Modul în care producem și consumăm energie se schimbă într-un mod radical. Modelul centralizat și unidirecțional prin care energia electrică este transportată de la centralele de producție la companii și gospodării este în curs de transformare. Distribuția de energie electrică trebuie să dezvolte noi roluri și funcțiuni implicând acțiuni mult mai complexe.
Transformarea rețelelor energetice în contextul tranziției către un model economic fără emisii de carbon reprezintă o provocare globală, iar valorificarea oportunităților emergente și optimizarea costurilor acestei tranziții sunt deopotrivă esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest proces complex, un rol crucial este atribuit operatorilor de distribuție a energiei electrice, care sunt chemați să își redefinească misiunea și să se adapteze la noile cerințe tehnologice și ecologice.
Succesul tranziției energetice depinde de transformarea rețelelor de distribuție, care trebuie să țină pasul cu noile tehnologii de producție și consum, pe care să le poată integra în siguranță și inteligent, în beneficiul utilizatorilor. Investițiile necesare decarbonării, descentralizării și digitalizării sistemului energetic sunt semnificative, dar impactul economic va fi compensat de beneficii: câștigul de competitivitate pentru companii provine din costurile sustenabile cu energia curată de care vor beneficia, opțiuni diverse pentru autoconsum sau tehnologii de consum eficiente.
Roluri cu noi funcțiuni pentru distribuitorii de energie electrică
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
3 octombrie 2024: Viitorul afacerilor de familie în România, Ediția a III-a
15 octombrie 2024: Soluții pentru finanțarea companiilor, Ediția a III-a
19 octombrie 2024: Concurs de șah
24 octombrie 2024: Forumul de management și reciclare a deșeurilor, Ediția a IV-a
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Printre cele mai importante roluri ale operatorilor de distribuție a energiei electrice, în acest context, se numără modernizarea rețelelor pentru integrarea surselor regenerabile de energie (noile proiecții din PNIESC revizuit arată că, până în 2030, se va înregistra o creștere a capacității de energie solară de la 1,8 GW în 2022 la 8,2 GW, în timp ce energia din surse eoliene aproape că se va dubla, de la 3 GW în 2022 la 5,8 GW), digitalizarea și managementul rețelelor inteligente împreună cu creșterea flexibilității, rezilienței și securității acestora.
La fel de importantă este și gestionarea cererii și implementarea soluțiilor de stocare a energiei, iar România intenționează să integreze în infrastructura de transport și distribuție o capacitate totală de stocare a energiei electrice în baterii de 1.200 MW sau 2.400 MWh până în 2030.
În ceea ce privește sectorul încălzire și răcire, obiectivul pentru 2030 este de a asigura 30,8% din consumul final brut de energie prin pompe de încălzire-răcire.
De asemenea, va fi necesar ca rețelele să ofere suport pentru electromobilitate și să conecteze aproximativ 28.000 de puncte de reîncărcare electrică (din care cel putin 16.000 vor avea o capacitate > 50 kW) pentru încărcarea a 680.000 mașini electrice și 617.000 hibrid plug-in.
Raportul Draghi 1 privind competitivitatea Uniunii Europene oferă o radiografie clară a stării infrastructurii electrice la nivel european, subliniind provocările și oportunitățile din acest sector. Un aspect esențial evidențiat este necesitatea de a rezolva vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime și componentele critice pentru rețelele de transport și distribuție a energiei. O astfel de abordare este vitală pentru creșterea capacității de interconectare între statele membre și pentru modernizarea rețelelor de distribuție de joasă tensiune, un domeniu care până acum a rămas într-un con de umbră, dar care este esențial pentru o tranziție energetică de succes. Raportul atrage atenția asupra necesității de investiții strategice în aceste rețele, care nu doar să susțină extinderea energiilor din surse regenerabile, ci și să răspundă la noile provocări ale securității energetice. Aducerea rețelelor de joasă tensiune în centrul discuției reflectă o schimbare de paradigmă: aceste infrastructuri nu mai pot fi considerate periferice, ci esențiale pentru viitorul energetic al Europei.
Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de adoptare mai rapidă a deciziilor și de investiții masive, dacă vrea să mențină ritmul din punct de vedere economic cu giganți precum Statele Unite și China.
Pentru prima dată, există un apel clar la finanțarea comună UE pentru investițiile necesare în rețelele electrice de transport de distribuție – ca o condiție prealabilă esențială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de energie și decarbonare.
În peisajul european, România nu face excepție: potrivit evaluărilor Federației ACUE , în următorii cinci ani, sunt necesare investiții de cel puțin 10 miliarde de euro în rețelele de energie electrică de la nivel național, în contextul tranziției energetice. Din această sumă, 6 miliarde de euro vor trebui finanțate din surse proprii ale operatorilor de distribuție. Distribuitorii de energie electrică au o rată reglementată a profitului, iar banii investiți în rețele sunt recuperați în zeci de ani, eșalonat, prin tarifele reglementate plătite de consumatori. Pentru a atrage finanțările private necesare realizării acestor investiții, cadrul de reglementare trebuie să fie unul adecvat nu doar la cerințele actuale ale pieței, ci și la provocările viitoare ale tranziției energetice, creând astfel un mediu favorabil inovației și dezvoltării durabile.
Rolul gazelor naturale în tranziția energetică a României
Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în România există aprox. 60.000 de km de rețele de distribuție a gazelor naturale. Aceste rețele sunt esențiale pentru alimentarea consumatorilor casnici și industriali din întreaga țară. Rețelele de distribuție de gaze naturale includ atât infrastructura existentă în localitățile mari, cât și extinderi recente pentru a acoperi zonele rurale sau mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. În ultimii ani, s-a investit semnificativ în modernizarea și extinderea acestei infrastructuri pentru a asigura un acces mai larg și mai eficient la gaze naturale. Conform datelor ANRE, pentru 2019-2023, s-au investit 3,6 mld. lei, respectiv, în medie, 720 mil. lei/an.
Operatorii de distribuție a gazelor naturale au în planurile lor de investiții reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea rețelelor operate și, în contextul tranziției energetice, au în vedere investiții dedicate rețelelor inteligente de gaze adaptate conceptului „smart gas grid” care pot vehicula gaze din surse regenerabile și gaze cu emisii reduse de carbon.
Pentru 2030, Comisia Europeană își propune ca aproximativ două treimi din totalul volumelor de gaze naturale din spațiul rusesc să fie substituite de gaze verzi, în special hidrogen, respectiv biometan. Astfel, Consiliul European a adoptat Directiva și Regulamentul privind funcționarea pieței gazelor din surse regenerabile, a gazelor naturale și a hidrogenului (DHGC), recunoscând rolul esențial al rețelelor de distribuție pentru integrarea noilor surse.
Conform estimărilor Comisiei Europene, România are capacitatea de a înlocui, pe termen mediu, aproximativ 80% din importurile actuale de gaze naturale cu biometan și 80% – 90% din producția curentă de gaze naturale pe termen lung (2050).
Oportunități în economia viitorului
Companiile mici și mijlocii sunt pilonul de bază al economiei, reprezentând 90% din afacerile la nivel global, angajând 70% din forța de muncă a lumii și contribuind cu peste 50% din PIB-ul global2. Având în vedere agilitatea și potențialul lor de inovare în lanțurile de aprovizionare și răspândirea sectorială largă, aceste companii sunt vitale pentru eforturile globale de a asigura tranziția net zero. În România, microîntreprinderile și companiile mici şi mijlocii numără 889.000 de societăți, care realizează 45% din cifra de afaceri din economie3. Ele pot avea un rol principal în adoptarea și implementarea noilor tehnologii energetice, devenind astfel nu doar parte din soluție, ci și potențiali lideri ai tranziției către o economie verde și digitală. Un procent semnificativ dintre aceste companii sunt cele care practic vor furniza produsele și forța de lucru necesare pentru noua economie.
Până în 2050, energia electrică va constitui 37% din cererea finală de energie globală, față de 20% în 2023, iar sursele regenerabile vor acoperi 70% din producția globală de electricitate4. Aceste schimbări aduc cu sine noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, care pot valorifica aceste resurse pentru a-și îmbunătăți eficiența energetică.
Eficiența energetică, factor-cheie în reducerea costurilor și îmbunătățirea competitivității în procesul de tranziție
Adoptarea unor soluții eficiente energetic, cum ar fi modernizarea iluminatului, optimizarea proceselor de producție și implementarea de soluții de izolație termică, poate reduce semnificativ consumul de energie și costurile asociate. În același timp, IMM-urile pot beneficia de integrarea tehnologiilor de monitorizare și gestionare a energiei, care le permit să identifice și să elimine pierderile energetice, optimizând astfel consumul.
Conform sondajului anual SME Climate Hub din 2024, 44% dintre IMM-uri au dat prioritate reducerii emisiilor într-o măsură mai mare în acest an comparativ cu anul trecut, iar 53% au menținut reducerea emisiilor la același nivel de prioritate ca anul trecut. 52% dintre aceste companii sunt motivate de economiile de costuri și de rentabilitatea investiției rezultate din acțiunile lor întreprinse împotriva schimbărilor climatice5.
Rolul politicilor și investițiilor – impuls pentru tranziție și eficiența energetică
Succesul IMM-urilor în această tranziție depinde în mare măsură de politicile guvernamentale și de realizarea investițiilor strategice din alte sectoare, cum este cel energetic. Autoritățile trebuie să adopte politici care să stimuleze investițiile în digitalizare, infrastructură și securitate cibernetică – esențiale pentru dezvoltarea unor sisteme de energie sustenabile și reziliente.
În plus, politicile guvernamentale trebuie să sprijine eficiența energetică, prin măsuri precum stimulente financiare, granturi și subvenții pentru modernizarea echipamentelor și adoptarea de tehnologii eficiente energetic. Aceste măsuri nu numai că ar ajuta companiile să își diminueze costurile operaționale, dar ar stimula și investițiile în inovații tehnologice care să susțină o economie verde.
Companiile mici și medii vor avea acces la piețe noi și la oportunități de colaborare internațională prin infrastructuri de rețea modernizate, adaptate noilor nevoi de producție și consum. Integrarea surselor regenerabile și a soluțiilor de stocare va crea o platformă de inovare și de dezvoltare a unor produse și servicii noi. Prin utilizarea energiei regenerabile, combinată cu stocarea avansată și alte noi tehnologii, IMM-urile se pot poziționa ca pionieri ai tranziției energetice, maximizându-și reziliența economică.
Într-un context global tot mai competitiv, acest avans tehnologic le poate oferi un avantaj strategic, atrăgând investitori și parteneriate care să contribuie la creșterea sustenabilă.
2 https://www.worldbank.org/en/topic/smefinance
3 https://www.onrc.ro/index.php/ro/
