Concluziile Forumului național de lobby și advocacy – 7 aprilie 2022

Clubantreprenor.ro a organizat joi, 7 aprilie 2022, Forumul național de lobby și advocacy.

Evenimentul moderat de jurnalistul Constantin Rudnițchi s-a desfășurat la Hotelul Marshal Garden, de pe Calea Dorobanților nr.50B din București, dar a putut fi urmărită și online, live, pe ZOOM și Facebook.

Partenerii conferinței au fost: Paradise Tour și HiM Public Affairs.

Vă prezentăm mai jos concluziile acestei dezbateri, în ordinea vorbitorilor.

Este vizată consolidarea și extinderea RUTI, la nivelul Parlamentului României și administrației publice locale, prin intermediul noii Strategii Naționale Anticorupție 2021-2025

Secretarul de stat în Ministerul Justiției, Mihai Pașca, a vorbit despre interesul participării la construirea politicilor publice, benefic oricărei societăți democratice, prezentând mediul de afaceri din țara noastră ca fiind unul creativ, dinamic și care este conectat la tendințele europene și internaționale.

Promovarea intereselor acestui mediu își găsește expresia în actualul cadru legislativ, care oferă un sistem echilibrat de asigurare a transparenței decizionale, la nivelul puterilor executive și legislative.

„RUTI – Registrul Unic al Transparenței Intereselor, acest important instrument de soft law, care a intrat în peisajul românesc în urmă cu aproximativ 6 ani, a dat curs unei nevoi sporite, resimțite în societate, de a multiplica și a responsabiliza canalele prin care persoanele interesate pot încerca modelarea politicilor publice. Totodată, recunoscând și dificultatea trasării în sistemul nostru de drept a unei linii de demarcație între infracțiunea de trafic de influență și activitatea de lobby”, a explicat Mihai Pașca.

Pe lângă inițiativa de creare a unui cadru ce consolidează transparență, RUTI promovează și conduita etică în interacțiunea decidenților cu grupuri interesate în procesul de elaborare a politicilor guvernamentale, prin asumarea de către participanți a unui cod de conduită.

Pentru patronate e foarte important să fie reglementată și aplicată activitatea de lobby și advocacy

Consiliul IMM-urilor din România este cea mai puternică organizație a oamenilor de afaceri ce asigură reprezentarea intereselor IMM-urilor.

Președinta filialei din Arad a CNIPMMR, Mihaela Breaz, a menționat faptul că activitatea pe care patronatul o desfășoară s-a bazat pe Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, însă a precizat că aceste instrumente legale nu sunt suficiente pentru ceea ce este nevoie ca și cadru reglementator în a iniția, promova și sprijini orice demers care ține de crearea unui cadru legislativ flexibil pentru sprijinirea întreprinzătorilor.

„Dacă cunoașteți o speță simplă, într-o anume se dorea schimbarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor, mergând pe impozitarea profitului obținut. Noi, prin intermediul CNIPMMR, am intervenit și am arătat care este impactul negativ asupra încasărilor la bugetul de stat dacă s-ar modifica această reglementare. După câteva intervenții susținute și opresiune, s-a renunțat la această decizie”, a explicat Mihaela Breaz.

Din punct de vedere legislativ, trebuie reglementată diferența dintre acțiunea de lobby și traficul de influență

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, a dezbătut faptul că un demers făcut către Premier sau către Guvern, nu este clar diferențiat dacă acest lucru reprezintă o acțiune de lobby sau un trafic de influență în rezolvarea problemei, fiindcă în legislație nu sunt clar făcute și definite, deși instituțional, atât patronatele ca organizații, cât și sindicatele ca organizații structurale, ar trebui să facă lobby permanent în îmbunătățirea cadrului legislativ sau a problemelor legate de activitatea curentă.

„Nu totdeauna cei desemnați în diferitele structuri de genul acesta au un comportament normal. Vă ofer un exemplu de la Comisia de Dialog din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în care un reprezentat al patronatului dorea să-și rezolve problema doar de la propria sa întreprindere, nu și problema sectorului de activitate. Este evident că în momentul respectiv este un conflict, pentru că una este să pui problema rezolvării acesteia la nivel de sector, implicit la propria întreprindere, și alta este problema rezolvării individuale, neinteresându-mă politica globală în contextul socio-economic respectiv.

Avem structuri de dialog social instituționalizat la toate palierele: Comisia de Dialog Social la nivelul prefecturilor.

Fluxul financiar de investiții, în structura local-județeană, trece prin Consiliul Județean. Prefectul care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, nu are nicio influență, iar CJ decide și pe urmă face publică decizia finală, ceea ce este anormal”, a subliniat Bogdan Hossu.

Doar 329 de entități, din cele peste 13.500 înregistrate în Registrul de Transparență, fac lobby

Cristian Ducu, Președintele Comisiei de Etică a Registrului Român de Transparență, a precizat faptul că doar jumătate dintre 13.568 de entități înregistrate în Registrul de Transparență și-au actualizat datele, iar din acest 50%, 4.660 promovează interese proprii sau interese colective, 2.196 nu reprezintă interese comerciale și doar 329 de entități promovează interesele unor clienți.

De asemenea, Cristian Ducu a făcut câteva observații „marginale” cu privire la etica activității de lobby, explicând faptul că: „Nu există un profil moral al lobbyistului. Nu există un tipar pe care să-l punem în fața noastră și în funcție de acesta să evaluăm dacă cineva este etic sau nu. Nu există rețetar pentru a spune dacă un lobbyist este sau nu etic. Ce avem însă este judecata noastră, principiile noastre și avem multe alte elemente care țin de profesia noastră”.

Avem nevoie de grupuri de interese, deoarece sunt necesare pentru funcționarea unei democrații sănătoase

„Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a cetățenilor, care poate fi deseori mai eficient decât un partid politic. De asemenea, aceste grupuri de interese satisfac mai bine nevoile sociale ale cetățenilor, prin politicile sale. Din perspectiva mea academică, un grup de interese are un mare rol: educarea membrilor prin crearea unor experiențe sociale comune, democratice în cadrul grupului; fie că vorbim de participare la luarea deciziilor, de o negociere sau de compromis”, a enunțat Mihai Sebe, Șef Serviciu în cadrul Serviciului Studii Europene a Institutului European din România.

În Uniunea Europeană din cele 27 de state membre, doar 6 dintre acestea au o activitate puțin mai pronunțată pe partea de advocacy

Iulian Harpa, Managing Partner la HiM Public Affairs a vorbit despre definirea nevoilor reale de mai multă transparență și de predictibilitate între toți stakeholderii din România și nu numai.

„Șase țări din Uniunea Europeană au activitate îndreptată spre zona de lobby, iar celelalte sunt în curs de a merge spre această direcție. Având activitate în Statele Unite, mă voi raporta la ceea ce am trăit acolo, recomandând ca best practice activitatea de lobby din SUA unde mediul privat are un dialog constructiv, transparent și permanent cu autoritățile și cu cetățenii, încercând împreună să rezolve lucrurile care sunt bine de discutat, de scos în evidență și de dialogat transparent”, a subliniat Iulian Harpa.

România s-a obligat, prin PNRR, să să adopte măsuri de transparentizare a activității de lobby și de modificare a legii dialogului social

Președintele Centrului pentru Legislație Nonprofit, Octavian Rusu, a menționat că transparența activităților de lobby a crescut în țările cu o legislație privind transparența și integritatea. De asemenea, acesta a adăugat că este nevoie de mai multă transparență cu privire la cine finanțează cercetările, think tankurile și ONGurile, precum și cu privire la utilizarea rețelelor sociale ca instrument de lobby.

„Reglementarea mecanismului de funcționare între putere și cei afectați, la care putem adăuga faptul că ajungem să reglementăm activitatea de lobby, de transparență și dialog social, din păcate, în România aceste lucruri nu funcționează. Unul dintre datele că aceste lucruri nu funcționează este index-ul democrației, țara noastră situându-se în mijlocul țărilor cu o democrație în curs de dezvoltare”, a punctat Octavian Rusu în prezentarea sa.

Percepția publică asociază, în mod eronat, conceptul de lobby cu traficul de influență

Directorul Revistei Patronatului Român, Cezar Iulian Armașu, a făcut referire la această asociere în mod eronat, pe care percepția publică o face între lobby și infracțiunea de trafic de influență, explicând:

„Traficul de influență este foarte clar definit de legea penală și specialiștii cu înaltă calificare care lucrează în domeniu, nu au niciun fel de dubiu în a stabili care sunt activitățile de lobby legitime și care sunt activitățile care ne pot duce într-o zonă interzisă de lege. Reglementarea sau auto reglementarea eficientă a domeniului, măsurile de eficientizare din zona lobby și advocacy au potențialul de a dezvolta nu doar o industrie de servicii, care este departe de nivelul la care ar putea fi, ci are potențialul de a contribui, în mod relevant, la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate și a vieții sociale în general”.

De asemenea, Cezar Iulian Armașu a făcut referire la câteva exemple de activități care nu funcționează, dar care ar fi putut funcționa cu mult mai bine dacă specialiștii sau cei care au interes în zona respectivă ar fi putut să comunice mult mai fluent și mult mai eficace cu decidenții din administrație: gradul de absorbție a fondurilor europene, România stând foarte prost la acest capitol.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici: