Aspecte de interes și reguli generale privind subvențiile în agricultura din România

Articol de Avocat Ionescu Marius Flaviu și Avocat Novac Laura Adina

Societatea Civilă de Avocați Ionescu & Novac a fost înființată în anul 2011, în cadrul Baroului Mureș, având în componența sa doi avocați definitivi, asociații Ionescu Marius Flaviu și Novac Laura Adina, care coordonează și susțin activitatea echipei de avocați stagiari și colaboratori.

Ne ajutăm clienții să înțeleagă problema legală cu care se confruntă și știm să găsim, împreună cu aceștia soluții simple și eficiente pentru a reduce costurile privind consultanța și asistența juridică, la un nivel rezonabil.

Modul rapid și eficient în care ducem la bun sfârșit proceduri judiciare și extrajudiciare, cât și consultanță individuală, oferită la cel mai înalt nivel juridic, ne caracterizează.

Serviciile noastre includ consultanță juridică, asistare și reprezentare în instanță sau în fața oricăror instituții ale statutului, cu sau fără atribuții jurisdicționale, a persoanelor fizice sau juridice, în special în materia dreptului civil, a dreptului comercial și al afacerilor, al dreptului fiscal și administrativ, al dreptului muncii, al dreptului penal, al dreptului IT & comunicații.

Avocat Ionescu Marius Flaviu este membru al Baroului Mureș din anul 2004, avocat asociat și coordonator, al SCA Ionescu & Novac, având o experiență de peste 25 ani în domeniul dreptului administrativ-fiscal, atât în calitatea de avocat, cât și în cea de consilier juridic la instituții de stat și private. Experiența de peste 19 ani în profesia de avocat se întinde și asupra altor domenii din activitatea sa, precum dreptul civil, comercial, dreptul muncii și dreptul afacerilor.

Avocat Novac Laura Adina este membru al Baroului Mureș din anul 2013, avocat asociat și coordonator al SCA Ionescu & Novac. Experiența profesională anterioară intrării în avocatură vizează domeniul resurselor umane, precum și cel de marketing și management în vânzări, activitatea fiind desfășurată pe parcursul a 8 ani, atât în țară, cât și în străinătate.

În ultimii 10 ani, activitatea juridică în cadrul societății acoperă aspecte privind dreptul civil, dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul IT & Telecomunicații, precum și domenii similare.

În prezentul material, ne propunem să abordăm aspecte de interes pentru fermierii români și nu numai privind subvențiile din agricultură, care se acordă în România, referindu-ne în principal la importanța, procedurile, mecanismele de obținere a acestora de către persoane fizice, persoane juridice, precum și măsurile și consecințele juridice la care se expun cei care încearcă în vreun fel sau altul să eludeze legea.

Se impune să facem unele precizări cu privire la rolul pe care îl au subvențiile în economia statelor. Subvențiile, peste tot în lume, reprezintă un sprijin financiar, un ajutor acordat de către instituțiile guvernamentale pentru anumite sectoare economice, persoanelor fizice sau juridice, ONG-uri. Ele pot îmbrăca mai multe forme, respectiv subvenții în numerar, împrumuturi fără dobândă sau cu dobândă redusă, sub formă de scutiri fiscale, asigurări etc. Ca și tipuri de subvenții, putem deosebi subvenții de producție, consum, export – import, mediu, agricultură și lista poate continua. Din punct de vedere al efectelor economice, așa cum de altfel am menționat mai sus, subvențiile reprezintă nu numai un ajutor sau un stimulent pentru antreprenor, ci și un impuls al producției de materii prime, eliminând o parte din sarcina financiară a agentului economic. Dintre toate subvențiile, cele pentru agricultură reprezintă pentru țara noastră una dintre cele mai importante forme de sprijin ale fermierilor români.

De altfel, noua politică agricolă comună 2023-2027 a UE (PAC) urmărește ca principale obiective, să ofere:

– un sprijin mai bine direcționat, nu numai fermelor mari, ci și acelora mici;

– să sporească contribuția agriculturii la obiectivele UE în materie de mediu și climă, lăsând la aprecierea fiecărei țări membre alegerea intervențiilor specifice pe care le consideră cele mai eficace în vederea realizării obiectivelor;

De-a lungul timpului, mai exact de la 1 ianuarie 2007, de când APIA, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din România derulează fonduri europene pentru implementarea măsurilor de sprijin financiar, finanțată de Fondul European de Garantare Agricolă, rolul subvențiilor agricole în România a crescut constant ducând la creșteri de producție și în alte sectoare economice. Este de reținut de asemenea că situația generală actuală respectiv războiul de agresiune din Ucraina a generat un impact asupra operațiunilor de transport maritim, importurile ucrainene de la Marea Neagră, de unde se efectuau aproximativ 90% din exporturile de cereale și semințe oleaginoase ale Ucrainei a sporit necesitatea acordării unui sprijin financiar suplimentar fermierilor din România.

Importurile mai mari de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina în statele membre ale uniunii aflate în apropierea Ucrainei, prin care trec principalele culoare de solidaritate UE – Ucraina create, au un impact asupra fermierilor locali. În anumite regiuni al uniunii, importurile suplimentare generează o ofertă excedentară, determină scăderea prețurilor la nivel local sau saturează lanțurile logistice. În ceea ce privește piața agricolă din România, afluxurile de cereale și semințe oleaginoase cu origine din Ucraina, cauzează fermierilor români pierderi importante, pentru că au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție, care implică cheltuieli cu forța de muncă, inputuri etc.

Producătorii români de cereale s-au confruntat cu o situație specifică în ceea ce privește importul ucrainian de cereale din Ucraina în România, deoarece în piață au intrat volume mari de grâu, care nu au mai tranzitat teritoriul în vederea exportului în alte state membre sau state terțe, comercializându-se în schimb pe teritoriul României, concurând producția autohtonă prin prețurile de vânzare scăzute.

Având în vedere situația creată, Comisia Europeană a adoptat, în mod succesiv, prin regulament UE, măsuri de sprijin de urgență pentru fermierii din România și în baza acestui regulament Guvernul României a aprobat acordarea unei serii de măsuri de sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale, iar cuantumurile alocate au compensat doar o parte a pierderilor suferite de fermierii noștri.

Iată că, în contextul actual, sprijinul agricol, subvențiile în agricultură, capătă în țara noastră un rol din ce în ce mai important, motiv pentru care dorim să vă prezentăm câteva condiții esențiale care trebuie cunoscute de către fermierii activi, sau de către cei care doresc să investească în agricultură pentru accesarea acestora.

Hotărârea nr. 1571 din 28 decembrie 2022, privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă și de la Bugetul de Stat, stabilește cine sunt beneficiarii și care sunt condițiile generale de acordare a subvențiilor.

Cine sunt beneficiarii subvențiilor în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027?

1. Beneficiarii intervențiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b), din Hotărârea susmenționată, sunt fermieri activi prevăzuți în secțiunea 4.1.4. Fermier Activ din PS (2023-2027).

2. În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate, asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri prevăzute în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor din Legea fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii pot fi:

a) forma asociativă de proprietate;

b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața deținută în proprietate;

3. În cazul concesionării sau închirierii unei suprafețe de pajiști de către o asociație de crescători de animale, constituită cu respectarea prevederilor O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii pot fi: 

a) membrii asociației care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața concesionată sau închiriată;

b) asociația crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale;

c) asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața concesionată sau închiriată, prin pășunat, cu animale înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară;

4. În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători, care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii pot fi: cooperativa sau grupul de producători ori membrii cooperativei sau grupul de producători, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale.

De asemenea beneficiarii mai pot fi universitățile, institutele de cercetare, stațiunile didactice, fermele, stațiunile și fermele de cercetare și de producție agricolă, stațiunile de cercetare dezvoltare din domeniul agricol și alte organisme și organizații de cercetare din domeniul agricol indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare al căror scop principal este acela de a realiza cercetarea fundamentală, cercetarea industrială sau dezvoltarea experimentală, de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

5. Forme asociative legal constituite, apicultori persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite prin OUG. 44/2008.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul/animalele, arendate, concesionate, închiriate și/sau împrumutate spre folosință.

II. Care sunt condițiile generale pentru acordarea subvențiilor?

Enumerăm câteva dintre condițiile importante pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de subvenții:

1. Să fie înregistrați în registrul unic de identificare administrat de APIA.;

2. Să depune cerere de plată în termen;

3. Să utilizeze un teren agricol cu suprafața minimă și/sau să dețină un efectiv minim de animale în exploatații cu ANSVSA în funcție de fiecare intervenție prevăzută în PS 2023-2027: suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha, pentru legume cultivate în sere și solarii care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha;

4. Să declare toate parcelele utilizate;

5. Să declare la depunerea cererii de plată datele de identificare și de contacte actualizate, să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

6. Să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările persoanelor juridice de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind administratorul sau administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

7. Să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății;

8. Să înscrie sub rezerva aplicării sancțiunilor prevăzute de art. 320 și art. 328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal cu modificările și completările ulterioare date reale, complete, viabile în formularul de cerere de plată și în documentele anexate acesteia privind lista suprafețelor și/sau în documentele electronice din SNIIA privind efectivele de animale;

9. Să fie de acord ca datele personale și datele înscrise în cererea de plată despre suprafețele și animalele din exploatație să fie prelucrate și utilizate pentru controalele administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;

10. Să prezinte la depunerea cererii de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol inclusiv elementele neproductive se află la dispoziția lor;

11. Să permită efectuarea controalelor de către APIA sau alte instituții în acest sens.

III. Cum se realizează plata subvențiilor?

Plata subvențiilor se face pe baza unei cereri de plată, care este o cerere de ajutor și/sau de sprijin pe care fermierul o depune o singură dată pe an la APIA, în termenul și condițiile stabilite prin hotărâri ale Guvernului României.

IV. Care sunt posibilele sancțiuni în cazul nerespectării legislației privind acordarea subvențiilor?

Ordonanța de Urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 reglementează prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora în România. Acest act normativ stabilește reguli și proceduri pentru gestionarea și monitorizarea corectă a fondurilor europene și naționale utilizate în diverse proiecte și programe finanțate din aceste surse.

Totodată, OUG 66/2011 definește neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Controlul și monitorizarea subvențiilor agricole și a altor fonduri publice acordate agriculturii implică mai multe instituții și organisme responsabile. Aceste instituții lucrează împreună pentru a se asigura că subvențiile agricole sunt acordate și utilizate în conformitate cu regulile și cerințele legislative, pentru a preveni frauda și abuzurile și pentru a asigura buna gestionare a fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării rurale în România.

Principalele instituții implicate în controlul administrativ și fiscal al subvențiilor agricole în România includ: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Curtea de Conturi a României.

Controlul subvențiilor agricole și a altor fonduri publice aferente agriculturii implică și participarea unor organe penale atunci când se suspectează săvârșirea unor infracțiuni legate de obținerea sau utilizarea frauduloasă a acestor fonduri. Principalele organe penale implicate în controlul subvențiilor în România includ: Direcția Națională Anticorupție (DNA), Parchetul European.

Răspunderea penală în materia subvențiilor se referă la posibilitatea aplicării sancțiunilor penale împotriva persoanelor sau entităților care comit infracțiuni legate de obținerea sau utilizarea frauduloasă a subvențiilor agricole sau a altor fonduri publice aferente agriculturii.

Cu titlu de exemplu, facem referire la următoarele fapte sancționate de legislația penală în materie:

1. Fraudă: Obținerea subvențiilor agricole prin prezentarea de informații false, documente falsificate sau alte mijloace frauduloase, fapta fiind prevăzută și pedepsită, cel mai adesea în practică, de art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Frauda poate atrage și acuzații de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art.292 Cod penal sau fals în înscrisuri oficiale, fapta prevăzută și pedepsită de art. 297 Cod penal.

2. Corupție: Implicarea în acte de corupție, cum ar fi mita sau oferirea de servicii în schimbul obținerii subvențiilor agricole sau pentru a influența deciziile autorităților este sancționată de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

3. Încălcarea legislației fiscale: Evaziunea fiscală sau alte încălcări ale legislației legate de subvenții agricole pot atrage acuzații penale, principalul act normativ aplicabil fiind Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

4. Spălarea de bani: Utilizarea subvențiilor agricole obținute ilegal pentru a spăla bani sau pentru alte activități ilegale poate duce la acuzații de spălare de bani, în special în baza Legii 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

V. Cum pot persoanele interesate să prevină sau să limiteze aplicarea de sancțiuni?

Fermierii din România se pot apăra legal împotriva eventualelor abuzuri din partea organelor statului în domeniul subvențiilor agricole prin diverse mijloace și proceduri legale. Iată câteva modalități prin care fermierii pot proteja și apăra drepturile lor:

1. Consultați un avocat – Fermierii ar trebui să caute asistență juridică de la avocați sau consultanți juridici specializați în dreptul agrar și administrativ-fiscal. Aceștia pot oferi sfaturi și asistență în privința procedurilor legale și pot reprezenta fermierii în fața autorităților.

2. Contestați deciziile administrative – Dacă fermierii consideră că au fost supuși unor decizii incorecte sau abuzive din partea autorităților pot depune contestații sau plângeri în conformitate cu procedurile prevăzute de lege, în special Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și Codul de procedură fiscală. De obicei, acestea trebuie depuse în termenul prevăzut de lege și trebuie să respecte formele legale.

3. Solicitați revizuirea deciziilor – În cazul în care există erori sau incorectitudini în deciziile administrative, fermierii pot solicita revizuirea acestora în conformitate cu regulile și termenele stabilite de lege.

4. Implicați-vă în procedurile de control – Fermierii au dreptul să fie prezenți și să se implice în procedurile de control și audit efectuate de autorități. Aceasta poate ajuta la asigurarea corectitudinii procesului și la prevenirea abuzurilor.

5. Respectați regulile și cerințele legale – Cel mai bun mod de a preveni problemele legate de subvenții agricole este acela de a respecta cu strictețe regulile și cerințele legislative. Păstrarea înregistrărilor și documentației corecte și actualizate este esențială.

6. Asociații agricole și organizații profesionale – Fermierii pot să se alăture asociațiilor agricole și altor organizații profesionale care pot oferi suport și reprezentare în fața autorităților și pot ajuta la apărarea intereselor comune ale fermierilor.

7. Dreptul la informație – Fermierii au dreptul la informații clare și accesibile cu privire la regulile, procedurile și cerințele aplicabile subvențiilor agricole. Aceștia pot solicita orice informații necesare de la autorități pentru a se asigura că înțeleg pe deplin procesul.

În concluzie, este esențial ca fermierii să fie conștienți de drepturile lor și să acționeze în conformitate cu legea pentru a-și proteja interesele în domeniul subvențiilor agricole.

Datorită experienței și a informațiilor dobândite, serviciile juridice asigurate de Societatea Civilă de Avocați Ionescu & Novac aduc răspunsuri și soluții rapide, cu o abordare profesionistă a problemelor clienților, atât persoane juridice, cât și fizice.

Societatea Civilă de Avocați Ionescu & Novac: Facebook și Linkedin.

Prezentul material are în vedere legislația aplicabilă la momentul redactării, respectiv septembrie 2023.