Forumul diplomației economice și al exportatorilor – 22 februarie 2022

clubantreprenor.ro a organizat marți, 22 februarie 2022, Forumul diplomației economice și al exportatorilor.

Paradise Tour a fost partenerul evenimentului moderat de analistul economic Constantin Rudnițchi, ce s-a desfășurat în Sala Panoramic, etajul 5 a hotelului Marshal Garden, de pe Calea Dorobanților, nr. 50B, București.

România ocupă locul 34 în topul exportatorilor mondiali, iar ponderea cea mai mare a produselor vândute în afara țării sunt autovehiculele și piesele din industria automotive

„În 2020 am exportat produse în valoare de peste 62 de miliarde euro. Ocupând locul 34, acest lucru nu este neapărat rău, dar dacă este să ne uităm la balanță nu e cel mai bun lucru”, a explicat Liviu Rogojinaru, consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului.

Exporturile în România au crescut cu 19,5% în primele 11 luni din 2021 până la 68 de miliarde, iar importurile au crescut cu 21,7% la 89,3 miliarde euro față de perioada similară din 2020. Beneficiul balanței comerciale a fost de 21,36 miliarde euro (mai mare cu 4,9 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2020).

Pandemia de Coronavirus a generat o întrerupere fără precedent a comerțului mondial, situație care a afectat comercianții români care tranzacționează cu parteneri străini, făcându-i să facă față lockdown-ului general prin restricții, schimbări de reguli, interdicții și beneficiind în tot acest timp de un ajutor limitat.

„În ultimul deceniu, România a înregistrat un constant nivel negativ al exporturilor nete, pe fondul mai multor factori structurali precum: competitivitatea, producătorii locali pe piața locală, capacitatea acestora de adaptabilitate la noile condiții ale cererii de pe piață, respectiv condițiile puse la dispoziția mediului de afaceri autohton. Trebuie să găsim soluția și să reușim să vedem cum să facem să devenim și noi competitivi, din toate punctele de vedere, pe o piață mondială unică care este din ce în ce mai complicată și din ce în ce mai grea”, a subliniat Liviu Rogojinaru.

Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii

„Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil și mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize, TVA și alte taxe și contribuții”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Pentru 2021, oficialul JTI estimează o contribuție la buget de circa 20 miliarde lei, față de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiție.

„Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român și exportă o mare parte din țigaretele produse aici, echilibrând balanța comercială”, a subliniat directorul JTI.

În 2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în 2020, potrivit Eurostat, România a urcat în topul marilor producători europeni de țigarete, pe locul al doilea, la egalitate cu Germania și după Polonia.

Unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană sunt legate de comerțul exterior

Uniunea Europeană are o politică comercială comună, care este competența exclusivă a Uniunii Europene. Această politică nu este doar un instrument tehnic, pentru că este cel mai puternic instrument geostrategic și geopolitic al UE. Uniunea Europeană negociază, separat, capitole referitoare la IMM-uri în toate acordurile de comerț.

„Comerțul ne oferă prosperitate, ne oferă joburi cu valoare adăugată mai mare, care sunt mai bine plătite și ne dă creșterea economică de care avem nevoie. În anul 2019-2020, după alegerile din Parlamentul European și instalarea noii Comisii Europene, a fost nevoie să se treacă la o reevaluare a politicii comerciale pentru că lucrurile s-au schimbat pe plan global. Pandemia de Coronavirus a fost un reflector care a pus în lumină vulnerabilități, unele chiar neașteptate ale Uniunii Europene. Aceste vulnerabilități trebuie adresate: dacă se schimbă piața internațională, atunci și noi trebuie să acționăm, iar această reacție în urma revizuirii politicii comerciale este Noua Strategie de Comerț Internațional, așa numită Autonomie Strategică Deschisă”, a precizat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședintele Comisiei de comerț internațional (INTA) a Parlamentului European.

Văzând noile provocări, avem nevoie de a majora capacitatea noastră de susținere a exportatorilor din România. Pentru că această majorare de capacitate trebuie să vină pe foarte multe planuri, avem nevoie în primul rând de resursa profesională, resursă umană de specialitate, dar și de a găsi acele căi prin care statul poate să intervină cu sprijin financiar direct și indirect pentru a susține exportatorii, conform noilor realități europene și globale.

Industria alimentară din România a fost neglijată după 1990, având un deficit net de 1,7 miliarde de euro

Un aspect interesant este cel al deficitului pe care țara noastră îl are în relație cu țara vecină, Bulgaria – o țară cu resurse și cu un potențial economic mai mic decât România și care totuși pe relația cu țara noastră, din 2017 încoace, este permanent pe plus (la nivelul anului 2020 acest plus era de 245 milioane de euro).

Problema deficitului comercial se manifestă însă în majoritatea industriilor românești, însă faptul că țara noastră și-a neglijat industria producătoare de alimente, ne-a făcut să ne întoarcem în urmă cu aproape un secol, când exportam resurse brute și importam produse finite.

„Facem aceeași observație pe care o făceau marii economiști ai României din anii 1930 privind crudul adevăr legat de comerțul exterior al țării noastre. Ca atunci, și acum exportăm grâu și importăm făină, în condițiile în care am avut o industrie a morăritului suficient de puternică pentru a acoperi necesarul nostru”, a subliniat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică.

Deși România, prin tradiția, sa era un exportator net țara noastră are acum un deficit net de 1,7 miliarde de euro în industria alimentară, ajungând să exporte grâu și să importe făină.

Deși România a înregistrat în 2021 un volum record al schimburilor internaționale, din păcate consemnăm un deficit record al balanței comerciale

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), domnul Iuliu Stocklosa a făcut o analiză pragmatică a evoluției comerțului exterior, vizând volumul relativ scăzut al acestuia, comparativ cu potențialul economic al țării noastre.

De asemenea, președintele CCIB a vorbit despre strategia relațiilor externe a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, care este axată pe dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu statele din spațiul extra-comunitar, îndeosebi pe Africa de Nord (cu accent pe Magreb), Asia Centrală, Caucaz și Orientul Mijlociu.

„Suntem într-o fază avansată a negocierilor privind pregătirea și semnarea unor noi Acorduri de cooperare cu parteneri din Turcia (Camera de Industrie Ankara), Tunisia (Camera de Comerț și Industrie din Tunis), Libia (Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Tripoli). În condițiile în care situația pandemică și mai ales starea de securitate în zonă se vor normaliza vom pune în aplicare programul de internaționalizare pregatit prin organizarea unor forumuri de afaceri cu parteneri din Tunisia, Libia și Regatul Maroc, sau organizarea de misiuni economice în țările partenere”, a declarat Iuliu Stocklosa cu privire la evenimentele viitoare.

România a înregistrat constant un nivel negativ al exporturilor nete, indicând carențe de competitivitate a exportatorilor pe piața globală

„O mare parte din exportul României, 90%, e făcut de un număr mic de firme. Faptul că doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deținute de antreprenori români, a reprezentat pentru unii adepți ai „laisser faire”- ului în economie că intervenția de susținere pentru exportatorii romanii, în mare parte IMM-uri, nu-și are rostul. Totuși este vorba de 22.000 de IMM-uri care fac export și poate de trei ori mai multe care pot face export dacă sunt susținute”, a subliniat Costin Lianu, Președintele Asociației Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX).

Instrumentele de export nu sunt apanajul unui singur minister, acestea presupunând o colaborare inter-ministerială și cu mediul de afaceri. Din această cauză, nu observăm un progres, ci mai degrabă un regres. Consiliul de Export trebuie revitalizat ca mecanism modern de lucru. Țara noastră nu are o agenție specializată de susținere după modelul european, iar rețeaua externă este neînsemnată.

„Noi nu avem instrumente foarte clare de finanțare pe care să le oferim exportatorilor, în momentul de față. Îi ducem la faza de inovare, dar când ajung la partea de finanțare parcă se lovesc de un zid. Acest lucru reprezintă o problemă națională”, a adăugat președintele ACEX.

Pentru o țară ca România o mare resursă este însăși frumusețea ei și potențialul său turistic

„Dacă ne gândim că alte țări primesc turiști la procente foarte importante din populația lor, privind exemplele Greciei sau Ungariei, care își dublează populația prin turism, în sezoanele turistice. Noi suntem foarte departe. Potrivit datelor furnizate de INS, turismul românesc contribuie la PIB cu 2,5%. Dacă turismul de outgoing, adică agențiile de turism care vând servicii turistice în străinătate turiștilor români, contribuie cu 10% la deficitul de plăți, turismul de incoming, aduce la PIB prin agențiile de turism doar 0,52%, după datele Băncii Naționale din 2020”, a menționat Ovidiu Tudor, președintele Asociației Incoming România.

Dacă din 2.500 de agenții de turism licențiate, doar 100 – 150 de agenții fac incoming, considerând aici atât turismul de leisure, cât și turismul de business – corporate. Acest turism este mai greu de făcut, în condițiile în care serviciile nu sunt de foarte bună calitate în țară și ținând cont și de competiția care este foarte aprigă, atât în țară, cât și în străinătate, arată Ovidiu Tudor.

„Turismul de incoming este un turism care nu poate să dispară pentru că România trebuie «vândută», fiind o destinație europeană frumoasă și bogată în tradiții. În ultimii ani s-a observat o scădere majoră a turismului de masă, dar o creștere în schimb a turismului de nișă. În România sunt câteva nișe: turismul activ, turismul de aventură, turismul de 4×4 sau ecoturismul. Aceste nișe vin foarte mult din urmă și sperăm că vor duce la dezvoltarea turismului românesc”, a completat președintele Asociației Incoming România.

În ultimii doi ani exportul firmelor românești a suferit o scădere semnificativă datorită neparticipării la târgurile internaționale de profil

„Această neparticipare a fost împiedicată, în egală măsură, de pandemia de COVID-19, dar și de hotărârea domnului ministru Claudiu Năsui de a suspenda programul de promovare a exportului. Tot la inițiativă domnului ministru Claudiu Năsui sunt desființate și posturile de consilier economic și comercial, care funcționau la Ambasadele și Consulatele României”, a menționat Viorica Petrescu, Directorul Executiv al Organizației Patronale a Industriei Cosmeticelor.

Activitatea consilierilor economici și comerciali din străinătate este extrem de utilă și importantă în promovarea brandurilor pe plan internațional. Consilierii sunt cei care dețin informații reale și actualizate despre piața, distribuția, despre crearea și oferta din țările în care reprezintă România, a completat doamna Viorica Petrescu.

Tehnologia poate înlocui munca repetitivă și redundantă cu una creativă

Misiunea companiei Tailent este cea de a crea tehnologie de automatizare affordable și approachable, respectiv de a democratiza accesul la tehnologia RPA (Robotic Process Automation) pentru companiile din întreaga lume, inclusiv pentru companiile din România.

„Industria de IT reprezintă un alt pilon puternic al României în sfera globală. Noi ne dorim să democratizăm accesul la tehnologie, să putem prelua munca repetitivă de la oameni și să o lăsăm în seama tehnologiei și în felul acesta să punem în valoare resursa umană pe care o avem, cu atât mai mult în contextul în care este o pneurie foarte mare de resurse de oameni. În loc să punem resursa umană la o muncă repetitivă și redundantă, mai bine să-i punem să fie creativi în ceea ce fac”, a menționat Mihai Paraschiv, Chief Growth Officer, Tailent.

RPA este un termen care definește un robot de tip software. Mai exact, un program software care este menit sa ajute companiile prin automatizarea unor task-uri repetitive, a unor procese sau bucăți de procese repetitive, cu scopul de a degreva resursa umană de aceste activități. Ele pot fi deseori plictisitoare și, totodată, atunci când intervine monotonia, pot să apară greșeli.

Creșterea brandului de țară – avem nevoie de o susținere a antreprenorului sau comerciantului român

„Produsele noastre n-au fost recunoscute foarte ușor în lume, în anumite țări aproape că nici nu s-a auzit de România, deși în respectivele țări exista reprezentare românească, ambasadori, Camere de Comerț, însă la târgurile la care am participat nu reușeau să regăsească mental, pe harta țara noastră”, a subliniat Magda Bei, Fondator, Graphtec.

Creșterea brandului de țară, prin proiecte atractive turistice, dar și prin companii producătoare sau companii foarte mari de referință, este absolut foarte posibilă atâta timp cât există o preocupare a statului român și a tuturor mecanismelor ce ar putea face posibile niște proiecte care să susțină producătorii din toate domeniile, a completat Magda Bei.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici: