de activitate sportivă), corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul de 6 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației anuale privind venitul estimat, persoanele fizice datorează o diferență de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației de venit anual estimat. Această diferență se va declara prin declarația anuală unică de venit și contribuiții sociale, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Tot prin această declarație se va regulariza CASS peste 60 de salarii minime brute, care ar putea să fie reținute la sursă beneficiarilor de venit din contracte de activitate sportivă, persoanele fizice fiind îndreptățite să ceară CASS plătită peste plafonul maxim la restituire sau compensare.

Baza de calcul pentru impozitul pe venit pentru veniturile din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se va calcula prin deducerea din venitul brut a CASS datorată după noile reguli, cu excepția diferenței de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară.

CASS se scade și din baza de calcul a impozitului pe veniturile din contracte de activitate sportivă.

Diferența de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară nu s-ar datora în următoarele situații:

• în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile; sau
• în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) (i.e., venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri dintr-o asociere cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură venituri din investiții și venituri din alte surse), pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației anuale de venit estimat.
• în anul precedent, persoanele fizice s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a) – c) și e) – g).

Prin modificări se urmărește restrângerea cât mai mult posibil a diferențelor între regimul fiscal al veniturilor din activități independente și regimul fiscal al veniturilor din salarii, în condițiile în care forma legală de obținere a celor 2 tipuri de venituri impune drepturi și riscuri substanțial diferite pentru beneficiarul de venituri.

Dacă va fi adoptat în această formă, regimul fiscal al PFA va mai fi potrivit mai ales pentru românii care vor dori sa lucreze pe bază de proiecte, în plus față de locurile lor de muncă full time, având în vedere că, din 2023, contractele de muncă part time sunt supra impozitate odată cu aprobarea OG 16/2022. Totuși, pentru românii cu un business mic, care au ales ca formă de organizare PFA, II etc., acest regim va deveni foarte împovărător, printr-o sarcină fiscală substanțial crescută (CASS la maxim 60 de salarii minime, comparativ cu CASS la maxim 24 de salarii minime).

6. Alte modificări la impozitarea indivizilor

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, venitul net anual impozabil se va stabili prin deducerea din venitul net anual recalculat a contribuției de asigurări sociale corespunzătoare veniturilor respective.

Astfel, pentru stabilirea venitului net anual impozabil pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, nivelul CAS deductibilă va fi stabilit proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total bază anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale.

CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuale, din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții sau din alte surse rămâne in continuare datorată la plafoanele existente (6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară), dacă veniturile realizate cumulat sunt la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, însă din calculul plafonului dispar veniturile din activități independente, pentru care se vor aplica reguli diferite (a se vedea punctul 5 de mai sus).

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor. Această prevedere se aplică începând cu 1 iulie 2024.

7. Modificarea cotelor de TVA, începând cu 1 ianuarie 2024

Proiectul de lege propune eliminarea cotelor reduse de TVA (5%, 9%), prin trecerea unor produse / servicii de la cota de 5% la cota aplicabilă de 9%, respectiv trecerea de la cota de 9% la cota aplicabilă de 19%.

Cota redusă de TVA de 5% se menține pentru:

• livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii,
• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice
• livrarea de lemn de foc către persoanele fizice și către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale şi unități de asistență socială
• livrarea de energie termică în sezonul rece, către populație, spitale publice și private, ONG-uri, furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale.

Se propune înlocuirea cotei de 5% cu cea de 9% pentru:

• livrarea de locuințe sociale, cu o perioadă tranzitorie de 1 an (2024), în care persoanele fizice care au plătit avans pentru o locuință cu valoare sub 600.000 lei în 2023 să mai poată achiziționa acea locuință cu cota redusă de 5%.
• livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziționate separat, destinate locuințelor, clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepția societăților, precum și:
  •  livrarea și instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea acestor sisteme.
  • livrarea sistemelor de mai sus ca parte componentă a livrărilor de construcții, precum și livrarea şi instalarea sistemelor de mai sus, ca extraopțiuni la livrarea unei construcții, pentru destinatarii prevăzuți mai sus.
• serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite.
• serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.

Se aplică în continuare cota de 9% pentru:

• livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, semințe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepția:

1. băuturilor alcoolice;
2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții;

• serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202,

dar se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru:

• livrarea alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții,
• livrarea băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 99
• serviciile de restaurant şi de catering, pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codule NC 2202 99

Pentru celelalte operațiuni se propune să se aplice cota standard de TVA.

Proiectul de lege propune și revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:

• stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative;
• evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

Cota redusă de TVA de 5% se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, conform condițiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

Se propune și eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabilă pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești și a scutirii pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecție, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esențiale pentru compensarea şi depășirea handicapurilor, precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, dacă livrarea sau prestate are loc către unități spitalicești de stat.

Modificările sunt propuse a se aplica începând cu 1 ianuarie 2024.

De la 1 iulie 2024, se propune ca pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2), să considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România. De la această dată, utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu excepția facturilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG 120/2021.

8. Majorarea valorii accizelor și introducerea unei accize nearmonizate pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat, începând cu 1 ianuarie 2024

Se propune abrogarea prevederilor potrivit cărora:

• începând cu 1 ianuarie 2024, nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5 din anexa nr. 1 (bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare, alcool etilic), se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculate în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică.
• actualizarea anuală a nivelului accizei pentru bere prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să fie limitată la un procent anual care va fi stabilit până la 31 octombrie 2023.

Se propune modificarea nivelului accizelor pentru:

• alcool și băuturi alcoolice,
• produsele din tutun prelucrat,
• produse energetice.

Lista produselor supuse accizelor nearmonizate s emodifică, acestea fiind:

• lichid cu sau fără nicotină,
• produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere
• produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină,

• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml
• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, prin introducerea acestora în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate.

Operatorii economici care produc și comercializează băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat vor avea, așadar, parte de a doua majorare importantă a fiscalității, după creșterea cotei de TVA la 19% începând din 2023.

9. Introducerea impozitului special pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare, începând cu 1 ianuarie 2024

Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următorii contribuabili:

• persoanele fizice care, la 31 decembrie a anului anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei;
• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează după cum urmează:

• în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
• în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal. Contribuabilii sunt obligați să calculeze, să declare și să plătească impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, după cum urmează:

• până la data de 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, în cazul impozitului pe clădiri rezidențiale de valoare mare;
• până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, în cazul autoturismelor de valoare mare.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare constituie venit al bugetului de stat și se administrează de către A.N.A.F.

10. Introducerea unor măsuri pentru asigurarea conformării fiscale, aplicabile în 15 zile de la publicarea legii în MO

Se propune introducerea unor măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite, definite ca activitatea economică desfășurată de către persoanele nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și activitatea economică desfășurată cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență. Pentru aceste activități, se propune un sistem gradual de amenzi contravenționale, în funcție de numărul faptelor sancționate în 12 luni, însoțit de măsura complementară a confiscării bunurilor utilizate în activități economice ilicite, respectiv măsura suspendării activității pentru 15 zile.

Proiectul de lege propune, de asemenea, măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare și fiscale, creșterea conformării voluntare în cazul transporturilor de bunuri și unele măsuri privind factura electronică și suspendarea unui termen:

• Pentru monitorizarea transporturilor considerate cu risc fiscal, se dorește aplicarea unor sigilii inteligente care înregistrează date și transmite date de stare și poziție către o aplicație informatică, în vederea urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor (sistemul Ro e-Sigiliu).
• Se dorește eliminarea posibilității de a achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru contravențiile prevăzute de mai multe acte normative Legea contabilității (Legea 82/1991), Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Codul de procedură fiscală, Codul fiscal,  OUG41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.
• Se propune generalizarea, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, a transmiterii facturilor prin sistemului Ro e-Factura, pentru bunurile și serviciile comercializate pe relația B2B cu locul taxării în România, de către operatorii economici stabiliți în România, și operatorii economici – persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, precum și în relația cu instituțiile publice (altele decât pe relația B2G) de către operatorii economici stabiliți în Romînia, cu sancționarea încălcării prevederii începând cu 1 aprilie 2024. Sunt exceptate exporturile de bunuri și livrările intracomunitare scutite de TVA.  În această perioadă de 6 luni, furnizorii sunt obligaţi să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Codul Fiscal, cu excepția situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
• Emiterea generalizată a facturilor pe relația B2B prin sistemul RO e-Factura se va aplica de la 1 iulie 2024. Primirea și înregistrarea de către destiantarul facturii – persoană impozabilă stabilită în România, a unei facturi emise de furnizori stabiliți în România, pe relația B2B, fără ca emiterea și transmiterea acesteia să fie prin RO e-Factura, se sancționează cu amendă în cuantumul TVA înscrisă în factură.

De asemenea, proiectul de lege propune modificarea unor acte normative, astfel:

• Se majorează nivelul amenzilor prevăzute de legea contabilității.
• Se modifică sancțiunile la OUG 128/1999 privind utilizarea caselor de marcat.
• Se propune reducerea plafoanelor zilnice de plăți în numerar, și introducerea unui plafon al soldului de numerar în casierie (modificarea Legii 70/2015)

Se propune modificarea Legii societăților (Legea 31/1990), care să permită ANAF să inițieze colectarea restanțelor sau inițierea unor acțiuni de control fiscal la societățil.

Noutăți despre Tax & Training

Așa cum v-am obișnuit, suntem încântați să vă ținem la curent cu cele mai recente proiecte în care suntem implicați.

În luna septembrie 2023, am participat la Cross-Border Workshopu-ul organiza de Integra International la Berlin, cu tema ”R&D tax incentives worldwide”, împreună cu specialiști în fiscalitate din Uniunea Europeană, SUA, Canada, Japonia, Africa și Noua Zeelandă.

Luna octombrie debutează cu un business breakfast organizat pentru clienții noștri, contribuabili mari și milocii, pentru a dezbate impactul propunerilor de măsuri fiscale aflate în proces de legiferare.

Pentru a asigura un acces mai larg la discuții și dezbateri, am decis organizarea, pe data de 30 octombrie, de la 3 la 4 pm, a unui webinar pe Linkedin, cu tema modificărilor fiscale introduse prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului. Vom transmite pe pagina de LinkedIn detaliile evenimentului.

Aceste informații nu constituie consultanță fiscală sau contabilă. Nadia Oanea sau NOA Tax & Training SRL nu își asumă responsabilitatea aplicării prevederilor fiscale și contabile în cazurile specifice fiecărui contribuabil în parte. Aceste informații nu sunt furnizate cu intenția de a contribui la evitarea ilegală sau reducerea impozitelor, taxelor sau obligațiilor accesorii impuse de autorități.

Pentru consultanță personalizată sau propuneri de training personalizate, ne puteți contacta prin e-mail la  nadia.oanea@taxandtraining.com sau telefonic la 0749239343

www.taxandtraining.com