Războiul din Ucraina a cauzat creșterea ponderii produselor fitosanitare contrafăcute

Contrafacerea produselor fitosanitare: o problemă majoră în România

Aproape 1 din 7 produse fitosanitare din România este contrafăcut, o rată semnificativ mai mare decât media europeană de 14%. Această problemă este amplificată de războiul din Ucraina și de creșterea vânzărilor online, a declarat Carmen Botez, Director Executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), la un eveniment recent.

Consecințele contrafacerii sunt semnificative:

• Pierderi economice pentru fermieri: Produsele contrafăcute nu oferă protecția adecvată culturilor, ducând la pierderi de recoltă și venituri reduse.
• Riscuri pentru mediu și sănătate: Utilizarea de produse contrafăcute poate contamina solul și apa, punând în pericol sănătatea oamenilor și a mediului.
• Concurență neloială pentru producătorii legitimi: Comerțul cu produse contrafăcute afectează negativ producătorii care respectă reglementările și standardele de calitate.

 AIPROM, Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv au organizat ieri, 14 mai, evenimentul „Cum reducem fenomenul contrafacerilor?”, pentru a atrage atenția publică cu privire la problema contrafacerii produselor fitosanitare și pentru a identifica soluții de combatere a acesteia.

Este important ca fermierii să fie conștienți de riscurile asociate cu produsele contrafăcute și să se aprovizioneze doar de la surse de încredere. De asemenea, autoritățile trebuie să intensifice controalele și să ia măsuri ferme împotriva celor care comercializează produse contrafăcute.

„În industria noastră, a crescut foarte mult procentul de produse contrafăcute care ajung la fermieri pe cale online. Ne interesează foarte mult agricultura durabilă, dar combaterea contrafacerii nu este deloc simplă. Industria face investiții masive pentru a-și apăra interesele, iar fermierii sunt tot mai atenți la produsele contrafăcute”, a spus Botez.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) este membru cu drepturi depline al CropLife Europe din 2008 și are 17 membri reprezentanți de companii multinaționale și companii naționale. Industria produselor de protecție a plantelor este una foarte reglementată, pesticidele fiind printre cele mai reglementate produse din lume.

Botez a adăugat că este necesară creșterea nivelului de educație a populației, dublată de o schimbare de mentalitate. Dar populația din România, care are oricum dificultăți financiare, are puține modalități la îndemână de a se proteja de produsele contrafăcute. În același timp, infractorii și-au rafinat metodele de convingere a consumatorilor să le cumpere mărfurile ilicite.

„Multe metode de a lupta împotriva contrafacerilor sunt doar teoretice. Practic, putem face protecția proprietății intelectuale, dar chiar și unii membri ai noștri nu respectă toate regulile, precum urmărirea traseabilității produselor”, potrivit lui Botez, care a adăugat că „rampa de lansare” a acestor produse în mediul online este reprezentată de rețelele de socializare Telegram și WhatsApp.

Astfel de infracțiuni sunt comise de grupări de crimă organizată și, din păcate, legislația este adesea considerată „prea blândă”.

„Este trist că nu se știu mai multe despre pericolul produselor contrafăcute pentru plante. E un pericol imens, iar problema este foarte amplă”, a spus Ana Maria Munteanu, Vicepreședinte al Grupului de experți pe probleme de contrafacere al CropLife Europe – Cazuri instrumentate de Poliția de Frontieră și IGPR.

„Cantități imense” de substanțe fitosanitare contrafăcute provin din China, iar multe dintre ele sunt extrem de periculoase pentru plante, mediu și oameni. De asemenea, zilnic sunt introduse în țară sute de tone de astfel de substanțe din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia, ceea ce înseamnă, de multe ori, profituri de „milioane de euro” pentru traficanți.

O parte din aceste volume de mărfuri contrafăcute sunt destinate altor piețe. Astfel că nu toate rămân în România, însă multe dintre ele intră în țară cu denumiri false, chiar dacă sunt interzise de mult timp în toată lumea. Un astfel de exemplu este Paraquat.

Potrivit lui Ionuț Dumitru, Coordonator de Proiect, Combaterea Contrafacerii AIPROM, Industria pentru Protecția Plantelor s-a alăturat solicitărilor pentru măsuri mai dure de control și aplicare a legii cu privire la vânzarea online a pesticidelor ilicite, în urma publicării unui raport de către Alianța Transnațională pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TRACIT) privind produsele contrafăcute și ilicite pe platforme de comerț electronic.

Raportul TRACIT evidențiază prezența produselor de protecție a plantelor contrafăcute și ilicite pe toate platformele majore de comerț electronic și subliniază decalajul mare dintre politicile declarate ale platformelor, aplicarea acestora și modul în care legiuitorii reglementează vânzările online.