Interviu cu Oana Anghel, Avocat Partener, Cabinet de Avocat Oana Anghel: Încrederea vine numai după multă știință de carte și reușite profesionale constante

Interviu cu Oana Anghel,

Avocat Partener, Cabinet de Avocat Oana Anghel

Încrederea vine numai după multă știință de carte și reușite profesionale constante

Aveți o experiență de 15 de ani în avocatură. Cât de importantă este încrederea, credibilitatea și notorietatea profesională pe care o transmite avocatul clienților săi?

Experiența profesiei mi-a arătat că cei care vin la avocat au nevoie, în primul rând, de o persoană demnă de încredere, care să le reprezinte atent interesele și să le rezolve cu succes problemele. Credibilitatea este crucială în această profesie. Nu poți convinge clientul să îți urmeze sfaturile juridice și, cu atât mai puțin o instanță de judecată, că raționamentele tale sunt corecte, atâta vreme cât nu transmiți încredere. Iar încrederea vine numai după multă știință de carte și reușite profesionale constante. Cât privește notorietatea profesională, aceasta apare în mod firesc, după ani și ani de profesie neîntreruptă, în care ai dovedit că o reușită nu a fost o pură întâmplare, ea fiind urmată de multe altele. Un client mulțumit valorează mai mult decât o campanie publicitară.

Ce reprezintă pentru dumneavoastră profesia pe care o practicați şi care sunt valorile după care v-ați ghidat în exercitarea acesteia?

Profesia de avocat înseamnă enorm de mult pentru mine, este cea căreia i-am acordat timp, sănătate și tot pentru profesie am luat din timpul meu și al familiei mele. Avocatura nu este pentru cei care vor „să ardă” etapele firești din parcursul acestei profesii, ci pentru cei care își doresc să facă mai întâi ceea ce trebuie, pentru ca mai apoi să facă ceea ce vor. Și să cinstească profesia în fiecare zi. Numai prin deplină dedicare, ani neîntrerupți de muncă și instruire continuă ajungi să te chemi avocat. Valorile după care m-am ghidat întotdeauna îmi sunt întipărite în minte: integritatea, independența, loialitatea și, nu în ultimul rând, înaltul caracter.

Aveți două sedii profesionale, unul la Brașov și unul în București. Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea dosarelor la care ați lucrat, în ultimii ani?

Așa este, sunt membră a Baroului Brașov, orașul natal, însă mutată fiind la București de peste 10 ani, am deschis aici sediu secundar, unde îmi desfășor activitatea profesională. Sigur că am putut observa o diferență însemnată între avocatura practicată la început de drum în Brașov și avocatura bucureșteană, care mi-a oferit oportunitatea de a lua contact cu spețe mult mai complexe și variate. Iar unele dintre cele mai complexe spețe, din perspectiva încărcăturii emoționale, poate o să vă surprindă, au fost din sfera dreptului familiei, când s-au disputat aspecte privind minorii celor despărțiți. Atunci când un părinte responsabil este împiedicat de celălalt părinte să mențină legăturile firești cu copilul său. Și când ajungi să constați că ți se solicită nu doar sfaturi juridice, ci și sfaturi de viață, spețele având un impact major în viața celor implicați. Am clienți care și-au scris povestea vieții lor, publicând cărți despre experiențele cumplite cauzate de celălalt părinte. Așa am constatat o dată în plus cât de important este rolul nostru, al avocaților, când vine vorba despre a gestiona un litigiu de dreptul familiei și a încerca pe cât posibil să îi determinăm pe părinți să nu uite că cei mici au nevoie de prezența activă a ambilor părinți, pentru că numai așa ei se vor dezvolta optim și vor avea sufletul intact.

Ce obiective aveți pentru anul 2022? Ce arii de expertiză intenționați să dezvoltați în perioada următoare?

În primul rând, să continui proiectele la care lucrez cu aceeași dăruire și aplecare. Nu spun nu niciunei provocări profesionale care îmi suscită interesul și sunt deschisă să mă angajez în spețe complexe, chiar din acelea cărora nu li se acordă nicio șansă. Spun aceasta întrucât cunosc sentimentul succesului unor spețe față de care unii au privit cu scepticism și care, în final, s-au dovedit câștigătoare. Până la urmă, contează enorm să crezi în ceea ce faci.

Cât de mult a schimbat tehnologia modul de lucru al avocaților și comunicarea acestora cu autoritățile și clienții?

Fără îndoială, tehnologia are astăzi un cuvânt de spus în tot ceea ce facem. Indiferent de domeniul de activitate, tehnologia își face simțită prezența făcând ca anumite lucruri pe care odinioară le făceam prin întâlniri în persoană, astăzi le putem adresa prin mijloace electronice. Ședințele, sursele de informații, platformele de doctrină juridică, portalul instanțelor de judecată, site-urile ce deservesc comunitatea avocaților și grupurile profesionale de pe platformele de social media sunt parte din viața noastră de zi de zi. În ceea ce privește însă impactul specific pe care îl are tehnologia în activitatea avocaților, în felul în care aceștia comunică cu autoritățile și cu clienții, mai sunt încă multe de făcut. Chestiunea ține mai mult de felul în care fiecare dintre noi va parcurge drumul de la modul tradițional de lucru, un mod bazat pe procese cognitive fizice (pe suport de hârtie), la procesele cognitive nativ digitale.

Activitatea avocaților, modalitatea de relaționare cu forurile profesionale (barourile), interacțiunea cu autoritățile, comunicarea cu clienții, toate sunt într-o permanentă evoluție și căutare. Instrumentele de lucru în format digital trebuie adaptate specificului muncii avocaților, astfel încât să putem fi în măsură să identificăm într-un viitor nu foarte îndepărtat linia fină la care beneficiile tehnologiei se împletesc cu acel obligatoriu ”personal touch” pe care consider că avocatura îl va avea întotdeauna.

Sunt multe instanțe care nu stau bine cu echipamentele IT&C și care duc lipsă de personal și de experți judiciari. În ce mod contribuie aceste neajunsuri la finalizarea cu întârziere a proceselor?

Întârzierea soluționării proceselor nu este doar efectul dotărilor necorespunzătoare cu echipamente IT, ci este consecința unui ansamblu de factori mult mai complex, care îmbină elemente ce țin de cultura noastră națională, de modul în care sunt administrate resursele (umane și tehnice) în instanțele de judecată, de nivelul de instruire al celor care își desfășoară activitatea în aceste entități, de accesul la informații și de rapiditatea cu care acestea se mișcă. Instanțele de judecată nu trebuie privite ca niște entități insulare, ci mai degrabă ca un subansamblu într-un angrenaj mai mare, care este sectorul public.

Cum vedeți nivelul de conștientizare/gradul de cunoaștere a managerilor români în privința regulilor și standardelor de compliance (conformarea cu normele legale)?

Rudimentar. Vedeți dumneavoastră, dacă lăsăm deoparte acele foarte puține excepții (de regulă provenind din sectorul corporate) care înțeleg și își asumă componenta de conformitate din activitatea unei companii, în rest putem considera că oamenii de afaceri și, deopotrivă, managerii nu prea sunt prieteni cu aceste concepte. În Romania, managerii sunt mai preocupați de aspectul de legalitate decât de cel de conformitate. Altfel spus, preocupările managerilor din România converg mai mult spre respectarea prevederilor legale, ceea ce conduce către o respectare a legii în litera ei, pe când conformitatea este mai mult o chestiune care ține de respectarea legii în spiritul ei. În multe societăți, respectarea legalității este o chestiune a departamentului juridic, pe când conformitatea este mai mult o chestiune de cultură organizațională care privește absolut toate componentele de business și pe toți angajații.

Companiile românești sunt sub presiunea instituțiilor – ANAF, Consiliul Concurenței, Garda de Mediu, Inspecția Muncii etc. Când vor înțelege funcționarii publici că ei trebuie să stimuleze mediul de afaceri, și nu să-l timoreze?

Poate vă va surprinde punctul meu de vedere, însă personal consider că stimularea mediului de afaceri nu este nicidecum misiunea autorităților statului. Statul ar trebui să fie doar un ”compartiment” suport pentru mediul de afaceri și un garant al faptului că legea se aplică ferm, clar și nepărtinitor. Problema legată de acest subiect nu este neapărat doar a funcționarilor publici. Personal nu consider că se încearcă în mod deliberat timorarea mediului de business de către funcționarii publici, ci aș vedea mai mult o culpă comună atât a funcționarilor publici care nu reușesc să înțeleagă mediul de business, cât și a managerilor și antreprenorilor care, de cele mai multe ori, consideră că aspectele legale nu sunt ale lor, ci mai degrabă ale contabilului sau ale consilierului juridic al firmei. Ne întoarcem, așadar, iarăși la diferența dintre legalitate și conformitate și spun că nu este suficient doar să citim legea și să respectăm litera ei, ci este imperios necesar să o înțelegem și să trăim în spiritul ei.