Interviu cu Gabriel Pănoiu

Renașterea Hotelului Concordia

Când ați luat decizia de a achiziționa imobilul Hotel Concordia și care a fost contextul finalizării conforme a tranzacției?

În dulcele stil clasic românesc, a curs destulă cerneală despre actuala situație a „Hotelului Concordia” sub imperiul evocării evenimentelor datorită cărora acest monument istoric a fost și va rămâne un loc de referință al istoriei și culturii românești. Antagonic cu perioada de glorie a Hotelului Concordia, elogiat la vremea respectivă pentru simbolistică și somptuozitatea evenimentelor pe care le găzduia, situația din prezent a monumentului istoric a făcut obiectul mai multor articole cu tentă satirică, lipsite de orice fundament sau minimă informare.

Fondat în anul 1852, „Hotelul Concordia” a găzduit celebra întâlnire politică din anul 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, drept domn al țării Românești și al Moldovei.

După o serie succesivă de înstrăinări, ne-am asumat o luptă anevoioasă împotriva birocrației interminabile, menită să stăvilească, în mod vădit, parcursul restaurării. Conștienți fiind că o astfel de investiție nu va fi niciodată amortizată sau rentabilă, indiferent ce întrebuințare i se va oferi în viitor, ne-am lăsat mânați de cea mai veridică și autentică motivație: faptul că suntem români!

În sensul elucidării ulterioarelor supoziții, merită menționat că nu suntem afiliați niciunui partid politic și nu am avut niciodată afaceri cu statul român. Atât eu, cât și asociata mea, am început în urmă cu 20 de ani un business în domeniul transportului maritim, aceasta reprezentând singura noastră sursă de venituri.

La momentul achiziției, clădirea era deținută 90% de RO NATURSTEIN SRL (o firmă cu 2 asociați italieni), restul de 10% aflându-se în proprietatea unui cetățean maghiar. La rândul lor, aceștia dobândiseră clădirea de la moștenitoarea dreptului de proprietate, Maria Luiza Ghiurcescu (persoană cu dublă cetățenie: italiană și română), căreia îi fusese retrocedat, prin restituire în natură, în anul 2003.

Pentru fiecare dintre aceste tranzacții, statul român a avut drept de preempțiune și a ales în mod voluntar, explicit și repetat să nu îl exercite. Entitățile administrative care ar fi putut să își exercite acest drept, pe cale legală informate, sunt: Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural al Municipiului București (Ministerul Culturii și Cultelor), respectiv Primăria Municipiului București (Serviciul de Cultură). Deși au avut prioritate, reiterăm că ambele instituții, în mod expres, nu au dorit să își exercite dobândirea proprietății acestui bun în tranzacțiile amintite.

Când ați început reconstrucția propriu-zisă și ce ne puteți spune despre perioada în care au fost emise avizele și autorizațiile necesare demarării procesului de reconsolidare / renovare?

Ulterior curajoasei investiții, am început demersurile în vederea consolidării, restaurării și reconstrucției clădirii. Menționăm „curajoasă” pentru că ne-am asumat faptul că o achiziție atât de importantă presupune o responsabilitate pe măsură. În mai puțin de un an de la momentul cumpărării, proiectul a fost finalizat cu una din cele mai prestigioase firme de proiectare în domeniul monumentelor istorice. Coșmarul birocratic ce a urmat este greu de imaginat, chiar și pentru cei inițiați. Avizele necesare pentru începerea lucrărilor unei clădiri monument istoric au fost eliberate extrem de greu de către autoritățile abilitate de lege, fiind impuse condiții aproape imposibil de realizat de către orice investitor. Condițiile au fost îndeplinite, în urma unor eforturi nesfârșite, destinația fiind una comercială. Suntem conștienți că deținem o clădire de o importanță istorică deosebită, iar dându-i-se o destinație comercială se revine practic la funcția de origine a imobilului, aceea de hotel/restaurant/cafenea. Ce poate fi mai frumos decât reînvierea nostalgiei unor vremuri aproape apuse, care vor oferi ocazia curioșilor să se bucure de această clădire, cu o simbolistică atât de profundă? De altfel, în orice capitală europeană, practica este restaurarea clădirilor monument pentru a reveni ulterior în circuitul turistic, prezervându-se importanța istorică.

Gândurile nostalgice s-au domolit odată cu realitatea vremurilor pe care le trăim și pe care le-am simțit acut. În mod cert, condițiile actuale de eliberare a autorizațiilor pentru funcționarea unui hotel/restaurant/cafenea nu concordă cu cele existente în vigoare acum aproximativ 170 de ani, la momentul fondării hotelului Concordia (anul 1852). Această realitate a presupus nenumărate schimbări, precum: implementarea unor scări de acces suplimentare, spații speciale destinate instalațiilor de prevenție și stingere a incendiilor, etc. Frizând absurdul, legislația în vigoare nu a reglementat astfel de modificări (obligatorii pentru utilitate și siguranță) adaptate unei clădiri monument istoric, căreia nu i se pot aduce modificări orișicum. După mai bine de șapte ani potrivnici, în care, neputincioși, am jucat rolul lui „Don Quijote de La Mancha”, am reușit să ajungem la un numitor comun cu autoritățile asupra unui proiect realizabil. Așa se face că lucrările propriu-zise au început în Septembrie 2020. Nu cuantifică nimeni ce au însemnat acești ani de luptă, situație generată de o incoerență totală din partea autorităților, dar și a legilor în vigoare.

În ce stadiu este acum clădirea și care este valoarea investiției dumneavoastră?

La doi ani de la începerea lucrărilor, în prezent clădirea este consolidată și restaurată complet, de la subsol până la ultimul etaj. Fațadele sunt executate integral, învelitoare acoperiș, utilități – absolut toate fiind finalizate cu mare grijă. Pentru executarea finisajelor interioare și a instalațiilor electrice și sanitare, am fost nevoiți să cerem prelungirea autorizației de construcție. A fost obținută pentru încă doi ani, pentru a putea reuși să finalizăm întregul proiect, în mod echitabil, în concordanță deplină și la înălțimea renumelui istoric al acestei clădiri monument. Până în prezent, investiția și consolidarea ne-au costat 5 milioane de euro, iar la momentul la care vom finaliza restaurarea, estimăm că investiția totală va depăși suma de 8 milioane de euro. De asemenea, foarte important, trebuie precizat că această investiție este realizată exclusiv din fondurile noastre proprii, în calitate de proprietari.

De-a lungul anilor au apărut frecvent, în mass-media, diverse articole despre starea clădirii Hotel Concordia, cum ați perceput aceste informații?

Am citit aproape în fiecare an, de Ziua Unirii Principatelor (unicul moment în care am sesizat un interes „aparte” pentru starea Hotelului Concordia) articole demagogice, parcă trase la indigo. Fiind învățat cu nărav, oricui și-a dorit, i s-a părut just să își strige revolta cu privire la paragina în care ajunsese „Hotelul Concordia”. Nedublată de un interes real asupra parcursului acestui monument istoric, mediul online abundă de „părerologi”, fini cunoscători ai etapelor procesului de restaurare la care este supus un monument istoric, astăzi, în România.

Din momentul achiziției și până în ziua de azi, mai cu seamă pe parcursul lucrărilor de consolidare, nu am fost contactați de niciun reprezentant al vreunui ziar/trust de presă pentru a ni se cere punctul de vedere cu privire la situația reală a lucrărilor. În vreme ce nimeni nu și-a manifestat intenția de a ne contacta, curgeau rânduri întregi în care se invoca nepăsarea, dezinteresul sau invenții născocite „în regim de urgență” pentru a bifa nelipsitul articol din 24 Ianuarie. Ghidați de vechiul proverb românesc „După război, mulți viteji se arată”, mai mulți jurnaliști s-au întrecut în ipoteze de tip cancan, hazardându-se în a atribui statului rolul „eroului”, care cere actualilor proprietari imobilul înapoi, pe motivul unui fățiș dezinteres… Aceluiași stat care, după ce nu și l-a dorit înapoi, a fost o piedică permanentă în reabilitarea Hotelului Concordia.

Printre „anecdotele” demne de satira lui Caragiale, am asistat la prezentarea unor informații speculative, denaturate, care ar fi fost ușor verificabile, în lipsa veșnicului exces de zel jurnalistic, acceptat voit sau tacit de către unii cititori. În acest sens, ne delimităm de orice fel de asociere de nume existentă în presă, cu anumite persoane controversate, invocată doar de dragul senzaționalului. În egală măsură, este important să precizăm că, de când deținem imobilul, nu am închiriat niciodată curtea interioară a Hotelului Concordia, așa cum s-a afirmat.

Referitor la orice supoziție cu privire la parcursul meu ca om de afaceri, sau al asociatei mele, din moment ce activăm exclusiv în domeniul privat, nu are de ce să facă obiectul vreunui articol.

În lipsa solicitării unui punct de vedere, ne-am decis ca singurele informații oficiale să fie furnizate exclusiv prin intermediul acestei declarații. Nu ne asumăm nicio altă informație în afara acestui context, nefiind decât o continuare a dezinformării la care am asistat până acum.

Statul Român, prin intermediul autorităților sale, v-a acordat vreun sprijin pe parcursul procesului de reconstrucție și renovare?

În ceea ce privește autoritățile statului, am fost contactați de către doi dintre primarii Capitalei în exercitarea mandatului, respectiv dl. Sorin Oprescu și d-na Gabriela Firea. Aceștia s-au arătat interesați de situația din momentul respectiv, promițându-ne sprijinul și ajutorul obiectiv din partea instituției pe care o reprezentau. Acest ajutor a fost pur declarativ și nu s-a materializat niciodată.

Ce destinație va avea noua clădire și când estimați că va fi inaugurată?

Destinația finală va coincide celei originale, fiind cea de hotel/restaurant/cafenea și va purta numele de „GRAND HOTEL CONCORDIA BUCHAREST 1852”. Estimăm că deschiderea oficială va avea loc în toamna anului 2023.