Interviu cu Vasile Iosif,

Președintele AIPROM

(Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România)

Viitorul va fi un amestec de tratamente pe bază de produse sintetice (pesticide) și tratamente biologice

AIPROM reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din România. Cum este organizat AIPROM în prezent? Câți membri aveți? Care sunt beneficiile membrilor?

Asociația Industriei de Protecția Plantelor numără astăzi 17 membrii din care 9 membrii plini și 8 membrii asociați. AIPROM este membru a Crop Life Europe (Asociația Europeană a Industriei de Protecția Culturilor) și participă activ la toate deciziile pe care Crop Life Europe le adoptă. În cadrul asociației noastre, avem 4 grupuri de lucru specializate, după cum urmează: Grupul de Lucru 1 – Omologare și legislație; Grupul de lucru 2 – Piață, Marketing și Comunicare cu piața; Grupul de Lucru 3 – Mediu, Siguranță, Ambalare și Etichetare; Grupul de lucru 4 – Gestionarea Utilizării Responsabile a PPP.

Principalul beneficiu pentru membrii nostri îl reprezintă implementarea standardelor internaţionale referitoare la domeniul protecţiei plantelor şi mediu, siguranţa utilizatorilor şi sănătatea publică. AIPROM promovează și militează pentru un mediu de afaceri etic. De asemenea, un alt beneficiu al membrilor nostri este acela de a ajuta fermierii români să obțină producții agricole mari și de calitate, într-un mod sustenabil, prin reducerea pierderilor de producție care survin că urmare a atacului de boli, dăunători și buruieni. 

Cum colaborați cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Comisia Națională pentru Omologarea Produselor Fitosanitare și cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în demersurile de promovare a produselor dumneavoastră?

Noi, ca și asociație, trebuie să colaborăm cu toate autoritățile statului pentru că, trebuie să recunoaștem, și unii și ceilalți avem nevoie să colaborăm pentru un bine comun, și acesta este: protejarea sănătățîi plantelor pentru producții mari și de calitate precum și sănătatea financiară a fermierilor, a acelora care se ocupă de mâncarea noastră.. Colaborăm cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Autoritatea Națională Fitosanitară, cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Sănătățîi, cu Poliția Română (care ne ajută atunci când este vorba de produse contrafăcute), deci cu toate autoritățile.

Cu siguranță, este loc de mult mai bine. Ne-am dori să avem o comunicare și o colaborare mult mai eficientă, când vorbim de autoritatea noastră tutelară – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Naționala Fitosanitară, în schimbarea și modernizarea legislației vechi în domeniul producerii, reambalării, depozitării și comercializării produselor de protecție a plantelor. Avem, din păcate, o legislație veche, care a fost promovată pe vremea când eu încă lucram în Ministerul Agriculturii și pe care, este imperios necesar să o aducem în timpurile noastre; pentru că în 1994 aveam o altă paletă de produse fitosanitare, nu eram membri ai Uniunii Europene, iar viața a evoluat și ni se pare corect ca și legislația locală să evolueze în același ritm.

Suntem în contact, la ora actuală, cu Ministerul Agriculturii și cu Autoritatea Național Fitosanitară, și sperăm, cu puțină înțelepciune, să grăbim acest proces de schimbare în domeniul legislativ pentru că, deja, această lege a tregiversat prea mult. 

Ce procent din volumul total de produse de protecția plantelor folosite în țara noastră sunt fabricate în România și ce procent provine din import? Care sunt statele de unde importăm?

O întrebare foarte bună, dar foarte complexă în același timp. Trebuie să știți că, la ora actuală, vorbim de o o economie globalizată. Țările nu se mai pot izola, unde fiecare țară produce tot ce are nevoie, acum vorbim de o economie specializată și globalizata. Vedeți dumneavoastră, când vorbim de produse de protecție a plantelor, vorbim de două etape distincte: de sinteză (producerea substanței active) și de formulare (amestecul acestei substanțe active cu formulanți, co-formulanți, formularea propriu zisă- condiționarea produsului ca atare); după aceea, acest produs finit formulat ajunge pe raft și este utilizat de către fermieri ca produs fitosanitar.

Astăzi țările care au sinteza de substanțe active de produse pentru protecția plantelor sunt foarte puține și cu siguranță cel mai mare producător la ora actuala este China. România, precum majoritatea țărilor din Europa, nu are sinteză de substanțe active dar are facilitați/fabrici de formulare în câteva companii din țară, producând pesticide atât pentru piața internă dar și în activitati de tip „Toll” pentru alte țări – de exemplu compania Alchimex produce Nicosulfuron atât pentru Romania dar și pentru alte țări în regim Toll. Sunt foarte mândru să vă informez că România este singura țară din Europa Centrală care are o fabrică de erbicide sulfonilureice de ultimă generație, fabrică care poate produce cca 80 de tone de erbicid/an, sau echivalentul tratamentului a cca 4 mil de cultură de cereale păioase. Membrii AIPROM colaborează cu companiile locale care formulează produse pentru protecția plantelor și acest lucru ajută fermierul român să aibă acces mai rapid și mai sigur la medicamente pentru plante, tratamente atât de necesare.

Până la 40% din randamentul culturilor la nivel mondial sunt pierdute din cauza dăunătorilor și bolilor în fiecare an, iar acest procent este de așteptat să crească în mod semnificativ în anii următori. Care sunt principalii dăunători? (câteva exemple – pe culturi)

Organizația Mondială pentru Agricultură (FAO), în semn de apreciere a importanței Protecției Plantelor, a declarat anul 2020, Anul International al Sănătății Plantelor! Această decizie a avut ca punct de plecare importanța protejării sănătății plantelor precum și rolul jucat în reducerea sărăciei și a foametei, protejarea mediului precum și generarea de prosperitate pentru toți locuitorii planetei. Conform statisticilor FAO, în fiecare an, la nivel global, cca. 40% din producția agricolă este pierdută datorită agenților de dăunare iar pierderile economice înregistrate depășesc 220 miliarde de dolari. În ultimii 10 ani, peste 50% din produsele de protecția plantelor au fost retrase din piața europeană și acest lucru a pus și pune presiune pe combaterea agenților de dăunare în creștere, cu mai puține substanțe active. Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2022 România nu vă avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea soarelui numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organismele de dăunare. În prezent România cultivă peste 150.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.

AIPROM sprijină în întregime Managementul Integrat al Culturilor, un sistem de producție integrată a culturilor care are drept scop sprijinirea fermierilor în stabilirea echilibrului între componentele economice, de mediu și sociale ale agriculturii durabile. Câți fermieri (procent sau număr) folosesc acest sistem?

În întreaga UE, combatarea Integrată a organismelor de dăunare este o obligație pentru toți fermierii. În acest sens în 2009 a fost adoptată Directiva pentru Utilizare Durabilă. Cel mai important lucru de reținut referitor la combaterea integrată este că acest concept presupune o abordare flexibilă, una care folosește toate tehnologiile disponibile și este adaptată nevoilor locale, adaptată fiecărui fermieri în parte. Metodele de combatere sunt selectate și aplicate într-o manieră care minimizează riscurile pentru sănătatea umană, organismele benefice non tintă și pentru mediul înconjurător. Este vital că fermierii să aibă acces la o gamă largă de instrumente, inclusiv soluții chimice, soluțîi biologice, biocontrol și practici agronomice, pentru a asigura o abordare practică și realistă care să ia în considerare toate aspectele durabilitățîi și să reflecte diversitatea agriculturii și a sistemelor de producție europene. Realitățile agronomice cu care se confruntă fermierii din sudul Spaniei sunt diferite de problemele fitosanitare din estul Poloniei.

CropLife Europe și AIPROM, consideră că, deși există întotdeauna spațiu de îmbunătățire în ceea ce privește implementarea Combaterii integrate (IPM), numeroasele exemple atât la nivel național, cât și regional ar trebui puse la dispoziție printr-o bază de date centralizată, unde accesul la astfel de date ar contribui la o imagine mai realistă a stării actuale a implementării IPM la nivelul UE, stat membru, regional sau chiar la nivel de cultură. De la adoptarea SUD în 2009, cercetătorii, experții și specialiștii au depus multe eforturi în dezvoltarea unui număr de programe IPM și sisteme de sprijinire a deciziilor care sunt acum disponibile fermierilor (mulți cu fonduri UE). Aceasta este o îmbunătățire clară în comparație cu situația dinaintea punerii în aplicare a directivei. Aceste soluțîi ar trebui diseminate și exploatate în continuare.

În prezent, între 10-14% din piața de pesticide este acoperită de produse contrafăcute și ilegale. De unde provin aceste produse contrafăcute? Cum colaborați cu autoritățile – Poliția de Frontieră și Direcția Generală a Vămilor pentru a diminua acest fenomen?

Comunicăm foarte bine cu Poliția Română, comunicăm destul de bine cu Autoritatea Naționala Fitosanitară. Ne-am dori să comunicăm mult mai bine cu autoritățile vamale, ne-am dori o cooperare mai bună. Probabil că este și din vina noastră, poate că trebuie să facem mai mult în acest sens, dar să nu uităm nicio secundă că avem țări limitrofe, țări vecine unde sunt multe produse contrafăcute, un exemplu în acest sens fiind Ucraina.

Ce înseamnă un produs contrafăcut? Un produs contrafăcut este un produs care imită un produs original. De multe ori, cumpărăm un produs care are etichetă, ambalaj similar, dar înauntru este cu totul altceva. Poate să fie o substanță extrem de periculoasă sau total inofensivă. Au existat situații în care fermierii au cumpărat, fără documente, produse care erau mult mai ieftine și care le-au compromis, distrus, culturile agricole în totalitate. Poate că aceasta nu ar fi tragedia cea mai mare, dar de cele mai multe ori putem polua solul cu substanțe periculoase, solul devine inutilizabil pe mai mulți ani în funcție de substanțele care au fost în interiorul ambalajului de produs contrafăcut. De asemenea, nu trebuie să uităm că avem în zona noastră și țări precum Serbia sau Republica Moldova, porți importante de intrare pentru produse chinezești contrafăcute, dar nu numai. Să nu uitam de asemenea, că și prin Portul Constanța intră multe produse contrafăcute. Uneori, și se întîmpla destul de rar acest lucru, Autoritatea Vamală, împreună cu Poliția Română reușesc să confiște produse contrafăcute, care pătrund pe teritoriul European. Mesajul meu pentru fermierii români este acela că în momentul în care un produs fitosanitar este suspect de ieftin și, mai ales, fără acte de proveniență și din surse neautorizate, ar trebui să se gândească foarte serios înainte să achiziționeze un astfel de produs.

SCAPA – Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM este un mecanism de colectare, transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din plastic, metal şi hârtie provenite de la produsele de protecţia plantelor (PPP) importate sau produse în România. Cum percepeți interesul fermierilor pentru colectarea și reciclarea deșeurilor?

AIPROM consideră programul SCAPA, ca fiind un mare succes, atât prin participarea fermierilor dar și prin gradul de colectare a ambalajelor goale de produse de uz fitosanitar și prin reciclarea și întoarcerea acestor ambalaje, materiale, în fluxul economic. În anul 2020 am reușit să colectăm cca. 1600 de tone de ambalaje sau cca 58% din total ambalaje puse în piață, iar din acestea cca. 65% le-am reciclat prin intermediul unor companii specializate. Vreau să vă precizez că nu toate țările din UE au un sistem SCAPA implementat la nivel național și pe deplin funcțional precum cel din Romania. Programul SCAPA este un program finanțat în totalitate de membrii nostri cu o finanțare privata de peste 3 mil. lei anual.

Promovați și implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea echipamentului individual de protecție (mască, ochelari, mănuși, combinezon și cizme). Din informațiile dumneavoastră a crescut numărul fermierilor care folosesc aceste echipamente de protective?

Poartă echipamentul individual de protecție! Fii responsabil faţă de sănătatea ta şi a celorlalţi!

Inițiativa de Utilizare în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor (SUI) este un proiect derulat de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), alături de CropLife Europe, prin intermediul căruia își propune să îi încurajeze pe fermieri să poarte echipamentul individual de protecție de fiecare dată când manevrează sau aplică produse de protecția plantelor și să implementeze măsuri de bune practici agricole în fermă, pentru a proteja mediul înconjurător. Începând cu anul 2010, în cadrul proiectului SUI al AIPROM au fost organizate multiple sesiuni de instruire pentru fermierii din mai multe zone ale țării. Fermierii au primit informații importante legate de motivele principale pentru care ar trebui să poarte echipamentul individual de protecție recomandat, care sunt elementele componente ale echipamentului de protecție necesare în fiecare etapă a utilizării produselor de protecția plantelor, precum și ce măsuri trebuie implementate atunci când se aplică tratamente fitosanitare. Prin acțiuni de promovare realizate în colaborare cu Oficiile Fitosanitare Județene, proiectul SUI a fost promovat la nivelul întregii țării AIPROM oferind consultanță precum și echipamente de protecțiecu titlu de gratuitate pentru utilizatorii de pesticide.

Strategia Farm to Fork lansată de Comisia Europeană prevede reducerea consumului de fertilizanți cu 20% până în 2030. Cum afectează acest obiectiv industria dumneavoastră?

Pactul Verde (Green Deal) are două componente extrem de importante: Strategia pentru Biodiversitate și Strategia de la Fermă la Consumator. În Strategia de la Fermă la Consumator este exact cum ați menționat dumneavoastră: avem obligativitatea ca până în 2030 să reducem consumul de îngrășăminte cu 20%, dar pentru noi, mai tragic este că trebuie să reducem consumul de pesticide, de medicamente pentru plante cu 50%. Și acest lucru va crea probleme foarte mari pentru toți fermierii europeni. Deja, fermierii români dar și europeni, întampină probleme de combatere a unor organisme de dăunare, și am discutat puțin mai devreme despre ele. Astăzi avem produse care dispar, sunt interzise, din piață și autoritățile europene elimină aceste produse fără să pună nimic în loc. Să nu cumva să ne gândim că bolile, dăunătorii, buruienile, o vor lăsă puțin mai ușor cu atacul în culturile agricole tocmai datorită strategiilor noastre care, din păcate, nu țin cont de realitate. Noi credem că astăzi percepția publicului care este oarecum negativă vis-a-vis de pesticide (și nu pentru că sunt rău intenționați, ci pentru faptul că nu înțeleg de ce plantele au nevoie de pesticide, de medicamente) pune presiune pe autoritățile europene de a interzice produsele fitosanitare și acest lucru va pune în pericol producția agricolă și sustenabilitatea acesteia in a furniza alimente îndestulătoare și de calitate pentru toți cetățenii europeni. Oare oamenii de ce au nevoie de medicamente? Este același lucru și pentru plante, să știți. Noi, la nivel de AIPROM și CropLife Europe, ne dorim ca orice decizie de a scoate un produs fitosanitar din piață să aibă în spate un studiu de impact și să fie fundamentat din punct de vedere științific. De exemplu, produsul respectiv poluează apa freatică sau are un impact negativ asupra mediului – da, suntem de acord să-l scoatem din piață, dar în momentul în care deciziile sunt politice, fără să existe o bază științifică, nu suntem de acord, pentru că este o decizie irațională și această decizie nu va duce către progres.

Noi credem că, a reduce consumul de pesticide cu 50% astăzi, nu este posibil. În viziunea noastră, combaterea organismelor de dăunare din culturile agricole, în anii care vor urma, se va baza pe o alternanță de tratamente cu produse sintetice (pesticide) precum și tratamente cu produse biologice, având ca și coloană vertebrală combaterea Integrată (măsuri de prevenție, observare și alegere a tipului de intervenție/tratament). Pentru cei care nu sunt familiarizați cu Industria de Protecția Plantelor vreau să-i informez că tot membrii noștri din cadrul AIPROM sunt cei care inovează atât produse sintetice (pesticide) cât și produse biologice. Ne așteptăm ca în următorii ani, fermierii europeni dar și fermierii români, să întâmpine probleme serioase în a-și proteja culturile de organisme de dăunare. De asemenea, datorita interzicerii produselor de uz fitosanitar în cadrul UE, ne așteptăm ca fermierii europeni și fermierul român să fie într-un dezavantaj competitiv, față de fermierii din Ucraina, Rusia, Turcia și din alte state, aceștia din urmă având acces la mai multe produse fitosanitare în acțiunea de a-și proteja culturile într-un mod mult mai eficient. Protejarea culturilor agricole de organismele de dăunare înseamnă, automat, producții mai mari și de calitate. Mulți dintre cei care nu sunt specialiști în agricultură, în speță consumatorii de produse agricole, consideră că, dacă aplici un pesticid și controlezi un organism de dăunare, o boală, un dăunător, este un lucru nociv. Acest lucru este fals și ține de educație și de înțelegere. Cu siguranță atunci când alegem să consumăm un strugure, un fruct, vrem că acesta să arata bine, să fie sănătos și este normal să fie astfel.

De asemenea, odată cu schimbările climatice, avem probleme cu noi organisme de dăunare. Gândiți-vă, că nici-un legumicultor, din România, nu vorbea acum 10-15 ani despre Tuta absoluta. Astăzi, acest dăunător, a găsit condiții de dezvoltare și înmulțire foarte prielnice în România, la fel de optime ca în Spania, țară din care a venit- dacă o să discutați cu un legumicultor din România o să vă spună că fără tratamente fitosanitare culturile de tomate ar fi distruse în totatlitate. Acum cca. 2 ani, a trecut granița Drosophila suzukii, un alt dăunător pe care nu l-am avut niciodată în România, și care se adaptează pe zi ce trece la condițiile locale, punând dificultăți serioase tuturor pomicultorilor locali. Deci, este un mix de factori de care noi trebuie să ținem cu toții seama; și ne-am dori ca autoritățile noastre, decidenții politici (care reprezintă România în forurile europene) să expună problematica noastră. Să spună prietenilor noștri din Europa, că noi consumăm astăzi cca. 700 de grame de substanță activă/hectar față de media de peste 2 kg din țările Uniunii Europene și nu cred că este corect ca noi, care utilizăm de 3 ori mai puțină substanță activă să reducem tot cu 50% consumul de medicamente pentru plante.

Vocea noastră trebuie să fie foarte vibrantă, pentru faptul că, până la urma urmelor, sănătatea plantelor este la fel de importantă ca și sănătatea oamenilor; pentru că, dacă plantele nu sunt sănătoase, nu pot să-și atingă potențialul maxim de producție. 

În concluzie, Sănătatea Plantelor este la fel de importantă ca și Sănătatea Oamenilor și trebuie să avem grijă ca siguranța alimentară a fiecărui cetățean să fie asigurată, numai așa vom avea pace, prosperitate și progres în toate domeniile vieții.