Interviu cu Camelia Luciana Taină, Director General, Direcția Generală Antreprenoriat și Programe de Finanțare, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Instituția noastră și-a dovedit dedicarea

față de mediul antreprenorial românesc

Pentru început, vă rugăm să ne spuneți care au fost programele de finanțare pentru companii derulate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în ultimii trei ani? 

Aproape 1,6 miliarde de euro au ajuns la antreprenorii români, prin intermediul măsurilor de sprijin inițiate și implementate cu succes de MEAT alături de cele 9 Agenții pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIMM) din subordine, Serviciul de Telecomunicații Speciale și de partenerii bancari. În toată perioada pandemică, cât și în cea post – pandemică, instituția noastră și-a dovedit dedicarea față de mediul antreprenorial românesc, tratând cu seriozitate și profesionalism fiecare provocare și oferind consiliere tuturor aplicanților, astfel încât sa fie atinse toate obiectivele generale și specifice ale schemelor de ajutor. Întreg personalul Direcției Generale Antreprenoriat și Programe de Finanțare (DGAPF), alături de colegii din cadrul AIMM, a depus eforturi susținute, de multe ori peste programul de lucru, pentru a asigura cadrul procesării tuturor cererilor de finanțare, de ordinul sutelor de mii. Chiar dacă volumul de activități și termenele urgente ne-au pus de multe ori în situații de criză, satisfacția de a fi contribuit la sprijinirea, înființarea și dezvoltarea firmelor românești, unele dintre acestea fiind chiar salvate datorită măsurilor compensatorii, în contexul crizelor suprapuse, este una foarte mare. Finanțările MEAT  ajung la 10% din IMM-urile din România. Este cea mai bună promovare a ministerului de care avem nevoie pe zona antreprenorială. Cine nu a auzit de Start-Up Nation, de Măsura 1 – Microgranturi sau Măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru, de programele HoReCa, Femeia Antreprenor sau de IMM Agri-Food?!  Daca în perioada pandemică am avut peste 133.000 de aplicații din care am evaluat peste 100.000 și am semnat peste 70.000 de acorduri de finanțare, în anul 2022 ne-am concentrat atenția pe programele de stimulare a creșterii economice Start-Up Nation și Femeia Antreprenor pentru stimularea antreprenoriatului românesc și crearea de noi locuri de muncă, cu accent pe educație, training, inovare și digitalizare.  În cadrul programului “vedetă” al ministerului,  Start-Up Nation, în primul pilon național s-au înscris 15.319 de aplicanți, iar pe componenta separată, dedicată cetățenilor români care se întorc din Diaspora pentru a deschide o afacere în România, s-au înscris 1.648 de societăți. La acest moment, pe cei doi piloni avem aproximativ 8.600 de acorduri de finanțare semnate, însumând aproximativ 1.700.000.000 lei. În anul 2022, în istoricul programului Femeia Antreprenor a însemnat primul an în care în cadrul acestuia au fost acordate granturi în valoare de 200.000 de lei  pentru stimularea înființării și dezvoltării structurilor economice private înființate și conduse de către femei, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, realizarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, bazate pe digitalizare, dezvoltare durabilă, inovare și pregătire antreprenorială, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și ale prejudecăților existente încă la nivel local.

Care programe au fost cele solicitate de antreprenori?

Pentru oricare dintre cele pe care le-am lansat interesul a fost major, numărul aplicanților fiind de ordinul miilor sau zecilor de mii, în funcție de caz, depășind cu mult bugetele alocate. În anul 2023, în perioada următoare vom lansa o serie de programe de finanțare, dintre care cele mai așteptate sunt noile ediții – pilot ale programelor „Comerț & Servicii” și „Microindustrializare”, care au drept obiectiv susținerea investițiilor și creșterea competitivității IMM-urilor din aceste sectoare, precum și încurajarea digitalizării și transformării verzi a acestora, respectiv promovarea producției interne și a conceptului „Fabricat în România”. Mecanismele de finanțare, în ambele cazuri, vizează acordarea de credite pentru o serie de investiții eligibile cum ar fi, spre exemplu, achiziționarea de echipamente, tehnologii sau sisteme destinate eficientizării energetice. Din totalul sumei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va asigura o primă de capital pentru diminuarea și reeșalonarea creditului. O noutate a acestui an o reprezintă forma în care se va desfășura Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii –   cele trei evenimente vor fi  organizate la Cluj Napoca,  Iași și  Constanța prin Agențiile pentru  Întreprinderi Mici și Mijlocii teritoriale și vor fi focusate pe  Industrie  IT și automatizări,   IT și industrii creative, industria HORECA și Diaspora. Expozanții prezenți la eveniment vor beneficia de participare gratuită. Mai mult, cheltuielile acestora privind cazarea și transportul, inclusiv a produselor acestora la/de la eveniment, vor fi decontate în sumă forfetară.

Câți oameni din Direcția dumneavoastră lucrează pentru elaborarea programelor și pentru selecția cererilor? Mai aveți nevoie de alți experți / angajați?

Lucrez în sistemul public de aproape 10 ani și fiind un reprezentant al noii generații sunt și un promotor al simplificării, debirocratizării, flexibilizării cadrului legislativ nu numai în programele de finanțare, ci în întregul sistem public. Am fost și sunt parte, ca reprezentant al institituției pe care o reprezint, al unui vast proces de digitalizare al administrației publice. Astfel, structura pe care o coordonez care numără aproximativ 200 de funcționari publici, se poate lăuda cu prima platformă informatică care interoghează în timp real baze de date ale altor instituții publice pentru a asigura aplicanților formulare simple, predictibile, succinte, astfel încât rezultatul unui program de finanțare să fie doar la câteva click-uri distanță. Desigur, rezultatul este perfectibil și într-un continuu proces de îmbunătățire. De asemenea, ne putem lăuda și cu singurul serviciu de call center dedicat programelor de finanțare, reprezentând un exemplu de bună practică pentru toate instituțiile publice centrale care gestionează fonduri nerambursabile. Digitalizarea pentru noi a reprezentat un pas major în gestionare, fară aceste instrumente de lucru adecvate nu am fi reușit performanța de a finaliza cu succes întreg procesul unui program de finanțare (aplicare, evaluare, selecție, contractare, implementare, raportare și monitorizare) pentru cele aproximativ 80.000 de contracte de finanțare semnate din 2020 până în prezent, rezultate pe care le pot prezenta cu mândrie, reprezentând o echipă de profesioniști dedicați. 

Având interacțiune constantă cu mediul de afaceri în cadrul instituției pe care o reprezint, avem numeroase exemple de bune practici în management din mediul privat, iar cele pe care îmi doresc să le pot implementa vizează retenția de personal, în mediul instituțional fiind limitate modalitățile prin care poți motiva personalul. În special, strategia mea în acest domeniu se bazează pe construirea unei relații durabile ale cărei valori să fie respectul și echitatea. Sunt bucuroasă de rezultatele echipei din care fac parte, având în vedere că întotdeauna avem rezultate uimitoare având la dispoziție instrumentele și resurse limitate de  timp.  

Care au fost problemele întâmpinate de-a lungul timpului în gestionarea acestor programe?

Principalele dificultăți pe care le resimțim provin din faptul că la nivel național încă nu există baze de date interconectate, fapt ce ar fluidiza procesul de acordare de fonduri nerambursabile prin interogare a datelor în mod centralizat. Alte dificultăți întâmpinate sunt în comunicarea cu aplicanții și  provin din  comoditatea sau lipsa de responsabilitate a acestora, frecvent existând situația în care “uită” că programele de finanțare nu aduc doar beneficii ci și responsabilități sau obligații, nerespectarea acestora aducând cu sine recuperarea sumelor acordate drept ajutor de minimis sau ajutor de stat.

Pentru accesul la finanțările nerambursabile gestionate de către MAT situația pandemică a adus doar beneficii în sensul în care înscrierile în cadrul programelor, dar și toată implementarea și derularea măsurilor de sprijin se va face exclusiv on-line prin intermediul aplicației IMM-Recover, sistem informatic dezvoltat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale ce permite digitalizarea completă a raportului dintre administrație și aplicanți, eliminând complet atât interacțiunea dintre funcționari și reprezentanții societăților aplicante, cât și depunerea de documente emise de alte instituții ale statului.  În plus, cu fiecare nouă ediție a unui program de finanțare fluxurile sunt fluidizate, cât mai multe criterii de selecție sunt verificate automat pentru a împiedica ca subiectivitatea să determine criterii de eligibilitate. Evident, ne ghidăm acțiunile vizând transparență și predictibilitate pentru mediul de afaceri.

Noutatea programului Start-Up Nation din anul 2022 a fost un pilon dedicat românilor care doresc să se întoarcă din Diasporă și să înființeze o societate pe teritoriul României. Câți compatrioți s-au reîntors în țară, prin acest program?

Până în accest moment, pe componenta dedicată Diasporei au fost semnate 830 de acorduri de finanțare, dar suntem convinși că în edițiile viitoare interesul va fi mai mare întrucât această ediție pilot va fi dovada că statul român acordă sprijin românilor care se întorc de peste hotare pentru a inființa  în țară afaceri profitabile.  

Când credeți că vom avea o nouă ediție a programului Start-Up Nation? 

Programul Start-Up Nation este implementat conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei din Programul de Guvernare 2022 – 2023 și presupune finanțarea a 10.000 de proiecte  în perioada 2022-2027 cu o sumă de 200.000 lei pe proiect pentru pilonul național și alte 1.000 de proiecte pe pilonul 2 diaspora.

Analizând rezultatele ediției 2017 a programului a rezultat că aproximativ 1.367.822.108 lei s-au întors  în 5 ani din taxe, impozite și contribuții, ceea ce conduce la o rentabilitate a investiției de 151%, cu un impact bugetar pozitiv de 420.000.000 lei fonduri europene si circa 460.000.000 lei impozite și taxe colectate la bugetul de stat.

Ca urmare a analizei rezultatelor din 2018, am constatat că  1.770.000.000 lei s-au întors  în 3 ani din taxe, impozite și contribuții, ceea ce conduce la o rentabilitate a investiției de 112%, cu un impact bugetar pozitiv de 200.000.000 lei, iar sesiunea se află în ultimul an de monitorizare. Rezultatele aferente anului 2023 vor fi calculate și comunicate în anul 2024.

Așadar, având în vedere că programele de finanțare pot fi privite și investițional, putem afirma cu tărie că există rezultate pozitive certe care să susțină bugetarea acestui program atât în anul 2024, cât și în anii următori.

Foarte mulți antreprenori români aflați la început de drum își supraestimează încasările și subestimează cheltuielile. Totodată, nu își promovează suficient produsul realizat sau serviciul oferit, nu analizează riguros segmentul de piață în care activează (concurența) și nu au o strategie adecvată de marketing. Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii debutanți?

În cadrul tuturor sesiunilor de promovare ale programelor de finanțare am întâlnit numeroși antreprenori atrași de “mirajul” fondurilor nerambursabile, căutând noi oportunități de dezvoltare sau noi idei de afaceri. Numărul de aplicanți la primele două ediții ale programului Start-Up Nation, (la fiecare dintre acestea fiind in jur de 30.000) îmi permit să demonstrez că nu există temeri în ceea ce privește accesarea de fonduri nerambursabile,  deși, în general, mulți dintre antreprenorii români cu experientă au încă o doză de scepticism în ceea ce privește diversele programe de finanțare. Așadar, putem spune că debutanții sunt mai curajoși. Pe cei  aflați la început de drum îi îndemn să încerce să promoveze ideea în care cred cu adevărat. Cu cât își arată mai mult pasiunea și entuziasmul, cu atât mai mult ceilalți le vor aprecia sinceritatea, le vor împărtăși ideea și îi vor ajuta să își atingă țelul.  E musai să facă cercetări și să își identifice piața. Cu cât cunosc mai bine actualitatea din sectorul în care încearcă să pătrundă, cu atât vor ști mai mult la ce se pot aștepta. Să facă un plan, însă să nu fie dependenți de el. Deși planul poate fi un mijloc excelent de îndrumare și de a oferi o structură, nu totul va merge conform așteptărilor. Să stabilească obiective realiste, dar să fie conștienți că este nevoie de timp pentru a construi credibilitate și o bună reputație. Succesul nu apare întotdeauna peste noapte – pot trece ani buni de muncă asiduă, până vor ajunge la succes.

Din păcate, încă nu stăm suficient de bine cu educația antreprenorială. Ce poate face ministerul pentru consolidarea acestei educații antreprenoriale?

Educația antreprenorială este unul dintre criteriile de punctaj aferente programelor de finanțare nerambursabilă pe care le gestionăm, conștienți fiind că aceasta presupune dezvoltarea competențelor și stimularea gândirii antreprenoriale. Educația în parteneriat public-privat este esențială pentru formarea mentalităților tinerei generații, prin educarea acestora în privința inițierii și dezvoltării unor afaceri profitabile pentru ei și comunitățile în care locuiesc. 

Printre obiectivele personale în acest sens se numără și revitalizarea si rebranduirea Programului  ROMÂNIA HUB – ROMÂNIA, ŢARA TINERILOR ÎNTREPRINZĂTORI. Obiectivul principal al acestuia îl constituie sprijinirea elevilor şi studenţilor în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi cu aplicabilitate practică, necesare începerii şi dezvoltării unei afaceri, precum şi a întreprinzătorilor şi potenţialilor antreprenori în scopul dezvoltării capacităţii antreprenoriale şi al creşterii competitivităţii IMM-urilor pe piaţa locală şi internaţională, prin facilitarea accesului la informare, asistenţă tehnică şi consiliere cu privire la programele cu finanţare nerambursabilă şi la proiectele cu finanţare externă.

Programul va fi  structurat pe 3 piloni:

• Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor

Ateliere de lucru: “Vreau să fiu antreprenor” – ateliere de pregătire, care se adresează elevilor de liceu şi studenţilor din România cu scopul de a stârni interesul pentru antreprenoriat în rândul tinerilor români. Atelierele urmăresc însuşirea de către participanţi a cunoştinţelor teoretice şi cu aplicabilitate practică necesare începerii şi dezvoltării unei afaceri.

• Promovarea finanţării pentru IMM

Ateliere de lucru: “Surse de finanţare pentru IMM” – sesiuni de informare cu privire la programele cu finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat, precum şi la proiectele cu finanţare externă pe care le derulează MEAT în vederea sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării IMM în România.

• Parteneriatul Public-Privat pentru IMM şi noi locuri de muncă

Ateliere de lucru: “Statul mai aproape de IMM-uri” – întâlniri informative ale instituţiilor guvernamentale implicate în activitatea IMM-urilor cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Ateliere de lucru: “Mai aproape de tineri” – stagii de practică pentru studenţi, alături de consilierii din Bucureşti şi din Agențiile Teritoriale.