Forumul de Infrastructură, Transporturi și Logistică – 10 februarie 2022

clubantreprenor.ro a organizat joi, 10 februarie 2022, Forumul de Infrastructură, Transporturi și Logistică.

Partenerii evenimentului desfășurat la hotelul Marshal Garden și moderat de jurnalistul Constantin Rudnițchi au fost: Paradise Tour, SIXENSE și H.ESSERS.

Vă prezentăm mai jos concluziile acestei dezbateri, în ordinea vorbitorilor.

Privind harta infrastructurii rutiere și feroviare, putem observa clar cheltuirea ineficientă a banilor

„Subiectul infrastructură este un subiect important atât pentru noi, cât și în toată Uniunea Europeană, dar la noi nu au fost foarte multe progrese. Dacă ne uităm la ultimii 15 ani, am făcut unele progrese, însă nu am atins potențialul maxim. Am avut bani, dar nu i-am cheltuit sau pe unii i-am cheltuit, însă într-un mod ineficient”, a menționat Marian – Jean Marinescu, europarlamentar, membru în Comisia pentru transport și turism.

Avem o șansă acum, din nou, în următorii 5-6 ani, prin care putem să reparăm ceea ce nu am făcut în ultimii ani. Totodată, putem să aducem infrastructura din România la un nivel cât de cât acceptabil. Însă, dacă ne uităm la proiectele care sunt prevăzute în sursele de finanțare viitoare; în opinia personală, proiectele nu sunt neapărat și cele care ar aduce neapărat cea mai mare eficiență pentru România. 

Europarlamentarul Marian – Jean Marinescu a amintit, privind sursele de finanțare, de Mecanismul pentru interconectarea Europei, menționând că „în exercițiul financiar trecut, am pierdut (nu am utilizat) peste 500 de milioane euro, bani contractați și neutilizați pe două tronsoane foarte importante din Coridorul IV de la București  la Brașov- Arad și București – Craiova – Severin – Arad”. 

Avem o serie de oportunități de finanțare evidente. Peste 760 milioane euro trebuie accesați până în 2024

„Există oportunități substanțial-financiare, care sunt diferite de cadrul financiar anterior. Ne aflăm la începutul unei noi perioade de finanțare în cadrul financiar multianual 2021-2026. În PNRR avem 9,7 miliarde euro dedicate transporturilor, dintre care 3,9 miliarde euro pentru cel feroviar și 3,4 euro pentru cel rutier, pe lângă cele 600 de milioane euro pentru cele două tronsoane de metrou din Cluj și București sau cele aproape 600 de milioane euro pentru transportul în comun sustenabil”, a precizat Filip Negreanu-Arboreanu, director adjunct de cabinet al comisarului european pentru Transporturi – Adina Vălean.

Acestor fonduri li se adaugă și cele din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, unde peste 700 milioane de euro sunt garantate României, în bugetul până în 2024. Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE)/ Connecting Europe Facility (CEF) alocă țării noastre 763 milioane euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare, sume ce trebuie accesate până în 2024.

„Din anul 2024, dacă banii respectivi nu sunt atribuiţi pe proiecte, vom intra pe restul sumei în competiţie cu proiecte depuse de celelalte state din politica din coeziune”, a completat Filip Negreanu-Arboreanu.

Un tren de marfă face din Europa de Vest până la Curtici maximum 36 de ore, iar de la Curtici la Bucureşti face 48 de ore

Deși transportul feroviar ar fi fost mai bun, din punct de vedere al cantităților transportate, antreprenorii preferă transportul rutier de marfă din cauza infrastructurii feroviare slab dezvoltate, subliniază Jeroen Fabry, Business unit manager CEE al companiei belgiene H. ESSERS.

„Cred că este o problemă nu doar de calitatea căii de rulare, ci şi de faptul că aceasta nu este dublată şi, în aceste condiţii, trenurile de marfă trebuie să aştepte ore bune prin diferite gări mai mici pentru ca să treacă trenurile de călători. Din acest motiv, deşi deţinem şi parcuri logistice, clienţii noştri sunt în mare parte din România, Republica Moldova şi Bulgaria, pentru că nu putem să stocăm marfa care vine din est sau nord pentru o a trimite în Europa în timp util”, a adăugat Jeroen Fabry.

În prezent nu avem un studiu de mobilitate la nivel naţional care să vizeze toate formele de transport, modul cum se conectează şi să arate ce ar trebui făcut pe componenta de intermobilitate

„Infrastructura rutieră face parte din categoria infrastructurilor critice, pentru că indiferent că discutam de transportul rutier, naval, fluvial, feroviar și cel aerian, de fiecare dată luăm în calcul un element esențial: acest sector de activitate – transport și cu toate ramurile care se desprind din el, reprezintă activitatea care leagă absolut tot. Transportul este esențial. Fie că vorbim de pasageri, trebuie să luam în calcul anumite elemente care lipsesc cu desăvârșire, nu doar în România, ci și în Europa”, a precizat Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Totodată președintele FORT a subliniat faptul că intermodalitatea lipseşte cu desăvârşire în România, oferind câteva exemple, unde am eșuat la acest capitol: conectarea aeroportului Otopeni la transportul rutier, lipsa unei conexiuni directe cu autogara a gărilor importante, lipsa intermodalității între Portul Constanța și transportul județean. La toate aceste lucruri se adaugă lipsa parcărilor și a spațiilor de servicii și odihnă securitzate.

Pentru anul 2022, există un potenţial foarte mare de dezvoltare a actualelor platforme logistice şi industriale

În ultimii ani, situația pe piața logisitică și industrială din România a înregistrat o creștere puternică, anul trecut fiind livrate proprietarilor spații a căror suprafață totală s-a ridicat la un milion de metri pătrați construiți, a spus Ştefan Rădeanu, director al agenţiei Cushman&Wakefield Echinox.

De asemenea, el a precizat că piața în acest domeniu va continua evoluția pozitivă, mai ales că au apărut și dezvoltatori autohtoni, pe lângă cei internaționali: „Pentru anul 2022, există un potenţial foarte mare de dezvoltare a actualelor platforme logistice şi industriale, care se va ridica la 600.000 metri pătraţi ce vor fi construiţi, ceea ce va duce la un total de 5,6 milioane metri pătrţi de hale logistice şi industriale în România”.

De asemenea, directorul Cushman&Wakefield Echinox a subliniat faptul că anumite proiecte au fost pierdute în România, acestea fiind realizate în cele din urmă în Ungaria și Polonia, din cauza neimplicării autorităților locale sau județene din țara noastră.

Companiile de distribuţie din ţara noastră resimt din plin explozia preţurilor din energie

Datorită exploziei prețurilor din sectorul energetic, o parte dintre companiile de distribuție riscă să intre în incapacitate de plată, din această cauză societățile respective solicită guvernului să ia măsuri.

„Statul trebuie să intervină deoarece actuala criză afectează veniturile populaţiei şi business-urile din România, care pot intra în incapacitate de plată. Noi, companiile de distribuţie, suntem aliniate cu întreaga economie prin vocile reprezentanţilor antreprenorilor şi solicităm de urgenţă reglementări în sensul sprijinirii mediului de afaceri”, a afirmat Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).

Președintele ACDBR a mai subliniat faptul că accesarea fondurilor europene, pentru dezvoltarea afacerilor, reprezintă obiectivul principal, iar antreprenorii din distribuție trebuie să aibă acces la o dezvoltare economică prin intermediul granturilor acordate din aceste fonduri.

Puteți vedea dezbaterea aici: