Despre autori
Alin Izvoran – București
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 15 ani în domeniul achizițiilor publice. Este lector asociat la SNSPA și autor al Ghidului privind achizițiile cu clauze sociale și verzi.
Ovidiu Slimac – Timișoara
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 23 de ani în achiziții publice. A fost unul dintre speakerii principali la evenimentul Western Balkan Circular and Climate Innovation Beacons „CE Beacons” (online, 14 octombrie 2020), cu prezentarea „The European Green Deal – Implicații și impact asupra achizițiilor publice”. În calitate de Coordonator Regional pentru Europa de Est și Regiunea Dunării, a susținut două ediții de cursuri de formare (decembrie 2020 și martie 2021), organizate de International Development Institute, Washington DC, SUA, pe teme precum „Procedurile Băncii Mondiale”, „Achiziția de servicii de consultanță” și „Achiziția de servicii non-consultanță”. Programele au avut loc în limba engleză și au reunit 48 de participanți din 13 țări, de pe 4 continente.
Episodul 8 din 2026 – „E PRIMĂVARĂ, pare primăvara ofertelor-fantomă”
Doctorul din Timișoara intră grăbit, cu telefonul în mână:
— Dragă coleg, îți citesc din materialul invocat miercuri dimineață. Potrivit articolului publicat de Strict Secret, firma Innovative Web Design a transmis o adresă oficială, semnată electronic, în care declară că nu a emis niciodată oferta respectivă, nu a fost contactată de Intelli Technologies și nu are nicio relație contractuală care să justifice folosirea numelui său.
Face o pauză.
— Dacă acest lucru se confirmă, nu mai vorbim despre o eroare procedurală. Vorbim despre posibilă falsificare de documente într-o procedură de achiziție publică.
Conform art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, o astfel de ofertă devine inacceptabilă dacă documentele sunt false sau dacă ofertantul nu are calificările necesare, iar autoritatea are obligația de a o respinge.
În astfel de situații pot deveni incidente dispozițiile din Codul penal:
-
art. 320 – fals material în înscrisuri oficiale
-
art. 321 – fals intelectual
-
art. 322 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
-
art. 323 – uz de fals
Dacă procedura este finanțată din fonduri europene, intră în discuție și Regulamentul (UE) 2020/2092 privind protejarea bugetului Uniunii.
Zona roșie: când procedura devine risc penal
Doctorul din București își încrucișează brațele:
— Aici intrăm într-o zonă pe care achizitorii trebuie să o trateze cu maximă prudență. Dincolo de Legea 98/2016, apar riscuri penale și europene serioase.
Doctorul din Timișoara confirmă:
— Dacă într-o procedură apare o ofertă sau o susținere din partea unei firme care declară ulterior că nu a emis documentul, autoritatea nu poate continua reflex „ca să nu blocăm proiectul”.
Astfel de spețe pot intra în radarul:
-
Direcției Naționale Anticorupție (DNA)
-
Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF)
-
Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)
-
Parchetului European (EPPO)
Doctorul din București completează:
— Mai ales în caz de finanțare europeană. EPPO are competență directă în cazuri de fraudă cu fonduri UE conform Regulamentului (UE) 2017/1939, art. 22–23. OLAF poate declanșa investigații administrative independente.
Aceste instituții nu analizează intenții administrative bune. Analizează fapte.
Conform art. 320 alin. (1) Cod penal, falsificarea unui înscris oficial de natură să producă consecințe juridice este infracțiune. O ofertă depusă în SEAP cu semnătură electronică falsă poate intra exact în această ipoteză.
Oferta-fantomă și obligația de reacție
Doctorul din Timișoara continuă:
— Gravitatea în cazul Innovative Web Design constă în negarea explicită a emiterii ofertei.
Dacă autoritatea continuă procedura fără verificări serioase, pot apărea elemente privind:
-
folosirea unui înscris fals
-
inducerea în eroare a autorității
-
afectarea concurenței
Pentru achizitori, avertismentul este clar: orice suspiciune de ofertă-fantomă trebuie documentată și verificată imediat. Dacă se confirmă, procedura trebuie suspendată sau anulată.
Riscul nu este doar procedural. Este penal.
Modificări contractuale și zona de risc
Doctorul din București deschide un al doilea dosar:
— În cazul relatat privind tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul, problema este diferită, dar la fel de sensibilă: modificarea substanțială a contractului după atribuire.
Art. 221 din Legea nr. 98/2016 limitează drastic modificările contractuale fără o nouă procedură.
Dacă modificarea schimbă echilibrul economic sau natura contractului, putem discuta despre eludarea concurenței.
Alin. (5) interzice explicit modificările succesive care urmăresc eludarea prevederilor legale.
Doctorul din Timișoara aprobă:
— Pentru DNA sau EPPO, modificările nejustificate pot echivala cu deturnarea procedurii inițiale.
Suspiciuni de furt de identitate
Doctorul din Timișoara aduce în discuție cazul relatat la Cluj:
— Furt de identitate al unei firme din Bosnia, invocat într-o asociere. Primăria nu denunță, momentan, contractul și declară că proiectul va fi realizat indiferent de modul în care va fi soluționată suspiciunea.
Doctorul din București ridică privirea:
— Aceasta este o formulare care poate declanșa verificări serioase. Autoritatea are obligația de a asigura legalitatea procedurii, nu doar continuitatea proiectului.
Art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea 98/2016 permite excluderea operatorului dacă există indicii rezonabile privind denaturarea concurenței.
Dacă există suspiciuni de:
-
folosire neautorizată de documente
-
invocare fictivă a capacității
-
furt de identitate
continuarea contractului fără clarificare poate genera:
-
corecții financiare masive
-
suspendarea finanțării
-
investigații penale
În proiectele europene, corecțiile pot ajunge la 100%.
Conform art. 212 alin. (1) lit. a) și c), autoritatea trebuie să anuleze procedura sau contractul dacă documentele sunt viciate.
Ignorarea semnalelor poate atrage răspundere solidară a ordonatorului de credite.
Autoritatea contractantă, între timp, a reziliat contractul https://zcj.ro/administratie/primaria-cluj-napoca-a-reziliat-contractul-pentru-centura-metropolitana–292563.html
Tiparul care se repetă
Doctorul din București concluzionează:
— Observi un tipar?
Ofertă negată de emitent.
Contract modificat post-atribuire.
Furt de identitate într-o asociere.
Doctorul din Timișoara aprobă:
— Și par că se înmulțesc ca florile primăvara.
Amândoi privesc „pacientul sistemic” și avertizează:
Dragi achizitori, nu vă temeți de contestații.
Temeți-vă de situațiile în care închideți ochii la semnale evidente.
CNSC poate anula procedura.
DNA, DLAF, OLAF sau EPPO pot face mult mai mult.
Concluzie clinică
-
Verificați autenticitatea documentelor invocate.
-
Nu ignorați dezmințirile oficiale.
-
Nu modificați contracte peste limita legală.
-
Nu continuați proiecte sub suspiciune gravă fără fundament juridic solid.
-
Documentați totul în referatul de necesitate și raportul de atribuire, conform art. 216 din Legea 98/2016.
Doctorul din Timișoara încheie:
Achiziția publică nu este doar procedură administrativă.
Este potențial probatoriu penal.
Diferența dintre eroare și fraudă nu o stabilește intenția declarată, ci faptele constatate.
Lumina se stinge în salon.
Primăvara începe.
Surse:
- https://www.strictsecret.com/p/opus-nr-564-guristul-de-presedinte?utm_campaign=post&utm_medium=email&triedRedirect=true
n.a. Articolul (al douăzeci și șaptelea) face parte din seria
„Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.
