Interviu cu Elena Panțiru, Consilier juridic, PRO VP București: De regulă, străinii semnează un contract de muncă pentru minim 2 ani

Interviu cu Elena Panțiru

Consilier juridic, PRO VP București

De regulă, străinii semnează un contract
de muncă pentru minim 2 ani

Compania dumneavoastră aduce forță de muncă non-UE în țara noastră. Ne puteți spune în ce an ați atras primii muncitori / angajați și din ce stat?

Primii lucrători străini pe care compania PRO VP i-a adus în România a fost în anul 2007. Lucrătorii străini proveneau din China, au fost angajați în domeniul construcțiilor. Totodată, în anul 2009 pot adăuga cu mândrie că am adus primii cetățeni de origine srilankeză care au fost angajați în România. 

Cât timp durează de când o firmă din România ia decizia să aducă angajați străini (face o comandă) și până când ajung aceștia în țara? Ce formalități trebuie îndeplinite?

În ultimii 3 ani, în România a fost aprobat anual un contingent de 100.000 de avize, pentru personal nou admis din statele non UE. Acest lucru a fost ca o gură de aer proaspăt pentru angajatorii români, însă pentru instituțiile implicate în procedurile de obținere a formalităților legale pentru angajarea străinilor în România a fost mai mult decât împovărător. Dacă până în anul 2021, pentru angajarea unui străin, angajatorul aștepta undeva între 3-4 luni, acum are de așteptat aproximativ 10-12 luni sau chiar mai mult. 

Pentru angajarea unui străin în România se obține în primă fază un aviz de muncă – aviz care este emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), ca durată de timp de obținere este între 4-5 luni, în funcție de județul în care se depune cererea. Pasul doi, este obținerea vizei de muncă de la Misiunile Diplomatice ale României din lume – în funcție de domiciliul sau reședința străinului. Aici, timpii de așteptare sunt între o lună și chiar 9 luni, timpul variază în funcție de țara în care se aplică cererea de viză de muncă. 

Ultimul pas este obținerea permisului unic de ședere în scop de muncă, valabil pentru doi ani, care, la fel ca și avizul este emis de IGI, cererea se depune în raza de reședință a străinului. La fel, în funcție de județ poate dura între 40 zile – 6 luni. 

În ce domenii se angajează lucrătorii străini? Care sunt principalele orașe / regiuni unde sunt recrutați? Cam cât timp stau în țara noastră?

Ca domenii de activitate predomină construcțiile, HoReCa, automotive, delivery, abatoare, agricultură, curățenie etc. Nu există vreun județ din România în care să nu fi avut cereri de lucrători străini, dar marea majoritate este concentrată în București, Ilfov, Timiș, Cluj și Iași. 

De regulă, străinii semnează un contract de muncă pentru minim 2 ani, însă stau mult mai mult. Unii chiar se stabilesc în România și după câțiva ani solicită sprijin pentru reîntregirea familiei. 

Guvernul a aprobat pentru acest an un contingent de 100.000 de noi lucrători străini în România, nivel similar cu cel din 2024. Cum estimați cererea de forță de muncă străină, în următorii ani?

Luând în considerare că pentru unele companii avem proceduri care încă de anul trecut din luna aprilie-mai am început formalitățile și nici acum lucrătorii străini nu au început activitatea în România, foarte clar se poate deduce că suntem restanțieri la deficitul de anul trecut, deficit care se adâncește cu fiecare lună. 

Din cei 100.000 de lucrători străini aprobați pentru anul 2025, primii vor ajunge în România, în cel mai fericit caz, după jumătatea acestui an, deci nu avem o predictibilitate cu privire la acoperirea locurilor de muncă vacante. Cererea este tot mai mare anual, dar acoperirea este tot mai greu și mai târziu realizabilă.

Considerați că mai sunt necesare modificări în Codul Muncii, pentru a stimula atragerea investițiilor străine și a lucrătorilor străini?

În primul rând legile speciale aplicabile formalităților de angajare a lucrătorilor străini au nevoie de îmbunătățiri, la nivel de proceduri, termene, digitalizare etc. și apoi Codul Muncii. Nu normele din Codul Muncii sunt o piedică pentru angajarea de personal non-UE, procedurile și timpii de așteptare sunt cei care reprezintă un real impediment.

Ce autorizații sunt necesare pentru o firmă care atrage forță de muncă (în România și în statele din care provin angajații)?

Firmele care prestează servicii migraționiste nu au o legislație determinată pentru acest obiect de activitate. Încă de anul trecut există un proiect de lege pentru reglementarea clară a activității noastre, și care sperăm că în acest an se va concretiza prin niște norme care să vină în sprijinul autorităților din România și totodată a angajatorilor români pentru a apela la servicii profesioniste și transparente pentru toate părțile implicate. 

În țările de origine a străinilor colaborăm cu firme care au obligația de a avea licența pentru export de forță de muncă. Prin această licență, firmele străine au diverse obligații printre care, cea mai importantă, este să se asigure că în țara de destinație a lucrătorului căruia îi oferă un loc de muncă, îi sunt respectare drepturile stabilite prin normele legale.