Future Energy Europe Summit – Ediția a IV-a, 10 decembrie 2024

Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv organizează marți, 10 decembrie 2024 cea de-a patra ediție a conferinței cu tema „Future Energy Europe Summit”.

Evenimentul va avea loc în Aula Carol I, situată la Etajul 2 al Palatului Camerei de Comerț și Industrie București, de pe Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București (vis-à-vis de Palatul Băncii Naționale a României din Str. Doamnei).

Partenerii evenimentului sunt: Camera de Comerț și Industrie București – CCIB (partener instituțional), Romgaz, HiM Public Affairs, Asociația Energia Inteligentă, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, Asociația Studenților în Economie, Afaceri și Comunicare (ambele de la ASE) și Klarmedia.

Prezentare

Energia din România este mai scumpă decât în vest, iar asta face ţara noastră tot mai necompetitivă, a declarat recent Mihai Bordeanu, Managing Director, Dacia South Eastern Europe & Country Head Romania at Groupe Renault.

Conform datelor INS privind situația resurselor energetice în primele 8 luni ale anului 2024 în România, importurile de energie electrică au crescut cu 60% față de perioada similară a anului 2023, iar producția de energie electrică a scăzut cu 11%. 

Viziunea Strategiei Energetice a României este de dezvoltare a sectorului energetic în condiții de securitate, accesibilitate și sustenabilitate, asigurând competitivitatea economică și un loc central pentru consumator, ținând cont de țintele climatice ale UE pentru 2030, 2040 și 2050.

Obiectivele Strategiei Energetice sunt:

1. Securitate energetică
2. Energie cu emisii scăzute de carbon
3. Eficiență energetică
4. Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei

5. Piețe de energie eficiente
6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică

În contextul necesității de accelerare a tranziției verzi și de îmbunătățire a securității energetice, Strategia Energetică își propune să asigure complementaritatea între: menținerea unor prețuri accesibile și susținerea competitivității economice; tranziția graduală de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă și/sau cu emisii reduse de carbon; dezvoltarea capacităților de stocare; îmbunătățirea eficienței energetice; diversificarea surselor de energie autohtone; întărirea rețelelor de transport și distribuție a energiei; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență; flexibilizarea rețelelor și crearea unei piețe competitive și performanțe care să ofere consumatorilor un rol central.

Marile companii în care și statul este acționar, precum Nuclearelectrica, OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Electrica, Oil terminal, Transgaz, Conpet Ploiesti, Rompetrol Rafinare, reprezintă coloana vertebrală a sectorului energetic național. Ținând cont de poziționarea geografică și strategică a României, precum și de viziunea de dezvoltare a sectorului energetic, aceste companii au potențialul și condițiile de a dobândi un rol important în asigurarea securității energetice și a serviciilor de sistem, la nivel regional. Contribuția acestor companii energetice cu rol regional la securitatea energetică a regiunii s-a observat cu claritate în ultimii ani în perioadele în care sistemele energetice ale țărilor din această parte a Europei au fost afectate de condiții meteorologice extreme. Dimensiunea acestor companii, energia produsă, livrată și, respectiv, transportată, au asigurat buna funcționare a sectorului energetic național, dar și a sistemelor energetice din țările vecine.

Statutul României de furnizor de securitate energetică în Republica Moldova și în regiune se susține în foarte mare măsură prin activitatea acestor societăți.

Aceste companii au planuri ambițioase de dezvoltare, inclusiv noi obiective de investiții, retehnologizări și modernizări ale unor obiective aflate în funcțiune și extinderea în regiune.
Energia ieftină este esențială consumatorilor industriali pentru a fi competitivi în piața globală. Industria românească suferă în competitivitate din cauza prețurilor mari la energie, iar evoluțiile pieței de energie din 2022-2023 a determinat mari producători industriali, în special din industria chimică, să își suspende activitatea.

În a doua jumătate a anului 2020 România ocupa locul 17 în UE în ceea ce privește prețurile la electricitate pentru consumatori industriali. Consumatori industriali din țări precum Suedia, Danemarca, Cehia, Bulgaria, Franța, Ungaria, care se bucură oricum de o mai mare productivitate și de grade mai ridicate de eficiență energetică, plătesc prețuri mai mici decât întreprinderi similare din România. În plus, ponderea taxelor în prețul energiei a crescut permanent, de la o medie europeană de 13,8% în 2008 la 35,3% din prețul total cu energia în 2020.

Mai mult, în ultimii ani, competitivitatea economiei românești a fost erodată și de creșterea prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Prețul carbonului în cadrul ETS, la nivel european, s-a ridicat la niveluri nepreconizate, atingând în 2023 niveluri record de aproximativ EUR 100/tonă CO2. În aceste condiții, deținătorii instalațiilor cuprinse în schema EU ETS s-au văzut în situații din ce în ce mai dificile în ceea ce privește plata certificatelor.

Având în vedere noul calendar de eliminare a certificatelor de emisii cu titlu gratuit pentru industrie până în 2034, ca parte a Directivei pentru Comercializarea Certificatelor de Emisii, și eliminarea lichidității pe piața primară de certificate din 2039, industria va trebui să achiziționeze certificate de emisii din ce în ce mai costisitoare. Așadar, povara costurilor energiei este de așteptat să crească.

Deși, în 2023, prețurile energiei în Europa au scăzut față de vârfurile înregistrate în timpul crizei, acestea au fost de 2-3 ori mai mari decât în SUA, iar prețurile gazelor naturale au fost de 4-5 ori mai mari. Această diferență de preț afectează grav competitivitatea companiilor europene și, implicit, a României.
Se estimează că un număr de aproximativ 70 de companii mari consumatoare de energie, care asigură aproximativ 300.000 locuri de muncă directe și indirecte, ar fi expuse unui risc de relocare în absența unei forme de sprijin în ceea ce privește costurile cu energia.

În condițiile în care ponderea industriei în economia națională este mai mare decât media europeană (20,5% vs. 17,9% în 2021) și în condițiile în care România mai are etape de parcurs în privința îmbunătățirii eficienței energetice în industrie și scăderii intensității energetice, se impune acordarea unui sprijin substanțial marilor consumatori industriali de energie, cu atât mai mult cu cât unele regiuni și județe din România au în continuare un caracter monoindustrial (ex: Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș etc.).

În acest context, anual în medie 70 de companii beneficiază de schema de ajutor de stat de ajutor de stat destinată sprijinirii întreprinderilor mari, inclusiv industria grea, care sunt afectate de costurile crescute ale energiei, având un buget anual de 75 milioane de euro.

Aproximativ 44% din gospodăriile din România sunt racordate la rețeaua de gaze naturale, o treime din locuințele României fiind încălzite direct cu gaz natural. Nivelul de racordare este semnificativ mai mic comparativ cu alte țări europene, în ciuda resurselor autohtone bogate de gaze naturale. Accesul la gaze naturale este disproporționat între mediul urban și mediul rural. În 2020 s-au distribuit gaze naturale în 78% din orașe și în doar 25% din comune și sate. De asemenea, există o discrepanță între regiunile țării, județele Cluj, Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Dâmbovița, Prahova și Ilfov fiind acoperite semnificativ, însă localitățile din nordul Moldovei, Buzău și din proximitatea capitalei, deși au o densitate ridicată a populației și rețele de gaze naturale în proximitate, sunt racordate în mică măsură.

Un acces limitat la infrastructura de gaze naturale contribuie semnificativ la sărăcia energetică. În lipsa accesului la gaze naturale și a unui sistem centralizat de termoficare, multe gospodării sunt nevoite să folosească biomasă de eficiență redusă. Peste jumătate din cetățenii României se încălzesc cu lemn de foc, în sobe cu randamente de sub 30%. De multe ori, masa lemnoasă nu este procurată din surse sustenabile.

Prin reducerea numărului de consumatori sau chiar dispariția sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, doar o fracție din consumatorii casnici de tip apartamente în blocuri de locuințe (condominii) mai au acces fizic la rețeaua de energie termică produsă în surse centralizate sau de cvartal. Această situație limitează semnificativ accesul consumatorilor din aglomerările urbane la posibilitatea utilizării pe scară largă a energiei termice produsă din surse regenerabile pentru încălzire și răcire (furnizată prin sistemele centralizate eficiente).

Conform viziunii și a celor șase obiective fundamentale ale Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic în noul context este condiționată de realizarea unor proiecte de investiții și reforme prioritare, care să conducă la adaptarea acestuia la noile cerințe tehnologice și menținerea României ca furnizor de securitate energetică în zonă.

Fondul pentru modernizare (FM) este un instrument esențial de finanțare care contribuie la obiectivele Pactului ecologic european prin sprijinirea unei tranziții juste din punct de vedere social către o economie verde.

Conform OUG nr. 60/2022, FM este implementat prin 11 programe-cheie, astfel: 1) Surse regenerabile de energie și stocarea energiei, 2) Înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei – realizarea de centrale de tip turbină cu ciclu combinat, ce pot fi adaptate pentru funcționarea pe hidrogen, 3) Modernizarea și construcția de noi tronsoane de infrastructură energetică (rețele de transport și distribuție pentru electricitate și gaze naturale), 4) Hidrogen verde (producția de hidrogen), 5) Cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare, 6) Energie nucleară – dezvoltarea unităților 3 & 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și de reactoare modulare mici, 7) Eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU-ETS – instalații de captare, transport, stocare și folosire a CO2 CCS/CCU, 8) Biocarburanți, 9) Eficiență energetică în transporturi – reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi, 10) Surse regenerabile și stocarea energiei pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul agricultură, respectiv în domeniile: agricultură, industrie alimentară și fabricarea băuturilor și îmbunătățiri funciare, precum și 11) Tranziția justă în județele pentru care Comisia Europeană a aprobat planurile teritoriale pentru o tranziție justă, cu respectarea măsurilor prevăzute în aceste planuri.

Promovarea investițiilor în capacități noi de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon reprezintă o componentă importantă în atingerea obiectivelor României pentru anul 2035.

Programele-cheie investiționale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în capacități eoliene, fotovoltaice, hidro, pe bază de biomasă și geotermale precum și biocombustibili, incluse în PNRR și în FM, alături de investițiile în capacități de generare din surse nucleare și de cogenerare pe bază de gaze naturale, modernizarea rețelelor de transport și distribuție și dezvoltarea capacităților de stocare, vor conduce la atingerea obiectivelor și țintelor în domeniul decarbonării și surselor regenerabile de energie pentru anul 2035.

Valoarea investițiilor pe care România le poate realiza utilizând fonduri europene prin PNRR și prin FM depășește 13 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerarea, biocombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice.

Potrivit evaluărilor Federației ACUE, în următorii cinci ani, sunt necesare investiții de cel puțin 10 miliarde de euro în rețelele de energie electrică de la nivel național, în contextul tranziției energetice. Din această sumă, 6 miliarde de euro vor trebui finanțate din surse proprii ale operatorilor de distribuție. Distribuitorii de energie electrică au o rată reglementată a profitului, iar banii investiți în rețele sunt recuperați în zeci de ani, eșalonat, prin tarifele reglementate plătite de consumatori. Pentru a atrage finanțările private necesare realizării acestor investiții, cadrul de reglementare trebuie să fie unul adecvat nu doar la cerințele actuale ale pieței, ci și la provocările viitoare ale tranziției energetice, creând astfel un mediu favorabil inovației și dezvoltării durabile.

Future Energy Europe Summit, ediția a IV-a, își propune să vină cu soluții pentru dezvoltarea industriei și să prezinte ce capacități energetice vor trebui să fie închise, ce capacități vor fi modernizate și ce capacități noi de producție vor fi construite.

Temele de discuție (lista este deschisă):

Cum decurge procesul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale și procedura de compensare? Ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025?

Este capabil sectorul energetic să facă față valului imens de investiții care se anunță? Există suficienți angajați care să construiască noile capacități?

Au companiile energetice de stat un Project Management eficient, astfel încât să se realizeze investițiile la timp?

Cu ce echipamente și tehnologii se vor construi viitoarele capacități de producție și transport de energie electrică, energie termică și gaze naturale?

Cât timp vor avea gazele naturale statutul de combustibil de tranziție?

Vom reuși să producem hidrogen?

Când va începe exploatarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră?

Cum decurge programul de construcție a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă?

Ce se întâmplă cu prosumatorii?

Cum va funcționarea mecanismul de sprijin prin Contracte pentru Diferență pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon?

Cât de eficientă va fi exploatarea energiei eoliene offshore?

La toate aceste întrebări vor răspunde oficiali, reglementatori și șefi ai companiilor din sistemul energetic.

Agenda

09,00 – 09,30: Înregistrarea participanților & Networking

09,30 –12,30: Prezentări și dezbateri

Vorbitori

Dan-Dragoș DRĂGAN, Secretar de Stat, Ministerul Energiei

Sorin ELISEI, Director General, Ministerul Energiei

Mircea Valentin CÂRLAN, Director General, Direcția Generală Investiții, Ministerul Energiei

Lucian RUSU, Secretar General Adjunct al Guvernului

Silvia VLĂSCEANU, Directorul Executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO

Daniel APOSTOL, Director General, Federația Patronală a Energiei

Claudiu CREȚU, Director General, Electrocentrale București

Frank HAJDINJAK, Vicepreședinte, Centrul Român al Energiei

Ovidiu DEMETRESCU, Partener OCD Capital & Resource și London Brokers

Moderator: Bogdan Munteanu, Purtător de cuvânt al Consiliului Patronatelor ESG din România și Managing Partner la Market Cap PR

Contact

Mircea Fica, Fondator, Club Antreprenor, mircea.fica@clubantreprenor.ro, 0732.903.216

Ultimele ediții

Future Energy Europe Summit – Ediția a III-a, 26 martie 2024

Future Energy Europe Summit – Ediția a II-a, 23 noiembrie 2023

Future Energy Europe Summit – Ediția I, 2 martie 2023

Vezi cum a fost la eveniment:

Galerie foto, video și apariții media – eveniment: Future Energy Europe Summit – Ediția a IV-a, 10 decembrie 2024