marți, decembrie 6, 2022

Interviu cu Elena Ștefănescu, Cofondator, Studio ae: Se remarcă un interes crescut pentru case ecologice și verzi

Must Read

Interviu cu Elena Ștefănescu,

Cofondator, Studio ae

Se remarcă un interes crescut pentru case ecologice și verzi

Clădirile viitorului vor fi mai aproape de natură, mai luminoase, mai eficiente energetic, mai aproape de oameni.

Aveți o echipă omogenă de arhitecți și experți în construcții – segmentele rezidențial, industrial, office și retail. Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea proiectelor pe care le-ați coordonat, în ultimii ani?

Cerințele clienților au evoluat, s-au diversificat. Noi ne-am adaptat și am crescut și acum Studio ae oferă toată gama de servicii de proiectare generală, de la faza de idee la proiecte de specialitate pentru execuție și urmărirea pe parcursul șantierului.

Dacă pe zona de retail clienții vor acum o legătură între mediul online și mediul ofline, pe segmentul de office se merge pe soluții de spații multifuncționale, spații cosy, cu zone de lucru agile- pentru lucru colaborativ pe proiecte, spații optimizate. Clienții noștri pe segmentul rezidențial sunt mult mai interesați de case “verzi” care să le aducă natura mai aproape, multă lumină la interior, case cu un consum redus de energie, cu materiale care rezistă bine în timp și cu sisteme inteligente de tip BMS. Exigențele au crescut și consider că este bine pentru a obține clădiri și spații mai eficiente și mai adaptate nevoilor oamenilor.

Sectorul construcțiilor generează aproape 40% din emisiile anuale globale de CO2. Cum vedeți locuințele și clădirile viitorului, care să fie sustenabile și eficiente energetic?

Deja se remarcă un interes crescut pentru case ecologice și verzi. Este un demers provocator pentru că observăm o creștere importantă în această direcție. Arhitecții caută soluții de noi tehnici și materiale de construcții. Schimbările climatice sunt o realitate, a crescut presiunea asupra creșterii eficienței clădirilor existente și viitoare. Ca arhitecți, cu ajutorul tehnologiei, este necesar să imaginăm și să proiectăm mai bine clădirile și orașele inteligente ale viitorului, să le monitorizăm și să le evaluăm performanța, pentru a ajuta la anticiparea și prevenirea problemelor generate de mediu și să diminueze atât consumul de energie, cât și consecințele fenomenelor naturale (cutremure, inundații, variații de temperatură etc).

În programul PNRR, Planul Național de Reziliență și Redresare, există un capitol distinct, capitolul E, numit “Renovation Wave“  – “Valul renovărilor“. Accentul se pune pe eficentizarea clădirilor existente.

Sustenabilitatea este un termen care poate fi perceput ca abstract. Ce înseamnă ? Înseamnă clădiri care să fie folositoare celor care le locuiesc, să fie luminoase, să folosim materiale rezistente în timp care nu lasă căldura să iasă iarna, iar vara soarele să nu încălzească prea mult. Scopul este să reducem consumul de energie și să obținem spații în care să ne simțim bine.

Un alt punct important care contribuie la eficiență este cel de instalații prin pompe de căldură, prin recuperarea apei pluviale, prin panouri fotovoltatice și solare, prin recuperatoare de căldură.

Clădirile viitorului vor fi mai aproape de natură, mai luminoase, mai eficiente energetic, mai aproape de oameni.

Bucureștiul are numeroase comori arhitecturale: vile decorate în stil art nouveau cu garduri somptuoase din fier forjat, ferestre ovale sau rotunjite, clădiri moderniste sau în stil brâncovenesc – un amestec de arhitectură bizantină, renascentistă și valahă. Când credeți că va fi finalizat procesul de renovare a patrimoniului arhitectural din Capitală?

E important să existe un plan/o strategie coerentă la nivel de ansamblu, o viziune a orașului. Sunt multe clădiri cu o valoare arhitecturală unică. Important este să știm cum le legăm de imaginea generală pe care vrem să o obținem pentru București și să se stabilească ordinea în care să le renovăm. Apoi etapizat, prin implicarea tuturor, să susținem proiectele în care credem. Recent, s-a lansat o inițiativă a comunității creative din București pentru a transforma situl Berzei 21, fostul sit REBU, într-un centru multifuncțional, creativ.

Am observat că a intrat în renovare și Muzeul George Enescu. Au mai existat concursuri internaționale de arhitectură, dar nu s-au concretizat, un exemplu fiind cel al Muzeului Național de Istorie de pe Calea Victoriei.

Dacă în fiecare an s-ar renova măcar 10 clădiri de patrimoniu în București, în 10 ani ar rezulta 100, ceea ce nu ar fi chiar puțin, având în vedere situația actuală.

Dacă în fiecare an s-ar renova măcar 10 clădiri de patrimoniu în București, în 10 ani ar rezulta 100, ceea ce nu ar fi chiar puțin, având în vedere situația actuală.

Care sunt în opinia dumneavoastră tendințele în arhitectură și construcții, în anul 2022?

Asistăm la “unificarea » orașelor cu satele vecine din jur, realizăm că resursele primare sunt limitate, observăm lipsurile în lanţurile de aprovizionare şi creşterea bugetelor de investiţii. Acestea sunt câteva din tendințele care influenţează arhitectura spaţiilor construite pe termen mediu şi lung. Căutăm să aducem natura cât mai aproape de noi, de casele noastre și se accelerează construcția clădirilor verzi. Digitalizarea, tehnologia în ansamblul ei, reprezintă un aliat în proiectare și execuție.

Deja se construiesc primele clădiri în Metavers. Pare mai evident decât oricând că numai imaginația este limita. Așadar, rolul arhitecturii este mai mare decât oricând și noi suntem pregătiți să facem față provocărilor, inclusiv schimbărilor climatice.

Cine ar trebui să stimuleze cultura construcțiilor de calitate?

Fiecare dintre părțile implicate într-un proiect, fie că este beneficiar, arhitect, constructor, reprezentantul unei instituții publice sau constructor trebuie să-și dorească un rezultat excepțional. Dar cererea este cea care se pliază pe ofertă. Nu există deocamdată la nivel majoritar, această cultură a construirii de calitate pe termen lung.

Un factor important îl reprezintă și puterea economică a beneficiarului, constrâns de buget și uneori de nevoi nedefinite. Soluția este undeva la mijloc și ea apare doar din dialogul deschis, sincer și eficient dintre beneficiar, echipa de arhitecți și constructori și acolo unde este cazul, cu autoritățile publice.

Segmentul lucrărilor publice este o zonă foarte amplă unde ar fi foarte mult de recuperat pentru a ajunge să ne putem compara cu țările din vest. Din păcate, ideea prețului celui mai mic în construcții conduce pe termen lung la o scădere a calității care e vizibilă zi de zi.

Ce viitor au absolvenţii facultăţilor de arhitectură? Există suficiente locuri de muncă pe piaţa internă?

Au un viitor pe care și-l construiesc chiar acum. Este o meserie în care, pentru a reuși, sunt necesare multă răbdare pentru a căpăta cunoștințe teoretice, experiență practică, mii de ore de proiectare, șantiere finalizate, perseverență, viziune și dedicare. Cei care știu cu adevărat ce-și doresc vor reuși. Sper că un număr cât mai mare dintre cei care au plecat din România să se întoarcă acasă cu experiența proiectelor finalizate cu succes pentru că avem ce construi și reconstrui aici.

Patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice în țara noastră. În acest context, rolul autorităților locale și centrale în programul de regenerare urbană este vital. Ce ar trebui să facă arhitecții pentru a grăbi procesul de revitalizare a patrimoniului arhitectural din marile orașe?

Cred că este important ca poveștile clădirilor de patrimoniu să fie auzite în toată țara. Sensibilitatea în arhitectură este necesar a se cultiva, crește și apoi să înflorească la nivel de țară. De exemplu, clădirea liceului pe care l-am urmat este monument istoric, dar am aflat după absolvire de aceasta.

Proiecte de revitalizare există, însă deocamdată, nu se observă un efort constant. Consider că arhitecții ar trebui să fie într-o măsură mai mare mai proactivi și mai prezenți în spațiul public unde să-și prezinte ideile.

Despre Studio ae

Studio ae este biroul de arhitectură care generează îmbunătățirea calității spațiului construit prin design creat pentru viitor. Înființat în anul 2013 de către arhitecții Elena și Andrei Ștefănescu, Studio ae și-a câștigat un nume în arhitectura din România. Creativitatea și orientarea către excelența în servicii au fost recunoscute de juriile de specialitate interne și internaționale, care au acordat echipei Studio ae distincții importante.

Studio ae acoperă toată gama de servicii de proiectare de la faza de evaluare, consultanță, autorizare, la cea de asistență pe parcursul execuției până la finalizarea șantierului. Portofoliul Studio ae cumulează peste 100 de proiecte finalizate, peste 60.000 m² construiți pentru mari companii, lideri în domeniul lor de activitate precum: eMag, Freshful, Soletanche Bachy, Cora, Geberit, Mega Image, Husqvarna, Gusturi Românești, StarGift.

 

 

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Latest News

AmCham Moldova cere predictibilitate în contextul dublării ratei de creștere a accizelor la tutun. Pierderi de 1,3 milioane euro pentru fiecare procent în minus...

AmCham Moldova solicită autorităților predictibilitate fiscală în contextul inițiativei de dublare a ratei de creștere a accizelor pentru produsele...
- Advertisement -spot_img

Mai multe articole ca acesta

- Advertisement -spot_img