Au primit recent premiul pentru cel mai inovator proiect de monitorizare automatizată a infrastructurii de transport în cadrul Galei Club Antreprenor. Numele lor este Sixense România și sunt prezenți pe piață de peste 12 ani, activând la intersecția dintre tehnologie și inginerie, pentru menținerea sănătății structurale a mediului construit.
Compania este condusă de Mariana Garștea, Director General și co-fondatorul APMGS, Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală, prima de acest fel din România. Cu o preocupare extraordinară față de inovație și față de durata de viață a patrimoniului construit, Mariana Garștea ne-a explicat mai multe despre domeniul său de activitate, echipa pe care o conduce, proiectele în care sunt implicați și cum anume integrează soluții digitale de ultimă generație într-o industrie mai degrabă tradiționalistă și, pe alocuri, chiar conservatoare.
Ați primit Premiul pentru cel mai inovator proiect de monitorizare automatizată a infrastructurii de transport. Ce presupune monitorizarea automatizată și despre ce proiect este vorba?
Este vorba despre monitorizarea geotehnică și structurală prin soluții digitale a Lotului 3 Autostrada Lugoj-Deva. Este un proiect foarte frumos și complex – și ne bucură că există autorități publice care sunt deschise la inovație și instrumente moderne și care sunt în egală măsură preocupate de sănătatea structurală a proiectului gestionat.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
3 aprilie 2025: Acces la Capital – Finanțare și Fiscalitate pentru Antreprenori
16 aprilie 2025: Criminalitatea cibernetică în perioada digitalizării economiei și în vreme de război – Ediția a IV-a
15 mai 2025: Forumul antreprenorilor din construcții și imobiliare – Ediția a II-a
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Monitorizarea automatizată implementată în acest context presupune o soluție tehnică ce preia date în timp real din teren și le transformă în informație, cu ajutorul unei platforme digitale pe nume Beyond Monitoring. Mai concret, știm în orice moment care este starea structurii, dacă sunt depășite pragurile de siguranță, care sunt riscurile ce amenință proiectul și cum se comportă acesta în timp.
De asemenea, plus valoarea majoră pe care o aduce acest tip de monitorizare este că poate inclusiv să transmită alerte, iar accesul la date este instant, un lucru critic și esențial atunci când vorbim despre infrastructură de transport. De ce? Pentru că orice fel de incident (alunecări de teren, de exemplu) este prevăzut și, în funcție de informația pe care o primim, se pot lua măsuri imediate și proactive. Acest lucru este extrem de important, încât să nu mai fie nimeni pus în pericol, să nu fie oprită circulația pe autostradă, respectiv să nu se mai cheltuie bugete enorme pentru a repara daune ce putea fi cu ușurință evitate.
Pentru că suntem la capitolul proiecte publice și, în mod particular, proiecte de infrastructură de transport, spuneți-ne unde suntem la acest capitol ca dezvoltare în România. Vorbiți despre elemente inovatoare, dar care este starea actuală în aceste proiecte?
Ați atins un punct important și sensibil încă pentru România. Este adevărat că, în timp ce la nivel internațional, realitatea pe care am descris-o mai sus este o obișnuință, pentru proiectele publice de la noi nu a devenit încă la ordinea zilei.
Din păcate, vedem în continuare multe proiecte care nu doar că nu ajung să beneficieze de pe urma acestor soluții cu adevărat moderne și performante, ci care au lucrările de monitorizare structurală și geotehnică necesare sub-bugetate sau care lipsesc complet.
Mai mult decât atât, atrag atenția și asupra responsabilității pe care o are autoritatea gestionară a infrastructurii față de siguranța structurală a acesteia. Este esențial ca serviciile de monitorizare să fie contractate separat și controlate direct de către Beneficiar/ Autoritate, pentru a asigura calitatea acestora. Dat fiind că vorbim despre o responsabilitate și despre o răspundere uriașe până la urmă – nu doar ca investiții, ci și ca potențiale pericole –, este critic ca Autoritatea să contracteze un program de monitorizare în execuție și exploatare sau să fie implicată activ în selecția specialiștilor care le derulează.
Pe de altă parte, noi am avut privilegiul de a lucra până acum cu mai multe entități din sfera publică, care au fost deschise și au înțeles beneficiile enorme pe care o astfel de gândire și noile soluții de monitorizare automatizată le aduc în proiectele lor.
De unde începem? Ce trebuie să se întâmple în primul rând, ca să putem avea mai multe proiecte ca cel monitorizat de dvs. și echipa Sixense România?
În primul rând, să cunoaștem și să aplicăm reglementările în vigoare. Ele ne indică toate lucrurile pe care le avem de făcut, așa cum ar trebui ele făcute. Mă refer aici la normativul P130/1999, respectiv la noul CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor) – care ne spun cum anume trebuie planificate lucrările de urmărire a comportării construcțiilor în timp, când, de ce și în grija cui cad ele.
În al doilea rând, este nevoie de reskilling și învățare continuă, pentru a avea un nivel tehnic minimal și necesar ca să stăm de vorbă cu toții în cunoștință de cauză: să avem aceleași noțiuni și să decupăm aceeași realitate.
Nu în ultimul rând, este nevoie de deschidere, asumare și viziune, pentru că subiectul urmării construcțiilor în timp – sau al monitorizării în perioada de exploatare – necesită o preocupare reală față de toată durata de viață a mediului construit, nu doar față de a construi astăzi și atât.
Ce înseamnă acest premiu pentru dvs. și care sunt planurile de dezvoltare ale companiei, în acest context?
Acest premiu este pentru noi o nouă confirmare a ceea ce facem și a nivelului de calitate la care facem lucrurile. De asemenea, este un semnal foarte bun din direcția proiectelor de infrastructură de transport, o tipologie de proiecte la care noi ținem foarte mult și pentru care avem expertiza necesară.
Dacă vorbim despre planuri pentru acest an, vrem în continuare să ne dezvoltăm forța de vânzări și suport peste tot în țară, dar și în biroul din București. Suntem implicați în sute de proiecte în același timp și avem nevoie de o combinație particulară de talent pentru a putea deservi nevoi complexe, dintr-un domeniu aflat la intersecția dintre tehnologie și inginerie. Cum ne servim clienții este un lucru foarte important pentru noi, dat fiind că noi nu suntem doar executanți, ci parteneri și consultanți pentru cei alături de care lucrăm. Și suntem și primii care se sesizează pentru a proteja investiția și asset-ul, lucrând cu date critice și înțelegându-ne rolul strategic. Uneori, cum bine spune un coleg al meu, suntem ca la camera de gardă, ca timpi de reacție, înțelegere și intervenție, atunci când este nevoie de noi.
De asemenea, vrem să ne dezvoltăm în continuare în două direcții pe care le punem la punct de ceva timp: este vorba, pe de o parte, de zona de asset management prin soluții digitale și, pe de altă parte, de zona de studii, analize și strategie pentru reziliența climatică (în asociere tot cu infrastructura de transport). Sperăm să fie o cerere din ce în ce mai mare și spre acest know-how extrem de valoros, cu care ne completăm portofoliul – în sfera sănătății structurale.
