Interviu cu Arh. Ella Falcă, Managing Partner & Lead Architect, Pro Arhitectura

Avem capacitatea de a gestiona orice tip de investiție

De unde pasiunea pentru arhitectură? Ce v-a determinat să alegeți această profesie nobilă?

Încă de mică, alături de tatăl meu, care și el este arhitect de profesie, am făcut primii pași în lumea fascinantă a arhitecturii. Am admirat mereu pasiunea cu care tatăl meu proiecta biserici și câtă fericire a adus oamenilor prin munca lui. Mi-am dorit să-i calc pe urme, să fiu la fel de puternică și să fac la fel de mult bine ca el. Așadar, lângă el am învățat ce înseamnă echilibrul dintre funcționalitate și formă, treptat dezvoltându-se viziunea și simțul realității, astfel m-am îndrăgostit de arhitectură ajutată de abilitățile mele spre științele exacte, dar și de talentul la desen. 

Care sunt valorile pe care se bazează Pro Arhitectura?

Pentru noi, cele mai importante valori ale companiei sunt și cele pe care le descoperim în oamenii cu care interacționăm. Ne-am format pas cu pas în cei peste 18 ani de muncă și ceea ce ne reprezintă este punctualitatea, rapiditatea, disponibilitatea și onestitatea și corectitudinea, sunt unele dintre cele mai importante valori pe care le promovăm. 

Ce servicii oferiți? 

Suntem un birou de arhitectură cu sediul în Arad, însă oferim servicii clienților din toată țara. Clienții noștri știu deja că atunci când ne calcă pragul, le suntem alături de la începutul până la sfârșitul investiției, în tot ce înseamnă servicii și consultanță în domeniul proiectării. De la studii de fezabilitate, DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie), proiectare, la obținerea autorizațiilor necesare și urmărirea implementării fiecărui proiect, la rezolvarea diverselor probleme care pot apărea pe parcurs, le suntem alături clienților noștri. Avem în portofoliu proiecte mari și foarte mari, unele unicat la nivel de Europa de Est, altele fiind de-a dreptul cele mai mari din Europa.

Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?

Cred că într-o echipă este important să ne cunoaștem și să ne înțelegem reciproc nevoile. Cea mai bună motivare este strânsa legătură dintre noi. Încerc să creez o conexiune cu fiecare și îi încurajez să se cunoască și să se apropie și ei între ei. Petrec timp ascultându-i, comunicând cu ei, fiind acolo atât profesional, cât și la nivel uman. Când recrutez, prima întrebare pe care o adresez este aceea dacă sunt pasionați de ceea ce fac, pasiunea pentru arhitectură. Pentru mine, este important să știu că fiecare pune suflet în munca lui și nu pot empatiza cu oameni care sunt conduși de materialism. Când îți place ce faci, iese un produs bun, altfel ești un om chinuit, care nu se poate integra într-o echipă în care primează pasiunea. 

Care au fost / sunt clienții cei mai reprezentativi pentru care ați lucrat?

Îmi place să dezvolt relații de lungă durată, atât cu clienții, cât și cu furnizorii mei. Cred că munca bazată pe respect și onestitate creează parteneriatele cu adevărat importante. Avem în portofoliu clienți din retail cu care lucrăm de peste 14 ani, clienți din logistică și industrie cu care colaborăm de peste 15 ani. Câteva nume cu care ne mândrim: Lidl, Real, Obi, Dedeman, AFI, Maschio Gaspardo, CTP, VGP, Lukoil, Profi. 

Județul Arad este în topul județelor industrializate din țara noastră, cu foarte multe fabrici și parcuri logistice. Care au fost cele mai complexe lucrări derulate de echipa voastră?

Cele mai complexe proiecte sunt acelea care încep din fașă, adică de la planul urbanistic zonal, apoi trec prin etapa de autorizații de construire pentru rețele, autorizațiile de construcție propriu-zisă, ca la final să poată fi obținută autorizarea de funcționare din punct de vedere ISU. Bineînțeles, urmează apoi etapele de implementare, monitorizare, raportare. Complexitatea este dată de coordonarea echipelor de proiectare și de urmărirea execuției. În județ, dar nu numai, am realizat multe proiecte de mare anvergură pe parcursul celor peste 18 ani. Clienții noștri ne aleg pentru că știu că avem capacitatea de a gestiona orice tip de investiție. 

Sunteți implicați în construcția celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va fi amplasat pe o suprafață de peste 1.000 de hectare, în localitățile Grăniceri și Pilu din județul Arad. Care sunt provocările acestui proiect?

În cazul proiectelor mari și foarte mari, cum a fost și acest parc fotovoltaic, ne confruntăm, de multe ori, cu schimbări de legislație. Durează foarte mult ca timp să finalizăm întregul proiect, iar asta presupune să fim în permanență conectați la schimbările care se produc. A fost nevoie de o serie de reavizări, adaptări ale proiectului în funcție de modificările apărute, găsirea unor artificii și soluții noi care să-l facă funcțional din toate punctele de vedere, ținând cont și de nevoile și limitările fiecărei părți implicate. 

În ce domenii există nevoie mai mare de serviciile arhitecţilor? Ce potențial de creștere există pe această piață, având în vedere nivelul statelor dezvoltate?

Europa este într-o continuă dezvoltare, la fel și România. Prin atragerea exponențială de fonduri din ultimii ani, dar și prin încrederea tot mai mare pe care o au dezvoltatorii de proiecte de mare anvergură, datorită susținerii de care se bucură la nivel european, serviciile noastre sunt foarte căutate. Sunt o mulțime de proiecte care pun accentul pe energie regenerabilă, sustenabilitate și dezvoltare durabilă. Bineînțeles, depinde mult de viziunea și posibilitățile financiare ale fiecărui client în parte, însă cu siguranță este destul loc de creștere.  

Cine ar trebui să stimuleze cultura construirii de calitate?

Ca în orice domeniu, și în arhitectură o cultură sănătoasă este creată de toate părțile implicate, care împreună lucrează pentru a obține rezultate din ce în ce mai bune. Într-o lume ideală, arhitecții ar vorbi mai des și mai deschis despre importanța planificării și proiectării cu sens, autoritățile ar susține în mod coerent atât nevoile clienților, cât și pe cele ale arhitecților și clienții ar înțelege că nu se poate mereu să obținem cea mai bună calitate, în cel mai scurt timp, cu cel mai mic buget. Este o muncă de calibrare, un dialog continuu între părți. 

Care sunt, în opinia dumneavoastră, tendințele în arhitectură și construcții, la finalul anului 2023?

La nivel mondial, continuă trendul început în urmă cu câțiva ani. Se construiește mult și se pune accentul pe sustenabilitate și accesibilitate. Construcțiile au fost mereu axate pe nevoile omului, însă abia recent s-a schimbat percepția din împlinirea nevoilor imediate, în cele pe termen lung. Proiectele recente și susținerea primită din partea UE încurajează dezvoltatorii români să construiască mai sustenabil, punând accentul pe viitor. 

În ultimii ani au emigrat mai mulţi arhitecţi din România. Cum percepeţi acest fenomen?

Cred că mulți arhitecți tineri care aleg să plece din țară sunt puternic influențați de familie. Sunt încurajați să caute un viitor mai bun pentru copiii lor, presupunând că îl vor găsi în altă țară. Părerea mea este că în România încă se poate practica această meserie într-un mod care să ofere satisfacții, inclusiv materiale. Există facultăți de arhitectură bune și foarte bune, piața muncii are nevoie de arhitecți tineri și pasionați, țara se dezvoltă într-un ritm alert și poate asigura salarii decente după primii ani.

Totul este să vrei să lucrezi și să nu aștepți să primești totul de-a gata sau funcții de conducere imediat după absolvire. Este o chestiune de mentalitate. Nicăieri nu este ușor la început, oriunde mergi este nevoie să muncești. Cât timp părinții își vor susține copiii să plece din țară, ne vom confrunta și în viitor cu această problemă, iar această mentalitate trebuie schimbată. Din fericire, există și tineri arhitecți pasionați de munca lor, care reușesc să facă performanță și în țara noastră.  

Ce viitor au absolvenţii facultăţilor de arhitectură? Există suficiente locuri de muncă pe piaţa internă?

Sunt mai multe cereri ale angajatorilor decât arhitecți care reușesc să termine facultatea. Problema nu sunt locurile de muncă, ci mentalitatea tânărului absolvent, care are dificultăți în a înțelege că, odată cu finalizarea studiilor, intră într-o nouă etapă a vieții, una în care este necesar să muncească. Trăim într-o societate intoxicată de online și rețele de socializare, în care fiecare încearcă să-și etaleze viața luxoasă fără eforturi în muncă.

Se promovează o stare de dolce far niente, în care fiecare pare că are de toate, fără a ridica un deget. Mulți tineri cred în această imagine falsă, iar atunci când se lovesc de realitate, în care trebuie să muncești pentru orice, clachează. Cred că avem nevoie de mai multe exemple reale de reușită prin muncă, de normalizarea acesteia și de răsplătirea celor care chiar depun eforturi pentru a obține rezultate. 

Cum vedeți concurența actuală/nivelul de competiție în corpul profesional al arhitecților?

Există un ghid al Ordinului Arhitecților. În acesta sunt bine definite responsabilitățile arhitectului și conține inclusiv propuneri tarifare recomandate. Din păcate, mulți nu îl respectă și se creează o concurență neloială. O bună parte nu achiziționează licențe pentru software-urile specifice, nu respectă standardele de proiectare, nu țin cont de ghid, de multe ori nici de etica profesională. Fiecare proiectează în felul lui, la tarifele stabilite de el personal. Pentru mine, concurența este dictată de firmele care au același nivel, ceilalți nu există. 

Patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice în țara noastră. În acest context, rolul autorităților locale și centrale în programul de regenerare urbană este vital. Ce ar trebui să facă arhitecții pentru a grăbi procesul de revitalizare a patrimoniului arhitectural din marile orașe?

Cartierele de blocuri ar trebui revitalizate prin regenerare urbană, punând la dispoziție spații sociale, culturale, zone verzi și de agrement. De asemenea, este necesar să ținem cont de conectarea la mobilitatea urbană, prin piste de biciclete, accesibilizarea zonelor pietonale și acces mai bun la mijloacele de transport în comun, preferabil ecologice. Există fonduri europene care să susțină toate aceste lucruri. Autoritățile ar putea să se consulte mai des cu arhitecții (în unele orașe o fac), pentru a crea împreună planuri sustenabile și proiecte coerente. În cartierele definite ca zone protejate istoric este necesară o reabilitare cu sens a clădirilor, ținând cont de structurile inițiale. De asemenea, acestea trebuie conectate la o viață socială dinamică, adaptându-le la noile nevoi ale oamenilor. 

Cu o istorie impresionantă și un portofoliu bogat, de peste 18 ani, PRO Arhitectura colaborează cu proiecte mari și foarte mari în România. Cu sediul în Arad și o cifră de afaceri de peste 3.580.000 lei în 2022, compania este una premiată la nivel național, pentru rezultate remarcabile obținute sub managementul arhitectului Ela Falcă. Proiecte la care a luat parte: cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, intrarea pe piața din România a Maschio Gaspardo, cel mai mare parc industrial din Arad – VGP Park Arad și multe altele. Mai multe detalii despre PRO Arhitectura găsiți pe https://pro-arhitectura.ro.