Concluziile celei de-a II-a ediții a dezbaterii „Cu cine reclădim și modernizăm România?” – 14 decembrie 2021

Piața Presei și Club Antreprenor au organizat în data de 14 decembrie 2021 cea de-a doua ediție a conferinței „Cu cine reclădim și modernizăm România?”.

Speakerii evenimentului au fost: Svetlana GOMBOȘ, Dumitru NANCU, Nicu VASILE, Iuliu STOCKLOSA, Mihnea COSTOIU, Cristian PÂRVAN, Ștefan MUSGOCIU și Mihaela CRĂCIUN.

Vă prezentăm mai jos concluziile acestei dezbateri, în ordinea vorbitorilor.

Trebuie să mergem în parteneriat cu toți membrii existenți pe piață, în așa fel încât să asigurăm implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu succes

„Deși a existat această schimbare de culoare politică, mai mult sau mai puțin dorită, din punctul nostru de vedere lucrurile au mers liniar. Indiferent care sunt șefii noștri direcți, noi mergem mai departe pentru că, odată ce a fost aprobat PNRR-ul noi ne luăm sarcina exact așa cum s-a stabilit.

Avem patru componente, care toate vor fi livrate la timp. Efortul nu este doar al nostru, ci și al instituțiilor cu care lucrăm: a Ministerului de Finanțe și a băncilor, dar cu siguranță, nu vom putea să implementăm nimic fără mediul de afaceri”, a declarat Svetlana Gomboș, Directorul general al Direcției Generale Programe Europene Competitivitate din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

„Este o piatră de încercare pentru toți pentru că regulile sunt schimbate, le învățăm cu toții pe rând, și cred că dorința și apetența pieței este suficient de mare, iar dorința noastră, ca guvernanți, este la fel de mare pentru a reuși să punem totul, la dispoziția pieței, într-un mod cât mai transparent pentru ca aceste lucruri să se întâmple.

La nivelul meu avem: instrumente financiare, digitalizarea IMM-urilor, listarea la bursă a întreprinderilor și investiții inovative în microelectronică. Este o paletă destul de largă. Cu toate aceste jaloane suntem absolut în termen. Am primit mulțumiri de la Președintele Băncii Europene de Investiții pentru negocierile complete. În primul trimestru al anului viitor, totul este gata de semnat. Chiar dacă nu am avut un guvern stabil, asta nu ne va face de râs”, a menționat aceasta în privința PNRR-ului.

„IMM-urile care au componentă de cercetare aduc foarte multă plusvaloare. Noi acum îi încurajăm atât prin fonduri europene, cât și prin PNRR să creeze parteneriate, fiindcă acestea sunt importante. Dacă reușim să transferăm acest know-how către IMM-uri, să introducem în linii de producție și să aducem valoare adăugată în piață, reușim să fim cei mai câștigați.

Mai multe linii se adresează mediului privat, dintre acestea menționăm: componenta de managementul deșeurilor, componenta de energie, componenta de turism și cultură. Toate aceste componente au o adresabilitate directă pentru mediul de afaceri. Sunt convinsă că mediul de afaceri e cu ochii pe tot ceea ce înseamnă PNRR.

În ceea ce privește Autoritățile publice locale, avem toată componența de smart city. În acest moment, avem creionat modul în care se vor vira banii către toate autoritățile. De la nivelul meu, pot observa deosebitele eforturi care se fac pentru crearea unităților de implementare, pentru ca acești bani să vină cât mai repede în piață. Sunt convinsă că vor reuși să tragem orice sursă de la Uniunea Europeană, pentru a reuși să Reclădim România”, a subliniat Svetlana Gomboș.

Programul IMM Invest va continua și în 2022

„În anul 2022, în programul de guvernare, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii mai are trei măsuri: IMM Prod (un program care va fi dedicat sectorului industrial, producției în special), al doilea – Garant Construct (un program care se va axa doar pe segmentul construcțiilor) și un alt program, complementar la Agro IMM, este vorba de Rural IMM”, a menţionat, în cadrul evenimentului online, Dumitru Nancu, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Din punct de vedere a activității pe 2021 al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul a continuat într-un mod ascendent activitatea din 2020. „Comisia Europeană a aprobat prelungirea schemei cadru temporar IMM Invest, Agro IMM Invest și IMM Factoring până la data de 30 iunie 2022. Doar pe IMM Invest au fost acordate, anul trecut, 26.000 de granații, valoarea finanțărilor fiind de 15 miliarde, iar ce s-a întors la bugetul de stat din taxe şi impozite reprezintă 12,9 miliarde lei”, a adăugat Nancu.

Directorul general al FNGCIMM a precizat că anul acesta valoarea garanțiilor și a creditelor a crescut, sperând ca până la sfârșitul anului numărul garanțiilor acordate să ajungă la 20.000.

„Până în acest moment, doar prin IMM Invest avem un număr de 16.000 de credite acordate, a căror valoare este de 12,5 miliarde, iar garanția este de 10 miliarde lei. Dacă la cele 16.000 adăugăm și cele 3.000 de garanții acordate în programul Agro IMM Invest, suma garantată anul acesta depășește cea de anul trecut (13,5 miliarde, iar ca sumă finanțată deja am trecut de 16 miliarde)”, a subliniat Dumitru Nancu.

Potrivit acestuia, pentru anul 2022 s-a solicitat un buget doar pe Agro Invest de 5 miliarde. În ceea ce privește ponderea agricultorilor 15% merg pe investiții, iar restul de 85% aleg să meargă pe capital de lucru.

„Raportul dintre creditul comercial și creditul bancar este de 1 la 3. Firmele se împrumută foarte mult între ele, iar cu acest program, venind 85% doar capital de lucru, pentru achitarea facturilor către furnizori, pe termen scurt s-ar rezolva o problemă de cash-flow”, a  precizat Nancu.

Cultivarea cerealelor, fabricarea pâinii au fost principalele două activitățile eligibile care au fost finanțate, fiind urmate pe locul al 3-lea de activitățile ferme mixte.

„Este singurul program care se adresează și celor două industrii, care în România nu au avut o sursă de finanțare destinată, fiind vorba despre industria vinului și industria berii. Este un program care se adresează și acestor întreprinderi”, a adăugat directorul general al FNGCIMM.

În agricultură avem 830.000 de depunători de cereri la APIA, dintre care doar 22-24.000 sunt fiscalizați

„Trebuie să dezvoltăm aceste credite pe investiții, pentru a crea plusvaloare. Nu contează numărul de hectare, pe cât de mult contează productivitatea și profitul pe care îl aduce unitatea de suprafață. Noi suntem producători de materii prime. Dacă prețul de vânzare la cereale a crescut cu 20-30%, ca exportator de materii prime, tot ce a însemnat inputuri a crescut cu 400%”, a menționat Președintele LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), Nicu Vasile.

„Luna trecută inflația a depășit pragul de 7%, acest lucru regăsindu-se în costurile de producție. România are nevoie de o schimbare urgentă axată pe dezvoltare industrială și de o evoluție tehnologică, bazată în primul rând pe digitalizare și fiscalizare (prin creșterea profitabilității tuturor sectoarelor de activitate în Agricultură)”, a completat acesta.

Președintele LAPAR a mai subliniat faptul că trebuie să dezvoltăm, din punct de vedere economic, proiecte viabile, de creștere a PIB-ului, prin investiții.

„Dacă nu gândim economic, nu putem merge mai departe. Trebuie să creștem viabil. Agricultura ar trebui să ofere o siguranță națională”, a adăugat Nicu Vasile.

Fondurile europene, gestionate cu atenție, pot reprezenta șansa României de a-și rezolva vulnerabilitățile

Pentru a ameliora acest deficit al balanței comerciale, Camera de Comerț și Industrie depune un deosebit efort în creșterea constantă a exporturilor.

„Ne concentrăm pe susținerea internaționalizării afacerilor/companiilor românești, acordând o atenție sporită spațiului extra comunitar, concentrându-ne în primul rând pe partea de Nord a continentului Africa (cu accent pe Magreb), Orientul Mijlociu, dar și Asia Centrală – zone care reprezintă adevărate plăci turnante pentru exporturile românești pe continentul african și cel asiatic”, a precizat Iuliu Stocklosa, Președintele Camerei de Comerț și Industrie București.

Aceste regiuni oferă oportunități atât de cooperare, cât și investiționale îndeosebi în: industriile energetică, auto, chimică, petrochimică, materiale de construcții, dar și agricultură, turism, tehnologia informațiilor, comunicații.

Buna reputație a specialiștilor (îndeosebi în domeniul industrial) români, din spațiile menționate de domnul Stocklosa, constituie un atuu al țării noastre.

„Datorită acestui sistem complex de relații construite, de-a lungul timpului, venim în sprijinul firmelor existente, interesate de extindere pe piețe externe. Este necesară stimularea investițiilor, care oferă oportunități certe”, a adăugat președintele CCIB.

Modernizarea României poate fi făcută cu oamenii care fac ceva, care oferă soluții pentru societate

Marea majoritate a companiilor, care vin în zona noastră, fac printre primele drumuri la Politehnică și întreabă despre resursa umană, iar Universitatea Politehnică din București s-a concentrat foarte mult, în ultimul timp, pe dialogul cu companiile, a menționat Mihnea Costoiu, Rectorul Universității.

„Ultimii 10-15 ani au reprezentat o perioadă extrem de complicată, dar în același timp extrem de ofertantă. Politehnica a făcut eforturi extraordinare pentru a se moderniza, investind sume remarcabile în retehnologizarea sa, în resursa umană. Din nefericire, în ultimii 10 ani investițiile în învățământul superior și învățământul superior tehnic au lipsit sau au fost foarte mici.

Proiectele europene, finanțate prin programele operaționale din România, au reprezentat partea cea mai importantă. Aceste lucruri se văd din plin în Politehnica din București. În urmă cu 10-12 ani, Politehnica avea doar 5% din resura umană a Universității, sub 40 de ani, o Universitate care era profund îmbătrânită. După o decizie strategică a Universității acest lucru s-a schimbat, astăzi având 40% dintre profesorii noștri sub 40 de ani (aceasta fiind vârsta recunoscută ca fiind tânără la nivelul UE)”, a completat Mihnea Costoiu.

„În România este nevoie de a defini ceea ce ne trebuie. Nu se poate face dezvoltare în România, fără inginerie indiferent de tipul acesteia. Dacă înțelegem acest lucru am câștigat o bătălie. Universitățile sunt motoare de dezvoltare, în toată lumea, în această perioadă în mod special și trebuie să înțelegem că ele sunt motoare de dezvoltare pentru că livrează ceea ce trebuie.

Trebuie, în primul rând, să definim ce ne trebuie: măcar liniile directoare, majore pentru România, astfel încât noi, cei care lucrăm în învățământ să putem spune că facem acest lucru. În momentul în care am stabilit că ne trebuie inginerie agricolă de tipul A sau B, acele școli care pregătesc inginerii agricoli trebuie să beneficieze de un program național, iar acesta să fie foarte clar, stimulat pe termen lung. Ingineri nu producem decât în minim 4 ani, dacă luăm în calcul masteratul sunt 6 ani. Șansa de a ține oamenii este foarte mică: e o luptă pe care o ducem în fiecare an cu absolvenții”, a subliniat Rectorul Universității Politehnice din București.

Reclădirea României nu se poate face decât cu oameni

Faptul că în urmă cu câțiva ani am susținut faptul că vom deveni HUB energetic și furnizor de stabilitate energetică în zonă, iar acum constatând că ne aflăm la coada clasamentului este un lucru anormal, consideră Cristian Pârvan, Președintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din România).

„De ani și ani de zile punem întrebarea „Cu cine reclădim și modernizăm România?” și, din păcate, nu o punem în mod teoretic. Rolul industriei în creșterea PIB-ului scade constant de 4-5 ani. Au fost perioade în care comerțul a devenit primul furnizor de creștere al PIB-ului.

Constatăm din examinarea deficitului comercial că acesta este de aproape 2 miliarde pe industria alimentară și pe produsele agricole. Asta în ideea în care, teoretic (în sloganuri) România poate hrăni o populație de 80 de milioane de locuitori.

Pledoaria mea este pentru industrie, deoarece aceasta oferă locuri de muncă cu competență superioară. Ingineria are pentru cine să producă, dar se cer doar pe anumite domenii, deoarece alte domenii nu sunt dezvoltate. Gândirea noastră trebuie să se orienteze către liniile de forțe”, a precizat Președintele PIAROM.

Comparativ cu septembrie 2019, numărul de investitori a crescut cu aproximativ 35%

Anul acesta, au venit pe piață 22 de companii noi care au strâns 233 milioane euro. În acest moment, avem peste 74.000 de investitori activi la bursă.

„Din ultimii cel puțin 25 de ani, anul acesta a fost cel mai bun din istoria Bursei, neluând în calcul perioada în care foarte multe companii erau listate pe NASDAQ. Era o perioadă în care statul aducea companiile, listându-le cumva forțat. Acum, vorbim efectiv de companii care vin să atragă bani de pe Bursă, la care adăugăm numărul companiilro care vin cu emisiuni de obligațiuni. Anul acesta, am avut 30 de misiuni corporative, 9 emisiuni de titluri de stat și urmează alte 3 să fie listate joi. Împreună cu colegii, stăteam și ne gândeam cum a apărut Bursa acum 25 de ani și comparam cum era și România pe atunci: țara noastră având, la acea vreme, PIB-ul 27,4 miliarde euro, iar salariul mediu net, în 1995, era de aproximativ de 25 de lei noi. De atunci, PIB-ul a crescut de vreo 8 ori, salariul mediu net undeva la peste 130 de ori, deci o evoluție este”, a dezvăluit Ștefan Musgociu, Specialist Business Development & Marketing, Bursa de Valori București.

Fondurile PNRR au declanşat un proces acerb al recrutării celor mai bune talente, angajați de top care vor fi focusaţi în proiecte complexe atât în IT, în Comunicaţii, dar şi în industriile convergente 

Search Talent People Romania funcţionează sub cupola Search Talent People Dublin, Irlanda, iniţiată în luna Iunie 2019, fiind un start-up de succes la nivel european şi nu numai. Dublinul este cel mai mare hub european pentru marile companii ale lumii precum Google, Apple, Microsoft, Twitter etc.

„Lucrăm cu nume mari pe piața globală și mai specific în România cu Betrandt Group, Wipro și alții, iar compania din Irlanda cu TCS, Shopify, având exclusivitate pe piața EMEA pentru pozițiile de la Google Cloud. Ne dorim, desigur, jucători importanţi din piaţa autohtonă, de aceea venim în faţa dumneavoastră cu o provocare foarte directă: suntem deschişi pentru a face faţă unui an 2022 foarte activ în direcţia recrutării talentelor din industriile ICT nu numai din România, dar şi la nivel global. Fondurile PNRR adresate României, cât şi cele similare din ţările UE, au declanşat deja un proces acerb al recrutării celor mai bune talente, angajaţi de top care vor fi focusaţi pe aceste planuri naţionale de redresare şi rezilienţă, în proiecte complexe atât în IT, în Comunicaţii, dar şi în industriile convergente”, a menționat Mihaela Crăciun, Managing Director, Search Talent People.

„Ce ne diferențiază pe noi de marea majoritate a agențiilor de recrutare de pe piața româneasca este trainingul riguros executat de către colegii noștri din Dublin și tool-urile pe care le folosim pentru a livra profile calitative într-un termen cât mai scurt. Aici aș mai avea de adăugat că, unii dintre colegii noștri au lucrat anterior în agenții de recrutare românești, iar ca feedback ni s-a spus că standardele noastre sunt incomparabile cu ceea ce avuseseră anterior.

Despre industria agricolă, într-un eveniment anterior, Domnul Bogdan Putinica, actualul Country Manager de la Microsoft Romania vorbea despre senzori plasați pe frunze, despre drone care survolează o zonă agricolă pentru a notifica necesitatea de apă și alte aspecte specifice industriei, în spatele tuturor acestor gadget-uri, să le numim, există developerii, există inginerii de sofware pentru ca toate acestea să poată funcționa.  Noi asta facem, găsim și plasăm cele mai experimentate și dificile profile tech disponibile pe piața din România, dar și cea europeană”, a completat Mihaela Crăciun.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici: