- Teofil Stanculea, Director Comercial Akcenta în România: „Lecția anului trecut, pe baza evoluției balanței comerciale a României, este că amânarea ajustărilor nu elimină riscul, ci îl concentrează. În 2026, diferența o va face capacitatea firmelor de a înțelege expunerea valutară reală și de a o gestiona activ, înainte ca presiunea să se reflecte integral în costuri și marje.”
Datele INS pentru anul 2025, publicate luni, 9 februarie, confirmă o ajustare lentă, dar vizibilă, a comerțului internațional al României. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde euro (+4,2% față de 2024), în timp ce importurile CIF au ajuns la 129,4 miliarde euro (+2,6%). Deficitul balanței comerciale s-a redus la 32,7 miliarde euro, cu 2,0% sub nivelul din 2024.
Reducerea deficitului nu indică o schimbare structurală de competitivitate, ci mai degrabă un efect de frânare a importurilor, pe fondul presiunilor de cost, al cursului de schimb și al prudenței financiare în a doua parte a anului. Finalul de an confirmă această dinamică: în decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,4%, ceea ce a contribuit la temperarea deficitului lunar.
2025 a fost un an de reconfigurare a relațiilor comerciale internaționale ale României
Raportarea din luna decembrie și datele cumulate pentru întreg anul 2025 trebuie citite dincolo de nivelurile absolute. Informația relevantă apare în diferențele de ritm, structura fluxurilor și mecanismele de ajustare.
Principalul indicator-cheie este relația dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor. În 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile cu 2,6%, ceea ce explică reducerea deficitului comercial anual la 32,7 miliarde euro. Această evoluție sugerează o economie în care cererea internă începe să se tempereze, dar rămâne structural dependentă de importuri, în special pentru bunuri intermediare și produse cu valoare adăugată ridicată.
Analizând datele lunii decembrie, luată individual, se conturează un final de an care a concentrat decizii comerciale amânate, corecții de stocuri și ajustări de cash-flow. Datele INS indică, pentru decembrie 2025, o ușoară contracție anuală a importurilor, semnalând presiune pe costuri și o abordare mai defensivă din partea companiilor. În paralel, dinamica pozitivă a exporturilor indică o cerere externă încă activă, dar insuficientă pentru a schimba structura de fond a balanței comerciale.
Nivelul absolut al deficitului rămâne însă determinant. Un deficit de peste 30 de miliarde de euro implică o cerere structurală de valută, care influențează direct costurile, marjele și riscurile financiare ale companiilor din import-export.
„Competitivitatea externă a României nu s-a schimbat semnificativ în 2025”, este de părere Teofil Stănculea, Director Comercial al Akcenta în România, fiind evidente din cifrele anului anterior imaginea unei economii aflate sub presiune, în care ajustările au venit mai degrabă din cost și prudență antreprenorială.
Mașinile și echipamentele de transport domină exporturile României și în 2025
Privit în ansamblu, anul 2025 confirmă un comerț internațional activ, dar vulnerabil prin structură. Ponderea ridicată a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană — 71,3% din exporturi și 72,1% din importuri — arată o integrare profundă în ciclul economic european. Deși oferă o stabilitate relativă, dependența de zona euro limitează capacitatea companiilor românești de a-și diversifica oferta în perioade de încetinire generalizată a cererii.
Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente de transport (46,6%) și alte produse manufacturate, reflectând integrarea României în lanțuri regionale de producție. În același timp, structura importurilor confirmă dependența de bunuri intermediare, energie și produse chimice, cu impact direct asupra sensibilității la cursul de schimb și la costurile externe.
„Ce vedem în România nu este un caz izolat. Aceeași combinație de deficit comercial ridicat, dependență de importuri și presiune valutară apare și în alte economii din Europa Centrală, precum Cehia, Polonia sau Slovacia. Diferențele țin mai puțin de direcție și mai mult de viteză: toate aceste piețe reacționează la aceleași șocuri — costuri, curs, cerere externă — însă cu instrumente și grade diferite de flexibilitate.”, notează Stănculea.
Din perspectivă macro, relația dintre deficitul comercial și cursul de schimb rămâne centrală. Stabilitatea relativă a EUR/RON în 2025 nu înseamnă în mod obligatoriu o echilibrare naturală a fluxurilor comerciale, ci un cadru administrat strict, care atenuează volatilitatea pe termen scurt fără a elimina presiunile structurale.
E importat să notăm că anul 2025 a marcat depășirea unui prag valutar cu semnificație economică și psihologică majoră: cursul EUR/RON a trecut peste nivelul de 5,00 lei. Acest moment a amplificat presiunile de cost pentru companiile dependente de importuri și a influențat comportamentul de consum și aprovizionare.
„Depășirea pragului de 5,00 lei pentru un euro a venit târziu în România, după o perioadă prelungită de stabilitate administrată a cursului. Intervențiile repetate ale BNR au limitat volatilitatea pe termen scurt, dar au amânat ajustarea percepută de companii”, spune Stănculea, completând că pentru mediul de afaceri, acest lucru a însemnat o acumulare de presiune: costurile au crescut gradual, iar momentul ruperii pragului psihologic a avut un impact disproporționat asupra sentimentului economic.
Efectele directe ale depășirii pragului psihologic în perechea EUR/RON
- Impact asupra importurilor – efect de scumpire
România importă masiv bunuri de consum și produse intermediare din zona euro. Depășirea pragului de 5,00 lei a crescut imediat costurile de aprovizionare. Datele INS sugerează că acest șoc de curs a contribuit la temperarea consumului intern în a doua parte a anului, ceea ce s-a reflectat într-o creștere mai lentă a importurilor și într-o reducere relativă a deficitului comercial.
- Impact asupra exporturilor – competitivitate limitată
Deși, teoretic, un leu mai slab ar fi trebuit să sprijine exporturile, structura industriei românești — dependentă de inputuri importate — a limitat acest beneficiu. Creșterea costurilor de producție a anulat o parte semnificativă din avantajul de curs.
- Dinamica EUR/USD – canalul de „import al inflației”
În 2025, întărirea dolarului față de euro a influențat direct costul importurilor denominate în USD, în special energia și materiile prime, menținând presiunea asupra balanței comerciale chiar și în condițiile reducerii volumelor.
Așteptările pentru 2026
Intrarea în 2026 găsește companiile românești într-un context în care riscul valutar nu mai este o variabilă abstractă, ci un factor direct de cost și decizie.
Experiența anului 2025 a arătat că stabilitatea cursului EUR/RON poate masca presiuni reale, care se acumulează gradual în bilanțuri și în structura prețurilor, până când ajustarea devine inevitabilă. Pentru anul în curs, așteptările din piață indică menținerea volatilității pe perechea EUR/USD, ceea ce va continua să influențeze costul importurilor denominate în dolari — energie, materii prime și bunuri intermediare.
În acest context, așteptările pentru 2026 indică un EUR/RON menținut într-un interval relativ stabil, dar cu un risc asimetric spre depreciere, ceea ce transformă cursul de schimb dintr-o variabilă macro într-un factor operațional de cost. Pentru companii, gestionarea activă a riscului valutar devine o componentă esențială a deciziilor comerciale și financiare, nu doar o reacție defensivă.
Despre AKCENTA CZ a.s.
AKCENTA CZ este unul dintre cei mai importanți operatori de schimb valutar de pe piața cehă și din Europa Centrală, cu o tradiție de peste 25 de ani. Pe lângă ratele de schimb individuale favorabile pentru cumpărarea și vânzarea de valută și comisioanele minime pentru operațiunile de plată, aceasta oferă, de asemenea, acoperire împotriva riscurilor legate de cursul de schimb (tranzacții la termen și opțiuni). Compania este activă și în Polonia, Ungaria, Slovacia și România. Portofoliul de clienți este format din peste 54 000 de entități, majoritatea întreprinderi mici și mijlocii orientate spre export sau import.
