Interviu cu echipa MMS Lawyers: Antreprenorul român este într-o continuă luptă pentru supraviețuire

Interviu cu echipa MMS Lawyers:

Raul Miron – avocat, dr. lector universitar, specializat în contencios administrativ fiscal

Cristina Muntean – avocat, specialist în contencios administrativ și achiziții publice

Timea Miron Sojka – avocat, specialist în drept penal

Cum este organizată MMS Lawyers? Care sunt valorile sale?

MMS Lawyers este rezultatul unui parteneriat veritabil între trei avocați asociați în valori, voință și formare comună. Fiecare avocat s-a specializat de-a lungul a peste 7 ani de exercitare a profesiei pe o altă ramură de drep. Acest aspect ne permite să analizăm cauzele și situațiile juridice ale clienților MMS Lawyers prin filtrul specializării fiecărui avocat-asociat. Societatea civilă profesională a fost singura opțiune viabila pentru noi, întrucât simbolizează sub aspect juridic cea mai naturală formă de parteneriat profesional, în cele două dimensiuni relevante: pe planul asociativ și în raport cu clienții. Asociații fondatori se remarcă prin următoarele referințe profesionale:

Av. Dr. Lector Univ. Raul Miron – este specializat în consultanță si reprezentare juridică în dreptul comercial (având în portofoliu, printre altele, operațiuni de joint-venture internaționale, organizare de festivaluri muzicale internaționale, asistare și reprezentare a clienților din industria construcțiilor, pharma și reciclare), contenciosul administrativ fiscal și evaziune fiscală. Deasemenea este lector universitar în cadrul „UMFST ”G.E.Palade”, unde predă și cercetează în domeniul dreptului constituțional, internațional și fiscal.

Av. Miron-Sojka Timea – este specializată în drept penal și procesual penal, asigurând reprezentare preponderent în domeniul infracțiunilor economice, a infracțiunilor de corupție și malpraxis medical, oferind consultanță și reprezentare inclusiv pentru societăți cu profil în domeniul construcțiilor, instalațiilor și gazelor, societăți cu profil medical cât și pentru instituții financiare nebancare. Timea este pilonul societății în materie de prevenție penală.

Av. Cristina Muntean – este specializată în consultanță și reprezentare în litigii în domeniile contencios administrativ, achiziții publice, drept comercial (cu preponderență în domeniul construcțiilor, instalațiilor și gazelor, salubrizare) și malpraxis medical.

Prin abordarea multidisciplinară, putem nu doar să venim cu o soluție juridică punctuală mult mai compactă, dar și să realizăm prevenție în materie comercială, fiscală și penală. Spre exemplu, considerăm că evoluția sănătoasă a unei societăți comerciale care solicită asistență juridică depinde de două elemente macro: înțelegerea implicațiilor juridice ale acțiunilor și prevenția juridică la nivel multidisciplinar. 

De asemenea, echipa MMS Lawyers nu ar fi completă, fără colega noastră Claudia Călușer care asigură la acest moment tot ceea ce implică managementul unei societăți de avocatură.

Valorile ce ne definesc sunt: empatia, integritatea și profesionalismul. 

Empatia se manifestă sub forma interesului real de a înțelege frământările și problemele clientului. Doar după o înțelegere adecvată a nevoilor sale putem făuri soluția juridică. Ne mândrim cu refuzul de a face compromisuri și cu tăria neclintită de a ne apăra valorile.

Integritatea este legământul nostru de a fi prompți, corecți, transparenți și fermi.

Profesionalismul se traduce în responsabilitatea pe care o acordăm fiecăruia în parte și în respectul pe care îl avem față de drept și dreptate.

Cu ce experţi externi  – notari, executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă, consultanţi fiscali, auditori, evaluatori, contabili, traducători etc. – colaboraţi constant? (Dacă puteţi, vă rugăm să nominalizaţi aceste firme)

Domeniul juridic fiind intim legat de complexitatea dinamicii sociale, nu își poate îndeplini funcția în lipsa unei simbioze între profesioniștii necesari dezlegării ecuației sociale, prin matematica dreptului. Din această perspectivă, conlucrarea cu persoane ce prezintă garanții de profesionalism, etică de lucru impecabilă, seriozitate și creativitate este imperios necesară. Mai mult, perspectiva multidisciplinară și complexă pe care conlucrarea cu experți ne-o oferă, ne permite să transmitem clientului întreaga dimensiune a mecanismului juridic în care este angrenat, precum și să identificăm cele mai eficiente soluții pentru problema acestuia. Această abordare ne permite să oferim un pachet de servicii de tip one stop shop. 

Am dori să mulțumim pe această cale:. SPN Ciubucă și Asociații, BEJ Puia Romulus, BEJ Vlad Floria, Atelierul de Traduceri, AMPLUSNET SRL (GDPR), Luna Zap SRL ( cadastru și topografie).

Instanțele sunt foarte ocupate cu dosarele având ca obiect contenciosul administrativ și fiscal. Cum vedeți interesul șefilor de instituții publice în a avea angajați care stăpânesc bine legislația și procedurile, pentru a preveni litigiile?

Statutul funcționarului public îl constrânge pe acesta să fie o unealtă a legii. Situația este firească și dorită, însă doar într-o construcție juridică eficientă, adaptată realității sociale și care își îndeplinește funcția în mod onest. La acest moment nu am putut identifica un interes sporit al șefilor de instituții publice în a avea angajați care să cunoască procedurile și legislația specifică. De aici și litigiile numeroase împotriva instituțiilor și împotriva actelor administrative emise de acestea. 

Experiența acumulată până în prezent ne-a permis să identificăm mai multe situații. Salutăm cu bucurie funcționari onești, stăpâni pe domeniul de drept pe care îl practică cu bună credință și care își înțeleg și asumă rolul de om în serviciul societății. 

Identificăm adesea persoane resemnate de un sistem inapt, care urmăresc litera legii sau ordinul ierarhic, aplicând mecanic o soluție standard indiferent de situația socială pe care o analizează. Aici intervine rolul avocatului de a reaminti de dimensiunea socială a dreptului, de spiritul lui, de proporționalitate, de respectarea statutului cetățeanului în fața autorității care e chemată să îl servească și nu să asuprească. 

Finalmente, întâlnim din păcate și situația fructului otrăvit din instituția publică, care creează un efect de domino, întrucât condiționează funcționarii dintr-o instituție să adopte o poziție de conformare sau conflict cu sistemul. În teoria dreptului există un principiu al rezistenței autorității la schimbare. În astfel de situații, dreptul devine aliatul cetățeanului prin funcția reparatorie și represivă.

Dificultatea avocatului este dată în acest context de obligația de a dansa pe o muzică cântată de trei orchestre, coordonate fiecare de un dirijor diferit. Adaptarea este aliatul nostru în relația cu autoritățile. 

Legislația în domeniul achizițiilor publice, sectoriale și al concesiunilor a suferit o serie de modificări importante, menite să clarifice anumite prevederi interpretabile și/sau care au generat dispute în practică. Cum apreciați în prezent legislația din acest domeniu strategic?

Achizițiile publice, sectoriale și domeniul concesiunilor au generat în ultimii ani un interes sporit pentru legiuitor prin prisma dimensiunii și dinamicii dreptului în materie, dar în special datorită lipsei unui cadru legal bine reglementat. Trebuie să avem în vedere faptul că pornim de la un pachet legislativ care s-a vrut compact și complet în domeniu și care a căutat să alinieze dreptul național cu cel unional prin transpunerea directivelor europene, implementat la nivelul anului 2016. Totodată, la acel moment au fost adoptate atât normele metodologice de punere în aplicare, cât și Legea nr.101/2016, prin care a fost stabilit cadrul procedural distinct pentru accesarea remediilor și căilor de atac în materie. Noua reformă s-a dorit având în vedere  importanța strategică a achizițiilor publice/sectoriale și impactului major pe care îl au în sectorul public și privat.

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a acestor acte normative, nu putem să nu remarcăm faptul că au existat numeroase intervenții de modificare, tocmai prin prisma inconsistenței legislative de la data adoptării și a discordanței dintre cadrul normativ și practică. 

Aplicarea dreptului în mod neuniform de către autorități a determinat operatorii economici interesați să acceseze tot mai des calea contestațiilor. Scopul vizat este preîntâmpinarea situațiilor precum: încălcarea principiilor în domeniul achizițiilor publice ori atribuirea contractelor către operatori care nu prezintă garanțiile necesare pentru executarea conformă a contractului. Aici apare rolul nostru, al avocatului, de a da viață dreptului, de a interveni și semnala acolo unde există neregularități a modului de întocmire a documentației de atribuire sau în etapele ulterioare. 

Se tot vorbește despre necesitatea protejării banului public, or aici este unul din domeniile sensibile care trebuie urmărite cu deosebită  precauție în practică. Spre exemplu, la nivel legislativ trebuie găsit echilibrul între pârghiile oferite operatorilor economici prin crearea unui cadru pentru contestare eficient, facil și rapid în fața CNSC și în fața instanței, iar pe de altă parte, de a preveni sesizările artificiale care pot conduce la întârzierea nejustificată a derulării contractului. Apreciem că acest deziderat nu a fost încă atins.

La ora actuală, legislația prezintă încă multe carențe și inconsecvențe, dar acest lucru poate fi privit și într-o notă pozitivă: norma nu trebuie să fie rigidă și în plus, ne lasă loc de a deveni artiști în aplicarea dreptului.

În ultimii ani am asistat la investigarea și la pedepsirea a numeroase cazuri de contrabandă, sisteme evazioniste, scheme de fraudă, falimente frauduloase, licitații trucate, conflicte de interese, deturnare a activelor, speculații financiare, etc. Cum apreciați sistemul de compliance al companiilor și instituțiilor românești, sistem menit să prevină actele de evaziune și de corupție?

Antreprenorul român este într-o continuă luptă pentru supraviețuire generată de nevoia de adaptare la o legislație tot mai stufoasă, criptică și dinamică. Stindardul luptei împotriva corupției a fost abandonat pentru un altul mai facil, lupta împotriva fraudei fiscale, în speranța de a identifica surse de finanțare a bugetului.

Cu toate acestea, apreciem că în momentul de față, evaziunea fiscală este posibilă doar cu omisiunea statului. Sistemele de supraveghere existente, raportările instituite, modalitatea de reglementare a relațiilor comerciale, face imposibilă crearea unui sistem de fraudare a statului care să fie imposibil de descoperit, anchetat și/sau pedepsit. Eșecul statului apare prin pasivitate, ineficiență și/sau aprobare. 

În acest context, conformarea devine o luptă pentru adaptare la modificările legislative. Recent, a fost instituită platforma RO E-Transport. Această platformă stabilește obligația importatorilor de mărfuri calificate ca fiind cu risc fiscal crescut, să se înregistreze și să declare toate datele aferente transportului. Reglementarea, deși salutară ca obiectiv este departe de a fi posibil să fie aplicată în practică, întrucât stabilește în sarcina contribuabililor obligații care exced controlului acestora (i.e. cunoașterea numerelor de înmatriculare a autovehiculelor utilizate de serviciul de curierat, cu 3 zile înainte de expediție). Consecința neconformării poate duce la sechestrarea prin echivalent a întregii mărfi achiziționate, indiferent dacă au fost respectate toate celelalte dispoziții legale privitoare la declararea, înregistrarea și valorificarea mărfii. În asemenea situații, se ridică întrebarea: mai este funcția legii una preventivă, sau a devenit o unealtă  generatoare de venituri la bugetul statului?

Sunt multe instanțe care nu stau bine cu echipamentele IT&C și care duc lipsă de personal și de experți judiciari. În ce mod contribuie aceste neajunsuri la finalizarea cu întârziere a proceselor?

Un răspuns în cifre având ca premisă experiențe profesionale din portofoliul avocaților, credem noi că poate oferi cel mai elocvent răspuns: 1 an pentru identificarea unui expert judiciar; 7 experți pe o listă de experți din care doar 1 activează în mod real; 2 ani pentru o expertiză tehnică în construcții; 3 ani pentru o expertiză topografică; și exemplele ar putea continua. În contextul în care expertiza este un singur mijloc de probă dintr-un dosar, dependența față de acestea este uneori artificială, devenind un mijloc de tergiversare a dosarului, sau mai rău, de management a încărcăturii completului de judecată. O revizuire a dispozițiilor privind administrarea expertizelor judiciare este crucială, precum și o revitalizare a interesului pentru dobândirea acestei calități (care vă mărturisim, dintr-o cercetare recentă, presupune o procedură foarte obscură).

Nevoia de personal în sistem este evidentă, notorie chiar și incontestabilă. Oricât de capabil ar fi un magistrat instruit, serios, dedicat, nu se poate pretinde acestuia să cunoască conținutul a 50 de dosare cu care se prezintă la o ședință de judecată. Cu toate acestea, este inadmisibil să nu fie așa. Este puțin probabil ca justițiabilii să se împuțineze, cu atât mai mult în prezentul climat social, sens în care, completarea personalului din sistemul de justiție este esențial. 

Care este exact rolul avocatului în gestionarea riscurilor de natura penală în afaceri pentru o companie, o instituție, un proprietar de afacere sau un înalt funcționar public? 

Adesea se uită că funcția dreptului penal se realizează în mare măsură prin prevenție. Abia recent am observat o tendință a societăților de avocatură de a încorpora în oferta de servicii un departament de drept penal cu scop de prevenție. Societatea noastră are ca pilon din tripodul de avocați, activitatea de prevenție în materie penală. Putem spune că mai bine de o treime din veniturile generate de societate vin din această activitate, ca atare, există o nevoie ce trebuie acoperită.

Factorul generator al nevoii pe piața de profil pentru astfel de servicii avocațiale este din nou impreviziunea în reglementare. În atare condiții, în care funcția consultativă și preventivă a autorității este inexistentă, în care facilitatea formulării unei sesizări penale este soluția comodă la nivel de obligație legală a funcționarului, sectorul de afaceri este victima perfectă.

Tradițional, avocatul de penal intervine abia la momenul existenței unei sesizări/a unui dosar în care deja se cercetează un act material ilicit. Noi luptăm împotriva curentului și înțelegem rolul prevenției, a tratamentului aplicat la timp. Aceasta deoarece dorim să stabilim relații de business sănătoase și de durată, motiv pentru care binele societar al partenerului este cheia succesului businessului pe care îl practicăm. 

Pentru a putea discuta în mod real despre prevenție în materie penală este imperios necesar să cunoaștem foarte bine aria de activitate a partenerului nostru. Orice permanență a societății trece printr-o fază de anamneză inițială în care sunt implicați asociații fondatori. Scopul este identificarea vulnerabilităților clientului, urmând ca ulterior să se stabilească pașii de urmat pentru asigurarea implementării corecte a legii în domeniul său de activitate.

Legislația spălării banilor a fost modificată în anul 2019. În ce mod vă ajutați clienții pentru a înțelege aceste modificări?

Modificările aduse prin legea 129/2019  prezintă valențe atât din zona dreptului penal cât și societar. Prin urmare, este necesar ca partenerul nostru să primească o informare multidisciplinară atunci când i se prezintă pașii ce trebuie urmați pentru respectarea legii pentru prevenirea si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Discutam la un punct anterior despre prevenția în natură penală. Pentru ca scopul prevenției să fie atins, este necesar ca avocatul de drept penal să înțeleagă că arena sa se extinde mult peste codul penal și legile cu care acesta se completează sub aspectul laturii obiective a infracțiunilor. Practica de prevenție penală presupune corelarea legilor din varii domenii de activitate, fiind prin esență multidisciplinară.  

Prin urmare răspunsul la această întrebare privește de fapt modul de lucru general cu partenerii noștri atunci când implementăm prevenția în materie penală.

Multe voci autorizate consideră că procedurile sunt în continuare foarte greoaie iar organele de urmărire penală și instanțele de judecată în materie penală extrem de aglomerate. Și de lente. Cum comentați? 

Suntem de acord. Însă probleme sunt sistemice și nu izolate.

Principala problemă rămâne una administrativă, din toate perspectivele, de la resursa umană insuficientă, la dotări precare, spații inadecvate ș.a.m.d.. În Târgu Mureș, spre exemplu, instanțele sunt în mare parte în delegație la hotel, cu dotări improvizate și adaptate (pe cât posibil), însă în orice caz improprii desfășurării în condiții adecvate a actului de justiție. Lipsa disponibilităților logistice conduce la amânarea  cauzelor, la aglomerarea ședințelor de judecată, la termene fixate peste luni de zile și la succesul instituției prescripției generale. 

Imperfecțiunile în reglementare sunt comune și deja banale, într-o instituție care are ca axiomă principiul legalității incriminării. În actualele coduri penale, principala funcție legislativă a exercitat-o, mai în glumă sau mai în serios, Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție. Putem pune această situație pe seama imaturității reglementării, pe inovația disproporționată în raport de tradiția noastră legislativă  sau, dacă suntem cârcotași, pe un interes meschin a legiuitorului. Este cert însă, că reglementarea precară a creat oportunități dar și victime la inechități sociale și la soluții diametral opuse pentru cazuri foarte similare. 

La debutul codurilor, reglementarea era un aliat fantastic al funcției de anchetare, însă după intervenția Curții Constituționale, nefirească la nivel de principiu dar imperios necesară raportat la nevoia de cenzură a limitelor aproape discreționare a organului de cercetare (interceptări realizate de structuri necompetente, rapoarte de constatare realizate de specialiști de casă, infracțiuni de serviciu în orice dosar penal), elanul organului de urmărire penală a pierit. În acest moment, parchetele și instanțele sunt secătuite de resursă umană și în consecință, gestiunea dosarului penal devine un maraton de lungă anduranță pentru toți actorii implicați. 

Ca avocați, urmărim să învârtim (sau încetinim, în funcție de interes) roțile dințate ale agregatului, în vederea deblocării lui. Experiența codurilor actuale a dovedit acest lucru. 

Considerați că mai trebuie făcute completări / modificări în legislația penală, astfel încât să nu mai fie neclarități și interpretări? În ce secțiuni? (dacă puteți indica)

Această întrebare deschide cu adevărat cutia Pandorei. Încă de la momentul apariției noilor coduri, acestea au suferit modificări constante ( anual) prin Decizii de Curte Constituțională sau de Înaltă Curte de Casație și Justiție. Acest val încă nu s-a oprit. Decizia 67/2022 a Înalței Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală ce vizează aplicarea instituției prescripției răspunderii penale dovedește acest lucru, cu atât mai mult cu cât, încă se încearcă sesizarea CJUE pe problematica aplicării prescripției răspunderii penale pe infracțiuni specifice ( ex.evaziune fiscală).

Pentru a nu intra într-o polemică nesfârșită ne rezumăm a răspunde întrebării adresate afirmativ. Da, considerăm că suntem departe de o legislație clară ce nu lasă loc de interpretări, dar această legislație lasă de asemenea loc profesionistului atât de a crea drept, prin sesizări la CCR sau ICCJ, cât și de a găsi soluții acolo unde o legislație lipsită de ambiguitate nu ar permite.

Cât de mult își cunosc românii drepturile? Cine ar trebui să se ocupe constant de creșterea nivelului de educație juridică în țara noastră? Cum se pot implica avocații în acest proces?

Este o lozincă care circulă tot mai des în ultimul timp în societatea noastră, care se dovedește foarte actuală în ciuda vechimii ei și care sună cam așa: legea e făcută de așa manieră încât cei deștepți să o poată ocoli și cei bogați să își permită oameni care să le arate cum poate fi evitată. Toți ceilalți sunt ținuți să o respecte. 

Din nefericire, opoziția constantă a societății pentru valori, glorificarea nonvalorilor, cultura cancel, a lovit în temeliile dreptului și i-a scăzut importanța în viziunea cetățeanului de rând, până la pericolul ignorării lui. Mai mult, complexitatea lui face ca identificarea informațiilor relevante și necesare conviețuirii sociale să fie un efort continuu pe care tot mai puțini cetățeni sunt dispuși să îl facă.

Aici apare nevoia intervenției avocatului, care face efortul acesta pentru ei. Rolul său este cu atât mai relevant pentru antreprenorii care se încăpățânează să lupte cu multinaționalele și din păcate, uneori cu statul. Avocatura de consultanță nu mai este un moft, ci o necesitate pentru orice antreprenor care aspiră la dezvoltare.

Pentru cetățeanul de rând, din păcate, este tot mai des un aliat necesar pentru a revendica firescul în interacțiunea socială.

Cât de mult a schimbat  tehnologia modul de lucru al avocaților și comunicarea acestora cu autoritățile și clienții? 

Credem că tehnologia este viitorul. Nici nu ar putea fi altfel într-o societate care se afundă tot mai mult în virtual. Semnătura electronică, accesarea dosarului electronic,  transmiterea electronică a documentelor în dosar, digitalizarea în sens larg a actului de justiție, prezintă multiple avantaje: creează o comunicare mult mai rapidă și facilă cu instanța/autoritățile, salvează timp și efort, scutește avocatul de o deplasare suplimentară și inutilă în condițiile în care actele sunt comunicate în format digital în câteva secunde.  

Este interesant de urmărit cât de departe se va ajunge în acest sector. Totuși, nu putem să nu ne întrebăm cât de bine se va îmbina clasicul pledant cu modernul și dacă nu se va pierde rolul avocatului atunci, dacă vom ajunge să digitalizăm ședințele de judecată.