📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
Economia României a încetinit semnificativ în ultimii doi ani, cu o creștere estimată de doar 0,6% în 2025, după un avans de 0,9% în 2024, iar contribuția consumului privat la creșterea PIB s-a redus puternic, în timp ce exporturile nete au avut un impact negativ asupra economiei, pe fondul deteriorării balanței comerciale. Industria a continuat să aibă o contribuție negativă la creșterea economică, în timp ce agricultură, construcțiile și sectorul IT&C au adus contribuții pozitive limitate, se arată într-un raport al Confederației Patronale Concordia.
„Activitatea economică din România a încetinit simțitor în anul 2024, continuând cu această dinamică și în 2025, după o perioadă de creștere economică ridicată în 2022 și 2023. PIB real a crescut în anul 2024 cu 0,9%, iar primele estimări pentru 2025 arată o creștere economică de doar 0,6%. Dinamica economică a fost sub potențial, dar contextul general a fost unul foarte dificil, pe fondul măsurilor restrictive de politică fiscal-bugetară, dar și pe fondul tensiunilor geopolitice și privind comerțul global, România fiind expusă indirect prin piața europeană la taxele vamale impuse de SUA”, se arată în raport.
Deficitul comercial al României a ajuns la aproximativ 33 miliarde de euro în 2024, de peste cinci ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, în timp ce importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile, iar cele mai mari dezechilibre se înregistrează în comerțul cu produse chimice, combustibili și produse alimentare.
Principalul motor al creșterii economice economice din anii 2022-2023 a fost consumul populației (gospodăriilor), însă începând cu 2024 contribuția acestuia s-a redus, fapt care a coincis cu o creștere economică sub potențial.
Activitatea industrială din România a avut o performanță slabă în ultimii 3 ani, fiind corelată cu o evoluție negativă a industriei din Zona Euro, unde indicatorii de sentiment pentru producție au fost în zona de contracție pentru majoritatea timpului.
Prima parte a anului 2025 a marcat o revenire ușoară a încrederii în ceea ce privește activitatea industrială din Zona Euro, iar acest lucru s-a transpus timid și în ușoare creșteri ale producției industriale din România, având în vedere corelația puternică cu Zona Euro. Cu toate acestea, este necesară înregistrarea mai multor trimestre consecutive de evoluții pozitive pentru a se putea confirma o revenire.
„Instabilitatea politică, creșterile de taxe și politica bugetară restrictivă au condus la o scădere rapidă a încrederii consumatorilor măsurată (ESI consumers), către cele mai scăzute nivele din ultimii trei ani. Totodată, amplitudinea scăderii se face remarcată, arătând nivelul ridicat de îngrijorare”, potrivit sursei citate.
Pentru primele nouă luni din 2025 consumul privat a avut o contribuție de 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, chiar mai puțin decât în anul 2024. Pe zona negativă, se remarcă exporturile nete, care au avut contribuții negative semnificative începând cu 2024.
Balanța comercială a României s-a deteriorat puternic, iar acest lucru a frânat creșterea economică.
Cea mai dezechilibrată relație comercială este cu China, de unde România importă bunuri de aproape 8 miliarde de euro anual, în timp ce exporturile sunt de aproximativ 600 de milioane de euro.
„Încrederea consumatorilor se corelează foarte bine cu dinamica vânzărilor cu amănuntul, iar pesimismul ridicat s-a transpuns rapid în încetinirea consumului populației reflectat prin reducerea ritmului anual de creștere a vânzărilor retail (volume). În luna august 2025, ritmul anual de creștere a intrat în teritoriul negativ, unde a rămas până la finalul dinamica anului, atingând un minim de -4%, pe fondul unui pesimism persistent”, se spune în raport.
Balanța comercială pe zona de bunuri a fost deficitară în majoritatea timpului, însă decalajul dintre exporturi și importuri a crescut semnificativ în perioada post-2020. De cealaltă parte, serviciile au avut o contribuție netă pozitivă la balanța comercială, diferența pozitivă dintre exporturi și importuri crescând în ultimii 5 ani.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,65% din PIB la finalul anului 2025, peste pragul european de 3%, dar sub nivelul estimat inițial la rectificarea bugetară. Creșterea rapidă a cheltuielilor publice în ultimii ani a generat dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli bugetare, chiar dacă veniturile fiscale au crescut ca urmare a majorărilor de taxe.
În același timp, inflația a urcat la aproximativ 9,7% la finalul anului 2025, pe fondul eliminării plafonării prețurilor la energie și al majorării TVA și accizelor.
