Autori: Vlad Peligrad – Partner, KPMG Legal – Toncescu și asociații și Raul Dimitriu – Senior Associate, KPMG Legal – Toncescu și asociații

1. ESG – un moft sau o unealtă ce împacă un “capitalism neîngrădit” cu interese comune?

De regulă, tranziția verde este prezentată în politicile publice și strategiile corporative ca fiind esențialmente o chestiune ce ține de protejarea mediului și de sustenabilitate. Cu toate acestea, în anul 2022, fenomenul finanțării verzi nu mai poate fi înțeles fără contextul motivației profitului ce stă la baza capitalismului. Oricât de idealist poate părea Pactul Verde inițiat de Comisia Europeană (și aprobat printr-o rezoluție a Parlamentului European în anul 2020-i), legiuitorul european și-a demonstrat pragmatismul economic prin crearea unui cadru legal care nu atacă imperativul profitului, ci îl nuanțează prin generarea unui beneficiu reciproc – legat de durabilitate – atât pentru creditori cât și pentru debitori. În fruntea acestui cadru este Regulamentul de Taxonomie (ii) care stabilește baza pentru promulgarea unor acte normative delegate care să detalieze, pentru diverse sectoare, modul în care jucătorii din piață pot beneficia de avantaje financiare în cazul în care activitatea lor este considerată a fi una ce avansează protejarea mediului și sustenabilitatea corporativă. Haideți să parcurgem împreună principalele observații, tendințe și recomandări pe care le-am identificat în lumea finanțării verzi în prima parte a anului 2022 în România.

“ESG” reprezintă factorii de mediu, sociali și de administrare, împreună cu riscurile asociate acestora, în materia protecției mediului, sustenabilității, impactului social și guvernanței corporative. Cu toate că nu există o definiție legală exhaustivă a noțiunii de ESG – fiind un concept influențat atât de legiuitor cât și de practica pieței – factorii ESG sunt redați în legislația românească și europeană, precum și în standarde voluntare emise de organisme comerciale sau instituții relevante. Scopul principal al normelor în materie de ESG este de a stabili standarde uniformizate care să reglementeze conduita corporativă, fluxul operațional precum și structura organizatorică a persoanelor juridice (și nu numai), astfel încât impactul activității acestora să fie cât mai puțin dăunător mediului înconjurător precum și societății. La nivel european, imperativul reglementării în materie de ESG a luat avânt odată cu aprobarea Pactului Verde de către Parlamentul European, ocazie cu care ESG a fost plasat în mod ferm în rândul priorităților strategice ale UE pentru anii următori.

În ceea ce privește sectorul financiar, după adoptarea Pactului Verde, legiuitorul european a dat tonul cu promulgarea Regulamentului de Taxonomie, iar impactul acestuia a fost mai apoi complementat cu modificări punctuale la legislația în materie de servicii de investiții, fonduri de investiții și indici de referință etc.iii Având în vedere aplicabilitatea legislației UE în România – în mare parte constând în regulamente europene, care au aplicabilitate directă – serviciile financiare autohtone au fost vizate și ele de noile standarde uniformizate de ESG. În plus, legiuitorul român și autoritățile române au modificat / completat legislația națională în mod corespunzător, printre cele mai semnificative completări enumerându-se obligația introdusă în Reg. BNR nr. 5/2013iv cu privire la analizarea de către bănci a riscului de credit din perspectiva performanței debitorului în materie de ESG. În acest context, observăm o mai mare importanță acordată materiei de ESG și de către instituții publice și organisme comerciale / autorități din domeniu, exemple în acest sens fiind inițiativele / studiile derulate de către Banca Națională a României (i.e. Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2021),v respectiv de către Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (i.e. Analiza Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, publicat în iunie 2021).vi

2. Creditele verzi trec dincolo de finanțarea caselor cu panouri solare

Reținem că esența creditelor verzi este impunerea unor condiții suspensive de ESG pentru (i) efectuarea tragerilor sumelor puse la dispoziție de creditor în cadrul unei facilități de credit (de tipul liniei de credit) și / sau pentru (ii) beneficierea de o marjă redusă (“ESG margin ratchet”) aplicabilă dobânzii de referință. Aceste condiții tind să includă modul de utilizare a sumelor trase (destinația), precum și criterii de performanță de sustenabilitate (de ex. eficiență energetică) pe durata perioadei de valabilitate a liniei de credit. Neexistând prevederi legislative care să impună o listă exhaustivă a condițiilor de ESG, observăm alinierea în creștere a instituțiilor financiare românești la standardele internaționale consacrate, cum ar fi Green Loan Principles elaborat de LMAvii și LSTA,viii precum și LMA-ELFA Best Practice Guide for Term Sheet Completenessix / LMA-LSTA Sustainability Linked Loan Principles.x

În această conjunctură, probabil că vă întrebați de ce ați vrea să vă complicați și să vă conformați unor condiții oneroase de ESG, în contextul în care avantajele financiare directe nu sunt neapărat evidente la prima vedere. Răspunsul trebuie creionat pe faptul că, de câțiva ani încoace, băncile mari din România vând credite verzi – în mod special vizând achiziția de locuințe cu eficiență energetică – oferind dobânzi sub cele ale creditelor standard. Observând atât reacția creditorilor cât și cea a investitorilor din piață, am răspunde că (i) pentru creditori, avantajele constau în riscul de credit (în general) mai mic aferent debitorilor preocupați de ESG,xi precum și expandarea bazei de clienți pe seama avantajului competitiv de branding reprezentat de oferirea de produse financiare verzi cu dobânzi favorabile, în timp ce (ii) pentru debitori, avantajele includ obținerea unui cost al finanțării redus, prin beneficierea de o marjă preferențială a dobânzii. De asemenea, statisticile publicate de Banca Națională a României în “Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România” relevă că, în anul 2021, creditele bancare verzi au ajuns la 4% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare (o creștere de 320% față de 2015). În ceea ce privește direcția pieței în anul 2022, elementul de noutate în acordarea creditelor verzi îl reprezintă expandarea criteriilor de ESG dincolo de eficiența energetică, creditele devenind tot mai customizate (negociate) și atotcuprinzătoare, marcând inclusiv o prioritizare a debitorilor, persoane juridice. De regulă, aceste companii se angajează să utilizeze sumele trase pentru dezvoltarea de proiecte verzi (care au ajuns să valoreze și sute de milioane de euro), în operațiuni dintre cele mai diverse. Aici enumerăm proiecte precum dezvoltarea parcurilor fotovoltaice, achiziționarea de îngrășăminte organice pentru activități agricole, sau derularea transportului fluvial – Dunărea urmând să devină o veritabilă arteră comercială prin proiectul Fast Danube, co-finanțat de UE, conform declarațiilor făcute de către Guvernele României și Bulgariei în cadrul unei conferințe de presă comune din aprilie 2022.xii

Mai menționăm că performanța pe ESG nu se răsfrânge numai asupra derulării contractului de credit, ci poate viza inclusiv procedura de acceptare a clientului. Astfel, reținem că, la data de 01.04.2022, au intrat în vigoare modificări legislative de amploare vizând ESG – în cadrul Reg. BNR nr. 5/2013 – ce includ obligația ca instituțiile de credit să dispună de politici și procese care să stabilească un cadru corespunzător pentru riscul de credit și care să includă factorii de ESG și riscurile asociate acestora care să fie în linie cu apetitul la risc al instituției de credit. Riscurile respective privind capacitatea de rambursare a debitorului includ, printre altele:

• riscul fizic determinat de efectele fizice ale schimbărilor climatice asupra performanței financiare a debitorului;
  
• riscul de tranziție determinat de impactul asupra debitorului al tranziției către o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră;
  
• riscul de modificare a pieței şi a preferințelor consumatorilor. 

3. Obligațiunile verzi încep să impulsioneze lichiditatea pieței de capital

Construind pe temelia soluțiilor de creditare verde, atât emitenții de pe Bursa de Valori București cât și investitorii (în mod special cei de tip retail, care devin din ce în ce mai numeroși) au început să marcheze câștiguri considerabile din emiterea, respectiv subscrierea la titluri de valoare verzi. În fruntea acestor instrumente se regăsesc obligațiunile verzi, care seamănă (prin analogie) cu creditele verzi, în sensul că emitentul se obligă să utileze fondurile împrumutate de la investitori în scopuri de ESG prestabilite, așa cum sunt redate în angajamentele minuțioase din cadrul prospectului de emisiune a obligațiunilor. Dar, totuși, de ce au luat avânt obligațiunile verzi în fața acțiunilor verzi? Explicațiile pot fi diverse, însă considerăm că printre principalele motive se regăsește inițiativa în derulare a UE de a crea un cadru legislativ pentru certificarea anumitor obligațiuni ca fiind “verzi”, prin eliberarea unei mărci europene de încredere cu privire la destinația ESG a fondurilor împrumutate de emitent de la deținătorii de obligațiuni. Marca de încredere va fi sub forma “Standardului UE privind Obligațiunile Verzi”, ce este detaliat momentan la nivel de propunere de regulament european.xiii Această certificare europeană ar putea fi avantajoasă pentru emitentul instrumentului financiar deoarece – prin certificarea eliberată – emitentul s-ar diferenția de restul jucătorilor din piață care se bazează în continuare pe standarde voluntare nereglementate și neuniformizate. Dincolo de beneficiile de reputație și marketare (certificarea urmând să fie divulgată publicului larg), îndeplinirea criteriilor stricte de ESG de către emitent ar putea contribui la îmbunătățirea percepției investitorilor cu privire la riscul de credit al emitentului, astfel conducând la subscrieri mai prolifice (de ce nu și suprasubscrieri) în rândul investitorilor. De asemenea, actele normative recente relevă că atât legiuitorul european cât și cel român subscriu premisei că – prin însăși conformarea la destinația ESG a fondurilor împrumutate – finanțarea verde conduce la o bonitate sporită a debitorului (în speță, a emitentului obligațiunilor verzi). Urmare creșterii încrederii pieței în bonitatea emitentului (în mod special în rândul investitorilor instituționali care au politici concrete de investiții privind activele verzi), emisiunile de obligațiuni verzi pot fi repetate în mod regulat, astfel constituind o sursă de finanțare de amploare pentru emitent pe termen lung. Nu în ultimul rând, ne așteptăm ca aplecarea pieței spre obligațiunile verzi să trezească interesul și în celelalte categorii de instrumente financiare, cum ar fi obligațiuni și acțiuni “standard” care nu sunt axate pe ESG.

În forma actuală a propunerii de regulament, standardul european ar urma să fie unul voluntar, însă au loc dezbateri aprinse în cadrul procesului legislativ european (care se află într-o fază incipientă) privind posibilitatea impunerii obligației certificării prevăzute de regulament, pentru orice obligațiune care este comercializată ca fiind “verde”. Din perspectiva poziționării standardului european în raport cu standardele (voluntare) existente – în frunte cu ICMA Green Bond Principlesxiv și CBI Climate Bonds Taxonomyxv – ne așteptăm ca standardul european să le înlocuiască treptat ca uzanță (cel puțin în Europa, cu toate că standardul european este deschis emitenților din întreaga lume), atât din pricina nivelului de detaliu cu privire la criteriile tehnice de ESG propriu-zise, cât și pe seama credibilității generate de uniformizarea unor condiții de certificare, printr-un regulament cu aplicabilitate directă în statele membre ale UE.

Nu în ultimul rând, standardul european, care va fi legat direct de criteriile ESG cuprinse în Regulamentul de Taxonomie, va aduce cu siguranță oportunități de branding pentru emitenții respectivi, urmând ca aceștia să poată afișa marca europeană de încredere în fața posibililor clienți și investitori. Ar putea aceasta să reprezinte un avantaj competitiv? Rămâne de văzut – însă, din experiența noastră, astfel de certificări europene pot spori interesul clienților și investitorilor de pe bursă. Cu toate că băncile au dat startul la emiterea de obligațiuni verzi pe bursa românească, în ultimele luni și-au făcut curaj și alte categorii de emitenți, iar, ca tendință, ne așteptăm ca în restul anului 2022 entitățile nefinanciare să profite și mai mult de avantajele derulării unor astfel de emisiuni. Prin urmare, este rezonabil de anticipat ca piața de capital să câștige de pe urma unei lichidități crescânde, construită și pe încrederea generată de Scorurile de ESG publicate de BVB Research Hub în februarie 2022xvi precum și de Ghidul BVB-BERD privind raportarea ESG, publicat în aprilie 2022.xvii

4. La ce să vă așteptați pentru a doua parte a anului 2022?

Fiind un concept relativ nebulos, ESG riscă să fie înțeles ca fiind un “moft”, și anume un cadru placid ce nu trezește vreun angajament real din partea jucătorilor din sectorul financiar (mai ales dacă standardele europene rămân voluntare). Cu toate acestea, considerând că prezentul articol a adresat – în mod neapologetic – motivația profitului, închidem prin a ilustra mai jos principalele tendințe și recomandări pentru cea de-a doua parte a anului 2022, menite să trezească interesul pentru soluțiile de finanțare verde:xviii

Dacă am reușit să stârnim interesul pentru finanțarea verde, urmăriți-ne în continuare pentru că vom reveni cu noi articole dedicate fenomenului ESG.

Prezentul articol are caracter pur informativ şi nu reprezintă o recomandare pentru investiții pe piața de capital.

i Rezoluția Parlamentului European din 15.01.2020 referitoare la Pactul ecologic european (2019/2956(RSP) – T9-0005/2020).

ii Reg. (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene din 18.06.2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile.

iii Cu titlu de exemplu, a se vedea modificările / completările punctuale în materie de ESG aduse la următoarele regulamente europene: Reg. Del. (UE) 2017/565 în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții; Reg. Del. (UE) 2021/1255 în ceea ce privește riscurile legate de durabilitate și factorii de durabilitate de care trebuie să țină seama administratorii fondurilor de investiții alternative; Reg. (UE) 2016/1011 în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință.

iv Reg. BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit.

v https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=31565

vi https://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf

vii LMA – Loan Market Association este un organism comercial înființat în anul 1996, al cărui scop principal este îmbunătățirea lichidității, eficienței și transparenței pe piețele primare și secundare de credite sindicalizate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

viii LSTA – Loan Syndications and Trading Association este un organism comercial de servicii financiare înființat în anul 1995, al cărui scop principal este îmbunătățirea dezvoltării și funcționării pieței de împrumuturi sindicalizate din Statele Unite al Americii. https://www.lsta.org/content/green-loan-principles/#:~:text=The%20Green%20Loan%20Principles%20%28GLP%29%20have%20been%20developed,in%20the%20LSTA%20offers%20numerous%20benefits%20and%20opportunities

ix ELFA – European Leveraged Finance Association este un organism comercial înființat în anul 2019, al cărui scop principal este elaborarea de orientări și standarde pentru a promova transparența și a stabili cele mai bune practici în cadrul pieței europene a finanțării cu efect de levier. https://elfainvestors.com/news/lma-and-elfa-launch-best-practice-guide-to-term-sheet-completeness/

x https://www.lsta.org/content/sustainability-linked-loan-principles-sllp/

xi Publicația BNR intitulată “Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România” relevă că, la finalul lunii iunie 2021, rata medie a dobânzii pentru creditele verzi era de 4,22%, în timp ce rata medie a dobânzii pentru creditele acordate companiilor nefinanciare se situa la 6,47%.

xii https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-comuna-sustinuta-de-prim-ministrul-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-prim-ministrul-republicii-bulgaria-kiril-petkov-i-comisarul-european-pentru-transport-adina-valean; http://www.fastdanube.eu/ro/node/80

xiii Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind obligațiunile verzi europene, COM(2021) 391 final – 2021/0191 (COD).

xiv ICMA – International Capital Markets Association este un organism comercial înființat în anul 2005, al cărui scop principal este de a promova dezvoltarea piețelor internaționale de capital și valori mobiliare, inclusiv prin publicarea de reguli, principii și recomandări. https://www.icmagroup.org/sustainable-finance/the-principles-guidelines-and-handbooks/green-bond-principles-gbp/

xv CBI – Climate Bonds Initiative este un organism comercial înființat în anul 2009, al cărui scop principal este dezvoltarea unei piețe extinse și lichide de obligațiuni verzi, care să contribuie la reducerea costului capitalului pentru proiectele verzi atât pe piețele dezvoltate cât și pe cele emergente. https://www.climatebonds.net/climate-bonds-standard-v3

xvi https://bvbresearch.ro/ReportDashboard/ESGScores

xvii https://bvb.ro/info/Rapoarte/Ghiduri/Ghid_privind_raportarea_ESG.pdf

xviii Tendințe determinate în baza următoarelor surse: Tabloul BNR de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2021 (https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=31565); Analiza Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, publicat în iunie 2021 (https://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf); comunicatul BVB vizând Ghidul privind raportarea ESG (https://bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/Bursa-de-Valori-Bucuresti-lanseaza-primul-Ghid-privind-raportarea-ESG-cu-sprijinul-BERD/5631).