Forumul antreprenorilor din turism și HoReCa, Ediția I – 5 mai 2022

Clubantreprenor.ro a organizat în data de 5 mai 2022, prima ediție a Forumului antreprenorilor din turism și HoReCa.

Evenimentul desfășurat cu sprijinul ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism a fost moderat de Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociației. Forumul antreprenorilor din turism și HoReCa s-a desfășurat în format hibrid atât fizic, în Sala Panoramic situată la etajul 5 al Hotelului Marshal Garden de pe Calea Dorobanților, cât și online, prin ZOOM și Facebook.

Mulțumiri partenerilor: Shireen Hanandeh Group, Paradise Tour și ARGGO.

Vă prezentăm mai jos concluziile acestei dezbateri, în ordinea vorbitorilor.

Ne uităm la Occident, dar nu luăm și lucrurile bune pe care țările le fac

Fondator Marshal Turism și proprietarul hotelului Marshal Garden, Ion Antonescu, a adresat un cuvânt de bun venit, prin care sublinia problema cheltuielii deductibile, oferind exemplul Statelor Unite.

„Sunt convins că toți ați auzit de așa-zisele pow-wow-uri pe care le organizează americanii de vreo 5 ori pe an. Ei invită cam în jur de 10.000 de agenți de turism, din țările care pot să trimită turiști în America. De când pui piciorul în America și până te întorci, Ministerul Turismului din SUA nu cheltuie nici măcar un dolar. Toate hotelurile, restaurantele și mijloacele de transport în comun sunt considerate drept o cheltuială deductibilă”.

De asemenea, Ion Antonescu consideră că hotelurile și restaurantele de la noi ar trebui să primească în special agenți de turism pentru ca România să beneficieze de o mai bună promovare.

Turismul constituie unul dintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung

Secretarul de Stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Florin-Sergiu Dobrescu a declarat că turismul a dovedit, chiar și în cele mai dificile momente, că este unul dintre sectoarele economice cu o capacitate extraordinară de adaptare. Acest lucru se datorează felxibilității sale în fața noilor tendințe.

„Acest lucru se datorează, în primul rând, antreprenorilor, oamenilor care se dedică cu pasiune acestui domeniu şi care fac cunoscute frumuseţea şi ospitalitatea României în întreaga lume. Plecând de la aceste premise, rolul nostru ca autoritate publică centrală este să vă sprijinim în misiunea dvs. şi să îndeplinim un deziderat comun: transformarea destinației turistice România într-una cât mai competitivă, inclusiv pe plan internațional. Acest lucru presupune existența unui parteneriat solid cu mediul privat”, a menționat secretarul de stat.

Oficialul a subliniat ideea că potențialul turismului românesc trebuie transformat din slogan în realitate economică, dar transformarea destinației turistice România într-una cât mai competitivă, presupune existența unui parteneriat solid cu mediul privat.

Totodată, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a finalizat schema de ajutor pentru HoReCa şi a deblocat măsurile de ajutor.

Incomingul este motorul relansării turismului

În viziunea președintelui Asociației Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca, domeniul de incoming are un potenţial imens şi reprezintă motorul relansării turismului din România.

„Am fost şi sunt în continuare pentru importanţa domeniului de incoming, prin faptul că are un potenţial imens. Am avut, de departe, cea mai abruptă scădere, de 24%, a incomingului. Au fost luate câteva măsuri în pripă, negândite suficient atunci. Cea mai rea dintre toate a fost închiderea bazelor de tratament ale hotelurilor din staţiunile balneare. Am trecut şi peste acel moment şi cea mai importantă realizare pe care am bifat-o în urmă cu foarte puţin timp cu actuala echipă guvernamentală este recunoaşterea incomingului ca export de servicii turistice”, a subliniat specialistul.

Ceea ce creăm noi, ca antreprenori, trebuie să fie aliniat cu dorința noilor generații

Alexandru Radu, Head of Business Growth, ARGGO, a vorbit în cadrul conferinței despre o schimbarea a mentalității colective și a unor idei împământenite, în mod natural, subliniind ideea că nu ne punem opune evoluției și digitalizări, deoarece lucrurile se schimbă într-un ritm amețitor.

„Dacă încercăm să ne prefacem că nu este așa și încercăm să ne opunem generațiilor sau digitalizării, vom rămâne pe dinafară. Cei care vor veni să lucreze pentru noi, să lucreze cu noi și foarte curând să conducă companiile pe care noi le-am creat, sunt noile generații. Cu toții v-ați digitalizat încet, încet și nu v-ați propus să faceți asta. Digitalizarea a venit peste voi. Pur și simplu s-a întâmplat. Treptat, renunțăm la liberul arbitru și lăsăm parte din deciziile noastre digitalizării. Includem digitalizarea în viețile noastre, fie că ne dăm seama sau nu”, a menționat Alexandru Radu.

Timeqode este o platformă de digitalizare, cu care poți să creezi foarte ușor fluxuri de business și aplicații cu orice ai nevoie din cadrul companiei tale (aplicații operaționale sau integrări), plus partea de raportare, a adăugat Alexandru Radu în prezentarea sa.

Educația contribuie în dezvoltarea antreprenoriatului în turismul românesc

Facultatea de Business și Turism din cadrul Academiei de Științe Economice din București este prima facultate de turism din România, împlinind recent 70 de ani de existență și a pregătit specialiști în turism care astăzi sunt manageri de mari tour-operatori, însă începând cu anii ‘90 s-au dezvoltat mai multe programe de studii în țară cu această specializare, astfel încât acum avem o paletă largă de oferte educaționale pentru domeniul turismului.

„Cum ne gândim să pregătim viitorii specialiști în turism, fie că vor fi ei angajați, fie că vor fi oameni de afaceri pe propriile puteri? Este o provocare continuă. Pentru că turismul nu se învață doar în bancă, ci mai mult în practică. Trebuie să găsim acele pârghii, prin care reușim să le deschidem apetitul studenților pentru acest domeniu, prin care le menținem această motivație. Nu trebuie să-i îndepărtăm de acest vis a lor, dimpotrivă să-l consolidăm cu motivații prin care reușim să-i facem să rămână în domeniu. Migrația forței de muncă din turism fie către alte domenii, fie în alte țări este o realitate și noi ne confruntăm cu ea. Avem permanent contacte directe cu principalele asociații profesionale pentru a găsi acele posibilități de a le oferi studenților o oportunitate de muncă încă din perioada studenției, diverse stadii de practică sau de internship, care să-i facă să rămână, să-i motiveze să-și termine studiile în domeniu și să rămână în turism”, a precizat Gabriela Țigu, Decanul Facultății de Business și Turism a Academiei de Științe Economice din București.

Turismul de masă a intrat într-o regresie datorită pandemiei, iar viitorul turismului din țara noastră stă în turismul de nișă

Incomingul înseamnă primire de turism străin în România, înseamnă export de servicii, însă reprezintă o minoritate, ținând cont că agențiile de turism care fac incoming sunt mult mai puține comparativ cu agențiile care fac outgoing sau alte activități specifice agențiilor de turism, datorită realității din țara noastră după cum a subliniat președintele Asociației Incoming România, Ovidiu Tudor.

România este o țară care are foarte puțini directori de produs, iar puține agenții au directori de produs. Făcând o comparație între țara noastră, unde există o penurie a directorilor de produs, cu o țară din afară, Ovidiu Tudor a explicat că product managerul este cel care decide la un tour-operator ce pune în catalog, cum publică, ce importanță dă respectivului produs și ce canale de distribuție folosește.

„Noi am fost învățați să facem de toate. Când întrebați o agenție de turism ce specific are, o să vă spună că face de toate. Trebuie să ne îndreptăm spre specializări. De exemplu, noi vorbim de incoming, dar dacă la peste 2.500 de agenții de turism, doar 100 sau mai puțin fac incoming, iar din aceste 100 doar 10-15 fac incoming semnificativ, facturând la nivelul anului 2019 mai mult de 1 milion euro, gândiți-vă cât de volatilă este piața. De aceea trebuie efectiv să avem grijă să ne specializăm și să-i sprijinim pe cei care vin din nișe și  care au siguranța activității lor! Dacă vă uitați în jurul nostru, puteți observa că a crescut foarte mult turismul în România, și în special turismul acesta nou, fie că este digitalizat, fie că este proaspăt (eco-turismul, turismul de activități, turismul oenologic etc.). Resursele noastre stau în aceste nișe, deoarece incomingul este un turism care nu va muri niciodată”, a atras atenția Ovidiu Tudor.

Trebuie să încurajăm persoanele care s-au dezvoltat în străinătate să revină în România 

„Cu toții am fost martori exodului din domeniul turismului, care s-a întâmplat în timpul pandemiei, din păcate. Mulți colegi au migrat din turism spre alte domenii. Cred că am rămas în piață exact acei oameni care ne doream foarte mult să lucrăm în turism și care vin la muncă cu pasiune, reușind să inspire astfel și tinerele generații. Poate este și responsabilitatea noastră să insuflăm din pasiunea pe care noi o avem către tinerii, nu doar din domeniul turismului”, a punctat Emanuela Anton, Managing Partner la agenția Paradise Tour.

Emanuela Anton a oferit un bun exemplu de urmat prin modelul aplicat de politica Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, care a reușit să aducă lângă ea, în Guvern, cetățeni moldoveni care au urmat studiile sau au lucrat în străinătate.

„Este una dintre politicile pe care această mică țară de lângă noi o implementează și care începe să dea roade. Poate ca ar fi bine să avem și noi o astfel de atitudine, să încercăm să aducem persoanele care au studiat în afara țării sau care lucrează și să-i încurajăm să se întoarcă în România”, a adăugat Emanuela Anton.

Turismul medical, un domeniu al turismului aflat în nevralgie

„Nevralgia din domeniul turismului medical, care oarecum ne omoară de ani de zile, din păcate, fiindcă dorim și încercăm să dinamizăm și să creăm o piață de turism medical în România, dar este un demers extrem de dificil. Cred că stăm foarte bine la concepte, stăm foarte bine din punct de vedere tehnic, constat că de-a lungul anilor ne-am adunat în tot soiul de asociații, organizații și fundații, însă cred că ne lipsește un pic pragmatismul în tot acest demers. O îmbinare concretă între serviciile turistice și serviciile medicale, care să poată să vină ca un tot unitar și să asigure unui turist, respectiv pacient, serviciile de care el are nevoie”, a explicat George Rusu, președintele Centrului European Pentru Educație, Cercetare și Dezvoltare – Sintesis.

Față de turismul de vacanță, turismul medical pune niște condiții în plus: în primul rând, în momentul în care îți propui să te tratezi de anumite afecțiuni, ai o angoasă când pleci la drum. Pe lângă această angoasă, intervine și frica de necunoscut a adăugat George Rusu.

Industria ospitalității se confruntă, în viața cotidiană, cu niște probleme pe care nu le-a mai întâlnit până acum

Ion Biriș, Președintele Organizației Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), este de părere că suferim consecințele unor acțiuni pe care singuri ni le clădim.

„Pandemia ne-a făcut un lucru foarte bun: am reușit să depășim concurențele inerente pe care le aveam între noi ca și operatori și să unim un grup de companii, care chiar dacă în viața noastră de zi cu zi suntem concurenți și încercăm să ne atragem clienții așa cum știm mai bine, am realizat că avem niște probleme comune. De asemenea, am realizat că ar fi fantastic dacă ne-am uni și am începe să ni le rezolvăm împreună. Acești doi ani au adus o transformare majoră”, a punctat Ion Biriș. 

În afara problemei dialogului cu autoritățile, industria ospitalității se confruntă cu o problemă din care se poate clar evidenția lipsa forței de muncă, pentru că industria HoReCa nu mai are cu cine să muncească, iar soluțiile sunt aproape inexistente, a subliniat președintele HORA.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici: